Natalia Morari

«Au ieșit gândacii, ca după ploaie, punându-și panglici în piept».

«Trebuie să fii naționalist ca, de Ziua Victoriei, să-i feliciți pe oameni cu Ziua Europei. Care Europa?! N-aveți nimic sfânt!»

«Douăzeci și patru de ani tot trăim, dar așa și n-am învățat cuvântul «demnitate». Tot vorbim cu veteranii în limba ocupanților. Cât trăiesc pe pământul nostru, demult puteau învăța limba română!»

«Numai unioniștii pot sa poarte tricolor de Ziua Victoriei! Măcar astăzi, din respect față de veteranii rămași, puteați să nu vă închinați în fața stăpânilor voștri de peste Prut!»

***

Cu mici excepții, aproximativ așa arăta fiecare al treilea statut pe Facebook în ziua de 9 mai. „Patrioții” îi urau pe așa numiții „colorado” (pentru că purtau panglici negru-oranj) și îi mai numeau „gândaci”. Alții îi urau pe cei care, de 9 mai, îi felicitau pe toți cu ocazia Zilei Europei, numindu-i naționaliști. Și iata așa, scuipând, urând unii pe alții, dar cu simțul de mândrie, am trăit ziua de 9 mai.

Știți ce e cel mai trist? Suntem mândri, dar proști. În afară de ură, nu mai putem naște nimic. Ne este mai ușor să urâm un vorbitor de rusă sau un unionist, un vecin sau un politician, un ziarist sau un șofer de microbuz. Dacă toată energia, pe care noi o cheltuim pe ura colectivă, am canaliza-o macar o dată în ceva simplu, dar în folosul comunității, cred că am începe trăi mai bine.

Atâta timp cât rușii din Moldova nu vor înțelege că vorbitorii de româna au motive de supărare (nu pe ei personal, ci pe sistemul sovietic, care făcea din limba rusă un instrument obligatoriu de creștere socială, iar în paralel, distrugea codul cultural român), atâta timp cât românii din Moldova nu vor înțelege ca necunoașterea limbii române nu-l face pe un găgăuz sau ucrainean cetățean de o calitate mai proastă, atâta timp cât nu vom înțelege că n-avem cum să fim la fel și trebuie să învățăm să ne acceptăm cu toate aceste diferențe, atâta timp cât nu ne vom învăța să ne unim în jurul unui viitor comun (așa diferiți cum suntem), nu vom reuși ca societatea. Toți avem supărări - rușii, românii, moldovenii, găgăuzii, săracii, medicii, polițiștii, judecătorii, învățătorii - dar ura nu este o soluție. Este o soluție simplă, dar nu și bună.

Chiar mi se pare interesant câți dintre cei, care, de Ziua Victoriei sau de Ziua Europei (numiți-o cum doriți voi, una nu exclude alta), îi urau pe dușmanii lor ideologici, în afară de a pune un like sau a face un share pe Facebook, au făcut în ultimul an măcar un lucru din următoarea listă:

- Au colectat bani pentru un proiect din comunitate sau o casă de copii.
- Au participat la ședinta Asociației Locatarilor și au rezolvat, de exemplu, problema gunoiului din scară.
- Au susținut vreo asociație obștească, care luptă împotriva construcțiilor ilegale/gheretelor sau pentru drepturile animalelor (puteți adauga orice activitate aici).
- La adunarea părintească au ridicat întrebarea legată de plăți ilegale la școli/grădinițe.

- Au ajutat un pensionar singuratic din bloc și i-au cumpărat produse alimentare.
- Au refuzat, principial, să plătească o șpagă medicului/polițistului/profesorului, chiar dacă aceasta ar rezolva problema mult mai repede.
- Au chemat poliția rutieră când a văzut o mașină parcată ilegal pe trotuar.

Sau suntem buni numai de like-uri, share-uri și ură?

Ilan Shor a fost pus sub arest la domiciliu pe 30 de zile. Frumos gest din partea CNA-lui și al procurorilor!

Andrian Candu a publicat Raportul Kroll pe blogul său personal, punând interesul public mai presus decât clauza de confidențialitate. Frumos gest din partea președintelui Parlamentului!

BNM a oferit toate documentele și toate interviurile necesare celor de la Kroll, ca experții străini să-și poată face bine treaba. Frumos gest din partea BNM-lui!

Dar acum pot să pun câteva intrebari naive?

Înainte de publicarea Raportului Kroll, CNA și Procuratura Anticorupție nu erau la curent ce s-a întâmplat în sistemul bancar? Că s-a furat un miliard? Că instituțiile statului n-au reacționat promt sau, de fapt, au coparticipat la furt? De ce, acum două luni, trebuia sa iasă Igor Dodon cu o serie de documente, ca, peste două zile, CNA cu procurorii să efectueze percheziții la Ilan Shor acasă și să-i ofere statut de bănuit? Nu știau fără Dodon asta? De ce trebuia să fie publicat Raportul Kroll ca Shor să fie arestat și să primească statut de învinuit? Nu era clar și fără Kroll că acesta ar putea duce la adevărații beneficiari ai schemei?

De ce președintele Parlamentului ne explică, timp de două săptămâni, de ce NU poate fi publicat Raportul Kroll, ca pe urmă să-l publice pe blogul său personal? Și de ce nu pe site-ul BNM sau al Parlamentului? Totuși, 7 mln de lei pentru raport n-au fost scoase din buzunarul domnului Candu, ci din banii cetațenilor. La fel cum din banii cetățenilor va fi acoperită gaura din sistemul bancar.

Dacă tot Raportul Kroll se bazează pe documentele oferite de BNM și interviurile cu, inclusiv, reprezentanții administrației speciale din cele trei bănci (numite tot de BNM), atunci unde a fost BNM-ul când se furau banii? Deoarece din Raportul Kroll reiese că Banca Națională știa tot, ba chiar mai mult - urmărea așa numitul Shor Grup din 2010. Și apropo, unde era BNM când prin sistemul bancar din Moldova, timp de patru ani, s-au spălat $22 mlrd rusești?

În calitatea mea de cetățean, să am încredere deplină în informațiile oferite de către BNM companiei Kroll, dacă principalul regulator de pe piața bancară niciodată nu va dori să-și recunoască partea sa de vină? Cum pot fi sigură că administrația specială din trei bănci, numită tot de BNM, n-a avut, pe langă alte scopuri, și cel de a ascunde urmele și, până la venirea experților Kroll, de a prezenta totul în așa fel, încât în afară de Mr. Evil Ilan Shor nimeni n-a participat la schemă?

De ce Banca Națională, pe lângă sarcina de a turna lumină pe activitatea Grupului Shor, nu i-a cerut pe experții Kroll să facă expertiza amplă de împlicarea instituțiilor statului în schema de furt? Chiar nu-i interesa deloc?

În 2010 (perioada din care BNM monitoriza activitatea Grupului Shor, potrivit raportului) Ilan Shor avea vreo 22-23 de ani. Să fie el și cel mai genial om din lume, putea Shor să pună la cale o schemă atât de sofisticată fără participarea factorilor cheie din stat? Putea să dirijeze, de unul singur, BNM, CNPF, CNA sau alte instituții?

Da înainte de 2013 ce a fost? Cine a furat din BEM atunci? Sau tot Ilan Shor se face responsabil?

Și ultima întrebare: atunci când asistăm la noile arestări sau percheziții, să uit complet de faptul că toate instituțiile de drept din Republica Moldova au fost repartizate între grupări politice și fac parte din stat capturat sau nu?

Era pe ce să uit: și totuși, unde-i miliardul?