Ştiri
Olesea Stamate, exclusă din rândurile PAS din cauza amendamentelor aduse legii amnistiei
Deputata Olesea Stamate, fostă președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, a fost exclusă vineri, 4 aprilie, din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind acuzată că a fost autoarea unor amendamente care au permis eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, tot el și liderul PAS i-a cerut lui Stamate să-și depună mandatul de deputat. Decizia de excludere a fost luată de Biroul Permanent Național PAS.
Într-o postare pe rețele, deputata Olesea Stamate a spus că a primit cu „înțelegere” decizia de excludere din PAS, dar a negat acuzațiile care i-au fost aduse privind modificarea legii amnistiei și susține că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.
Stamate nu a precizat dacă își va depune sau nu mandatul de deputat.
Într-un comunicat de presă, partidul de guvernământ spune că „din cauza unui abuz de încredere” în 2022 a votat o lege modificată de Stamate „a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”.
Amendamentele votate atunci, potrivit formațiunii, au permis ca în ultimele zile, din penitenciare să fie eliberați mai mulți deținuți care erau condamnați pe viață pentru crime și infracțiuni deosebit de grave.
PAS anunță că, pentru a opri ceea ce numește posibilitatea de abuz în baza legii amnistiei din 2022, în ședința de vineri a Parlamentului va vota o lege de interpretare, care să excludă posibilitatea ca cei condamnați pe viață să beneficieze de două opțiuni concomitent, adică de reducerea pedepsei, urmată de eliberarea condiționată.
Formațiunea spune că va reveni și cu alte decizii în urma unei „analize comprehensive” și cere instituțiilor de drept să investigheze persoanele implicate în acest proces.
Subiectul eliberării condamnaților la închisoare pe viață pentru crime deosebit de grave a luat amploare după ce doi deținuți, considerați unii dintre cei mai temuți criminali din R. Moldova din anii 1990 și începutul anilor 2000, Alexandr Sinigur și Iurie Radulov, au ieșit din închisoare. Cei doi au fost acuzați de crime și asasinate la comandă în R. Moldova, Ucraina și România.
Presa de la Chișinău a scris că Sinigur a fost reținut din nou pe 4 aprilie de polițiști, fiind vizat într-un alt dosar, fiind bănuit de omor, în vreme ce Radulov a părăsit deja țara.
Olesea Stamate este a doua deputată care este exclusă din rândurile PAS, după Victoria Cazacu, deputată în privința căreia l-a fel, PAS i-a cerut demisia din funcție, după ce fiica sa a fost implicată într-un dosar de corupție la Aeroportul Internațional Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Opoziția pro-rusă propune limitarea votului în diaspora și o „lustrație” în instituțiile statului
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au anunțat vineri, 4 aprilie, două proiecte de legi prin care urmăresc să limiteze votarea în diaspora și să demareze un proces de „curățare” în instituțiile statului, pe care le consideră capturate și „loiale actualei guvernări”.
Inițiativele legislative au fost prezentate într-un briefing de presă de deputata comunistă Diana Caraman, care le-a înregistrat în Parlament, alături de parlamentarii Vladimir Voronin, Constantin Starîș, Radu Muduc, Inga Sibova și Nicolai Rusol.
Caraman susține că inițiativele legislative ale comuniștilor au ca scop să „curețe statul de elemente corupte” și să asigure „apărarea suveranității și alegeri corecte”.
Cele două proiecte de legi au fost prezentate la scurt timp după ce aceeași parlamentari au anunțat un proiect de lege al „agenților străini”, inițiativă criticată de partidul de guvernământ (PAS) și de premierul Dorin Recean.
Primul proiect prevede că cetățenii din diaspora vor putea vota doar cu acte de identitate valabile și cu condiția că se vor înregistra prealabil la misiunile diplomatice și consulare ale R. Moldova.
Comuniștii mai propun ca voturile din diaspora să fie numărate separat și prezentate într-un raport distinct al Comisiei Electorale Centrale (CEC).
În plus, ei vor ca acestea să nu „afecteze direct rezultatele alegerilor parlamentare naționale”, ci să fie luate în considerare într-o „proporție determinată de participarea alegătorilor din țară”, în baza unui coeficient ce ar urma să fie stabilit de CEC și aprobat de Parlament.
Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a spus că scopul proiectului de lege este să asigure că „cetățenii votează cinstit”. Caraman a susținut că inițiativele propuse sunt inspirate din legislația altor state, cum ar fi SUA, Franța, Australia sau Israel.
Cu o zi înainte și liderul PSRM, fostul președinte Igor Dodon a declarat că votarea în diasporă trebuie să aibă loc exclusiv „în baza înregistrării prealabile” și că o asemenea măsură va permite „evitarea riscurilor de vot dublu și a altor falsificări”.
A doua inițiativă prezentată vizează demararea unei „lustrații” în instituțiile statului, cu scopul de a elimina „influența oligarhică și coruptă”. Procesul ar urmat să fie realizat de o comisie specială, care va verifica activitatea tuturor celor care au deținut funcții publice sau au exercitat influențe politice între 2009 și 2024.
Proiectul de lege prevede că, dacă se va confirma că aceștia au fost implicați în „fapte de uzurpare a puterii, corupție sau servirea intereselor oligarhice”, CEC le va interzice participarea în viața politică timp de 10 ani și vor fi revocați din funcțiile pe care le dețin în stat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Marco Rubio: Aliații NATO trebuie să ajungă la 5% din PIB pentru apărare
Aliații NATO ar trebui să se angajeze să-și crească cheltuielile pentru apărare la cel puțin 5% din Produsul Intern Brut, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, la Bruxelles, pe 3 aprilie. În același timp, el a subliniat că nu se pune problema ca SUA să iasă din NATO.
„Vrem să plecăm de aici înțelegând că suntem pe o cale, o cale realistă, ca fiecare dintre membri să se angajeze și să îndeplinească promisiunea de a ajunge până la cheltuieli [de apărare] de 5% [din PIB]”, a spus Rubio înainte de o întâlnire cu miniștrii de Externe NATO, la o reuniune de două zile la Bruxelles.
„Asta se referă și la SUA”, a mai spus el, adăugând că sunt „la fel de active ca întotdeauna” în NATO.
Declarația secretarului de stat a venit pe fondul eforturilor șefului NATO, Mark Rutte, și ale noului ambasador SUA la alianță de a-i asigura pe aliații europeni că Washingtonul va rămâne angajat în alianța militară occidentală, în ciuda inițiativelor dure ale președintelui Donald Trump.
Întâlnirea de la Bruxelles în toiul tensiunilor globale legate de noile taxe vamale impuse de președintele Donald Trump.
Încrederea europeană în rolul SUA de garant al securității Europei a fost grav zdruncinată de încercarea lui Donald Trump de apropiere de Moscova, de presiunea puternică pusă asupra Kievului, dar și de excluderea europenilor de la discuțiile privind pacea în Ucraina.
Mai mult, mesajul apăsat al Washingtonului din ultimele luni a fost că țările europene trebuie să își asume cheltuieli mai mari cu apărarea și că Europa nu e prioritară în noua politică externă și de securitate a SUA.
Statele Unite nu au de gând să-și retragă imediat prezența militară în Europa, în ciuda cererilor ca țările europene să aibă grijă de propria apărare, a declarat Mark Rutte înaintea reuniunii miniștrilor de Externe.
„Nu există planuri pentru ca ei să-și retragă brusc prezența aici în Europa”, a spus Rutte, referindu-se la SUA, înainte de o întâlnire de la Bruxelles.
„Pentru că America este superputerea care este, trebuie să se ocupe de mai multe teatre. Este cu adevărat logic să aveți această dezbatere și o avem de mulți ani”, a adăugat Rutte.
Matthew Whitaker, care și-a început joi mandatul ca reprezentant permanent al Statelor Unite la NATO, a declarat că începe în funcție „într-un moment critic din istoria alianței”.
„Sub conducerea președintelui Trump, NATO va fi mai puternică și mai eficientă ca niciodată”, a spus el într-un comunicat, în care a adăugat că „vitalitatea NATO se bazează pe fiecare aliat care își face partea echitabilă”.
Reuters relatează că un diplomat NATO a spus că aliații europeni din NATO sunt nemulțumiți pentru că nu au fost încă implicați în discuțiile privind un acord de pace în Ucraina, considerat esențial pentru securitatea Europei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trei morți și de zece ori mai mulți răniți la Harkov, după un atac rusesc cu drone
Zeci de drone rusești au lovit în noapte de 3 aprilie blocuri de locuințe din Harkov, în nord-estul Ucrainei, ucigând cel puțin trei persoane și rănind 32, au anunțat autoriățile locale.
Guvernatorul regional, Oleh Siniehubov, a scris pe Telegram că atacul cu drone a provocat incendii, iar printre răniți se află și doi copii.
Atacul a avut loc în timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc la o reuniune la Bruxelles, la care este de față și omologul lor ucrainean, Andrii Sibiha, pentru a informa aliații în legătură cu situația de pe front, într-un moment în care administrația Trump din Statele Unite încearcă să medieze un armistițiu cu Rusia.
Guvernatorul Harkovului a declarat că dronele rusești au lovit blocuri de locuințe cu mai multe, iar pe acoperișul uneia dintre clădiri a izbucnit un incendiu. Echipele de salvare încă mai căutau supraviețuitori printre dărâmături la câteva ore după atac, existând temerea că mai multe persoane sunt prinse sub ruine.
Primarul orașului, Ihor Terehov, a spus că trei oameni au murit, iar trupul unei victime a fost recuperat de salvatori. El a spus armata rusă a lansat cel puțin 14 lovituri asupra Harkovului în doar 40 de minute.
Și în orașul Dnipro, situat în sud-estul țării, trei persoane au fost rănite într-un atac masiv cu drone, a anunțat guvernatorul regional. Au avut loc atacuri cu dronă și regiunea Zaporojie.
La Moscova, primarul Serghei Sobianin, a declarat în dimineața zilei de 4 aprilie că unitățile de apărare aeriană au respins o dronă care se îndrepta spre capitala rusă.
Un reprezentant al agenției federale de transport a fost citat ulterior de agențiile ruse de știri, spunând că aeroportul Vnukovo din Moscova a fost redeschis pentru zborurile de plecare, sub rezerva aprobărilor oficiale suplimentare.
După Reuters și Serviciul ucrainean RFE/RL
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Statul va plăti integral salariile elevilor din învățământul dual
Companiile care sunt parte a învățământului dual vor primi mai ușor subvenții pentru instruirea elevilor, iar statul va acoperi integral costurile pentru salarizarea acestora. Schimbările au fost aprobate de Guvern în ședința din 3 aprilie.
Noile reguli aprobate de Guvern scutesc companiile implicate în acest sistem de cheltuielile legate de organizarea locurilor de practică și a procesului de învățare.
Mai mult, firmele vor avea mai mult timp la dispoziție pentru a cere compensarea cheltuielilor suportate în procesul de instruire, iar decontarea acestora va fi realizată mai rapid.
Prin aceste măsuri, guvernul își propune să crească atractivitatea învățământului dual atât pentru elevi, cât și pentru agenții economici.
„Noi suntem unica țară unde este învățământ dual. Unde se compensează cheltuielile companiilor. Unde studenții care învață la dual au salariu minim pe economie. Practica bate gramatica, atunci când elevii sunt în cadrul companiilor, creăm o economie competitivă”, a spus Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea.
- Te-ar putea interesa și: Învață și lucrează în același timp. „Învățământul dual este viitorul școlilor profesionale”
În prezent, aproximativ 2.400 de elevi își desfășoară studiile prin învățământ dual în cadrul a 40 de instituții de învățământ profesional tehnic, în parteneriat cu circa 170 de companii.
În acest an, fondul de subvenționare pus la dispoziția companiilor a fost majorat de la 10 la 15 milioane de lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Al doilea contingent de militari moldoveni pleacă în Bosnia și Herțegovina
Un al doilea contingent al Armatei Naționale a fost detașat în misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina. Timp de șase luni, cei 18 militari vor executa misiuni de securitate, pază a obiectivelor și patrulare în aria de responsabilitate.
În cadrul ceremoniei de detașare a militarilor moldoveni din 3 aprilie, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că participarea R. Moldova cu un al doilea contingent reprezintă o dovadă a angajamentului de a contribui la pacea și stabilitatea internațională.
„Orice participare în misiuni internaționale înseamnă experiență nouă, posibilitatea de a interacționa cu militari din alte contingente și o confirmare a faptului că avem cu ce sprijini eforturile comune de menținere a păcii mondiale”, a spus ministrul Anatolie Nosatîi.
Ministerul Apărării a precizat într-un comunicat de presă că militarii moldoveni se vor afla în Bosnia și Herțegovina timp de șase luni și vor activa în componența contingentului român, alături de militari din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.
Primul contingent al Armatei Naționale a participat în misiunea EUFOR ALTHEA în septembrie 2024, fiind format din 19 militari profesioniști. Participarea militarilor moldoveni la misiunea EUFOR ALTHEA a fost aprobată de Parlament în luna iulie 2024.
- Te-ar putea interesa și: Primul contingent al Armatei Naționale și-a început misiunea în Bosnia și Herțegovina
Pentru participarea la operația militară a UE din Bosnia și Herțegovina, statul moldovean își asumă acoperirea cheltuielilor legate de diurne și asigurările de sănătate ale militarilor.
România și-a asumat să acopere celelalte cheltuieli: instruirea colectivă la pre-detașare, transport în/din cadrul operației militare, cazarea, hrana, servicii spălare, evacuarea personalului, tratament medical etc. Statul român va asigura și logistica.
Operațiunea EUFOR ALTHEA a fost instituită în baza unei rezoluții a Consiliului de Securitate ONU și deciziei Consiliului UE din 25 noiembrie 2004.
R. Moldova s-a angajat să contribuie la operația din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene. În prezent, la operația EUFOR ALTHEA participă militari din 22 de țări.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul admite că Tiraspolul folosește gaze pentru industrie și pregătește taxe suplimentare
Premierul moldovean, Dorin Recean, a confirmat că Tiraspolul folosește gazele naturale pentru a reporni o parte din industria din stânga Nistrului, contrar acordurilor anterioare, care prevedeau că acestea vor fi utilizate exclusiv pentru încălzirea locuințelor și alimentarea instituțiilor sociale.
„Noi am luat act de faptul că se repornesc industriile”, a spus Recean răspunzând la o întrebare a Europei Libere, pe 3 aprilie, în timpul unei conferințe de presă susținute alături de vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.
Este pentru prima dată când autoritățile de la Chișinău recunosc că regimul de la Tiraspol încearcă să repornească industria din regiune, care și-a suspendat o mare parte din activitate la începutul anului. Se întâmplă după ce în cursul lunii martie, în spațiul public au apărut mai multe imagini foto și video care atestă că și-au reluat activitatea întreprinderi precum uzina de ciment de la Râbnița.
Premierul nu a specificat care întreprinderi și-au reluat activitatea, dar a subliniat că autoritățile de la Chișinău pregătesc o serie de măsuri, precum taxe suplimentare, pentru industria din regiunea separatistă.
„Deciziile corespunzătoare sunt în proces de a fi definitivate și chiar aplicate”, a spus Recean, care a precizat că măsurile ar putea viza „organizarea de taxe sau monopoluri fiscale”.
Astfel, puterea de la Chișinău vrea să se asigure că agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului activează în condițiile egale.
„Trebuie să avem îndeplinită această echilibrare a comerțului și să nu admitem dezavantajarea agenților economici de pe malul drept”, a transmis șeful executivului moldovean.
Anterior, autoritățile de la Chișinău au spus că vor taxa suplimentar Tiraspolul dacă acesta va folosi gaze pentru industrie.
În particular, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus la mijlocul lunii martie că „în cazul în care autoritățile regionale vor utiliza gazul care intră, printre altele, pentru necesitățile întreprinderilor industriale din regiune, prim-ministrul și guvernul vor trebui să revină asupra problemei impunerii unei taxe suplimentare pe acest gaz natural”.
Gazele naturale ajung condiționat în stânga Nistrului
Chișinăul taxează deja tranzitul gazelor care ajung în regiunea transnistreană prin teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale, iar acest tranzit este condiționat de neutilizarea gazelor în industria grea și de acordarea unor concesii în privința respectării drepturilor omului, precum eliberarea unor deținuți politici.
Este pentru prima dată în istoria regiunii separatiste când aceasta achită pentru gaze, după ce mai bine de 30 de ani le-a consumat gratis, de la Federația Rusă. Dar Moscova a închis robinetul gazelor pe 1 ianuarie 2025, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina.
O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.
Ulterior, UE și Chișinăul au propus Tiraspolului un grant de 60 milioane de euro pentru gaze, condiționat de ajustarea tarifelor din regiune la cele de piață și respectarea drepturilor omului.
- Te-ar putea interesa și: Gaze în schimbul libertății: Ce așteptări au UE și Chișinăul din partea Tiraspolului
Tiraspolul a refuzat sub pretextul că nu vrea să aducă tarifele la nivelul de piață și a preferat să procure gazele, din contul unui credit rusesc, de la traderul european MET Group.
În baza unui acord, MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate care iarna era insuficientă pentru industria din regiune pentru că majoritatea gazelor erau folosite pentru sezonul de încălzire.
Între timp, autoritățile separatiste de la Tiraspol au dublat tarifele la serviciile comunale. Chiar și așa, acestea rămân sub nivelul celor de piață, pe care le achită consumatorii de pe malul drept al Nistrului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul este gata să primească cetățenii moldoveni care au încălcat regimul de ședere în SUA
Autoritățile de la Chișinău sunt gata să faciliteze revenirea în R. Moldova a cetățenilor moldoveni care au încălcat regimul de ședere în Statele Unite, a spus premierul Dorin Recean, care a confirmat că autoritățile americane au notificat R. Moldova pe acest aspect.
„Statele Unite au rugat toate țările partenere, inclusiv R. Moldova, să faciliteze transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine care au încălcat regimul de ședere în SUA”, a spus în conferința de presă din 3 aprilie, premierul Dorin Recean.
Declarația lui Recean vine după ce miercuri, 2 aprilie, publicația americană Wall Street Journal a scris că administrația Trump ar fi cerut mai multor țări, printre care și R. Moldova să faciliteze preluarea migranților pe care SUA doresc să-i deporteze, dar ale căror țări întârzie să-i primească înapoi sau refuză să o facă. La schimb, SUA ar oferi ajutoare financiare sau avantaje politice.
Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat însă că un eventual acord pe acest subiect cu Statele Unite va viza doar cetățenii moldoveni „și nu a altor naționalități”.
- Te-ar putea interesa și: Recean spune că guvernul va sprijini companiile moldovene după ce SUA au impus tarife comerciale
Recean a precizat că încă nu are o estimare privind numărul de moldoveni care au încălcat regimul de ședere în SUA și că așteaptă această informație din partea autorităților americane.
În ultimii șase ani, 86 de cetățeni moldoveni au fost deportați din SUA, potrivit unui raport al Serviciului american de imigrație și control vamal.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Puterea critică o lege a „agenților străini” propusă de opoziția pro-rusă
Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a criticat un proiect de lege a „agenților străini” înregistrat de opoziția socialistă și comunistă, spunând că majoritatea parlamentară nu va sprijini adoptarea unei legi ca în Rusia, unde este folosită de Kremlinul pentru a-și pedepsi adversarii.
Gherman care este și vicepreședintă a partidului de guvernământ PAS a vorbit despre inițiativa controversată pe 3 aprilie, răspunzând unei întrebări a Europei Libere într-o conferință de presă convocată la guvern pe altă temă, împreună cu premierul Dorin Recean.
Ea a spus că i se pare „ciudat” că opoziția pro-rusă a lansat un asemenea proiect tocmai acum, pentru că poate lovi chiar în autori.
Proiectul de lege a fost înregistrat în parlament pe 28 martie. Ea are scopul să declare drept „agenți străini” persoane și organizații implicate activ în viața social-politică din R. Moldova, dar care primesc ajutoare financiare din străinătate.
Gherman a reamintit că liderul socialist Igor Dodon se confruntă chiar el cu un proces în justiție, fiind bănuit între altele de primire de bani pentru partid din Rusia și acuzat de trădare de țară.
De asemenea, în declarația de avere pentru anul trecut, ex-președintele Dodon a indicat un salariu anual de 5,6 milioane de ruble (circa 1,2 milioane de lei) de la Universitatea Corporativă a Sberbank din Moscova, unde predă lunar niște cursuri de economie.
Există „un pic de disonanță cognitivă referitor la înregistrarea proiectului”, a spus German.
La rândul său, premierul Recean a spus că, în timp ce vor să-i pedepsească pe alții, prin acest proiect comuniștii și socialiștii ar vrea „să se protejeze” pe sine.
Fostul președinte Dodon și colegii lui de opoziție nu au comentat imediat declarațiile reprezentanților puterii.
Opoziția pro-rusă vrea o listă cu „agenți străini”
Gherman a făcut cunoscut că proiectul de lege privind „agenții străini” va fi examinat vineri, 4 aprilie, de Biroul permanent al Parlamentului, care va decide dacă îl pune sau nu pe agenda ședințelor plenare ale legislativului.
Autorii proiectului, mai mulți deputați comuniști și socialiști, au motivat necesitatea lui prin faptul că R. Moldova s-ar confrunta „cu o serie de provocări legate de influența externă în domenii esențiale, precum politica, mass-media, educația și societatea civilă”, iar socialiștii și comuniștii vor să se asigure că finanțările din străinătate nu afectează „interesele naționale” ale R. Moldova.
Inițiativa legislativă care a fost deja criticată de organizații ale societății civile și de media, are scopul să pedepsească persoane și instituții care primesc finanțare de cel puțin 50% din surse externe și care participă la procesele politice, economice, sociale sau educaționale din R. Moldova.
Opoziția pro-rusă vrea să oblige aceste persoane și organizații să se înregistreze într-un așa-numit „Registr al Agenților Străini” și să le interzică să finanțeze partide politice, campanii electorale, programe educaționale ș.a.
Inițiativa mai prevede că entitățile înregistrate ca „agenți străini” trebuie să publice cu regularitate rapoarte privind utilizarea banilor veniți din străinătate, iar site-urile media lor să fie marcate cu mențiunea „Această entitate este înregistrată ca agent străin în Republica Moldova”.
Inițiativa legislativă prevede amenzi de până la 200.000 de lei, cu posibilitatea blocării conturilor organizațiilor sau chiar lichidării lor, în cazul constatării de încălcări.
Finanțarea externă preocupă partidele pro-ruse
Este pentru prima dată când opoziția pro-rusă înregistrează un astfel de proiect de lege, deși liderul socialist, Igor Dodon, a spus public de mai multe ori că dorește să aplice în R. Moldova o lege a „agenților străini”.
În august 2024, Dodon a spus la o emisiune TV și apoi pe contul său de Telegram, că organizațiile neguvernamentale finanțate din străinătate au devenit „putere separată” în Moldova și primesc bani „din același buzunar” ca și guvernarea. De aceea, liderul socialist vrea ca în Moldova să existe o lege „similară cu cea din Georgia”, care să reglementeze finanțarea ONG-urilor.
- Te-ar putea interesa și: Dodon vrea în Moldova o lege similară cu cea care a oprit parcursul european al Georgiei
Subiectul „finanțării din străinătate”, adică din Occident, a fost promovat în mai multe campanii electorale de către partidele pro-ruse, inclusiv de socialiști.
Deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, a lansat chiar și o carte, în 2020, intitulată: „Societatea civilă în R. Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale”. Autorul acuza că „rețeaua de ONG-uri a devenit o caracatiță, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii, mass-media și domeniul științific” și ar activa „contra interesului național”.
În replică, mai mulți experți au declarat atunci că atacurile asupra societății civile sunt specifice regimurilor nedemocratice, corupte și autoritare.
O lege similară a înghețat parcursul european al Georgiei
O lege privind „agenți străini” inspirată din Rusia a fost adoptată în vara lui 2024 în Georgia, o țară care avea aspirații de integrare europeană.
Legea impune organizațiilor societății civile și mass-media care primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din surse străine să se supună unei supravegheri care ar putea include sancțiuni pentru infracțiuni penale încă nedefinite.
Considerată asemănătoare celei adoptate de Rusia în urmă cu circa un deceniu, legea a fost promovată și adoptată pe fundalul unor ample proteste de stradă.
Adoptarea legii a dus la înrăutățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite. În particular, Uniunea Europeană a suspendat procesul aderării Georgiei și a înghețat fonduri de 30 de milioane de euro.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul alocă 8 miliarde de lei pentru compensații și proiecte de investiții, din ajutoarele UE
Guvernul a anunțat joi, 3 aprilie, că va rectifica bugetul de stat și va prevedea alocarea a opt miliarde de lei, bani care provin din Planul de Creștere Economică pentru Moldova, adoptate de UE recent, pentru a finanța compensații, proiecte de infrastructură și investiții.
Anunțând rectificarea bugetară, denumită „Bugetul Plus”, care va fi aprobată astăzi de Guvern și mâine în Parlament, premierul Dorin Recean a spus că cei 8 miliarde de lei vor fi alocați în special pentru a finanța proiecte și măsuri în domeniul energetic și cel al dezvoltării economice.
Jumătate din suma alocată, adică 4 miliarde de lei, potrivit prim-ministrului, va fi folosită de autorități pentru a finanța compensarea în factură a primilor 110 kWh de energie electrică consumați de toate gospodăriile din țară pentru tot acest an.
De ajutoare vor beneficia și întreprinderile din sectorul agro-alimentar, care vor primi compensații ce vor acoperi 50% din creșterea de tarif la energie pentru tot anul, dar și administrația publică locală, care va acoperi creșterile de tarif pentru grădinițe, școli și alte instituții sociale.
Premierul Dorin Recean a anunțat că autoritățile au prevăzut la rectificarea bugetară și un ajutor de Paști pentru familii, fără a oferi însă precizări la acest capitol.
Proiecte de infrastructură și ajutoare pentru antreprenori și tineri
Alte 4 miliarde de lei vor fi folosite pentru a repara drumurile locale, raionale și regionale. Câte 200 de milioane de lei vor fi alocate pentru a oferi asistență agricultorilor și antreprenorilor, pentru a face investiții și deschide noi locuri de muncă în R. Moldova, a precizat premierul Dorin Recean.
200 de milioane de lei vor fi alocați de autorități pentru a moderniza cantinele tuturor școlilor din țară, cu scopul de a pregăti implementarea programului de alimentație gratuită a elevilor din gimnaziu, începând cu 1 septembrie.
Guvernul va aloca alte 60 de milioane de lei pentru a oferi câte 3.000 de lei adaos la salariu pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, în companii din domeniile strategice pentru stat. Măsura, care este o promisiune din campania electorală din toamna trecută a președintei Maia Sandu, se va aplica pentru o perioadă de 12 luni.
Premierul Dorin Recean a spus că o parte din banii care vor fi alocați, în special pentru compensații, vin din pachetul de asistență în domeniul energetic al Uniunii Europene, în sumă de 250 de milioane de euro, anunțat la începutul lunii februarie de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.
Restul banilor provin din avansul de 300 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere Economică pentru Moldova, anunțat în octombrie 2024 de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și recent aprobat de blocul comunitar. Fondurile vor ajunge pe conturile guvernului moldovean în următoarele săptămâni, a precizat premierul Dorin Recean.
Din suma totală de 1,9 miliarde de euro prevăzută în acest pachet de asistență al UE, 520 de milioane de euro vor fi oferite sub formă de granturi, iar alte 1,4 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă.
Pe lângă bani, mecanismul european mai prevede că R. Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, accesul la zona unică de plăți în euro SEPA, la care R. Moldova a aderat deja la finele lunii martie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Recean spune că guvernul va sprijini companiile moldovene după ce SUA au impus tarife comerciale
Premierul Dorin Recean a spus joi, 3 aprilie, că guvernul moldovean va interveni să sprijine antreprenorii care exportă bunuri și servicii în Statele Unite „pentru a-și menține competitivitatea”. Declarația vine după ce administrația Trump a impus tarife de 31% asupra importurilor din R. Moldova.
Noile tarife vamale, impuse și pentru alte circa 70 de state, vor intra în vigoare pe 9 aprilie.
Șeful guvernului moldovean a spus într-o conferință de presă că relațiile comerciale cu Statele Unite reprezintă doar 2,5% din comerțul exterior al R. Moldova și a afirmat că autoritățile țintesc să reorienteze exporturile pe piața Uniunii Europene și a țărilor care fac parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA).
„Înțelegem preocuparea producătorilor noștri, care au muncit mult, iar guvernul va interveni să-i ajute pe acei antreprenori, ca ei să-și mențină competitivitatea”, a spus Recean.
Premierul a adăugat că R. Moldova „rămâne ferm angajată” în parteneriatul strategic cu Statele Unite. Recean nu a precizat dacă Chișinăul intenționează să adopte, ca răspuns la rândul său, tarife pe importurile de produse și servicii din SUA.
În anul 2024, Statele Unite ale Americii s-au clasat pe locul 12 printre partenerii comercial ai R. Moldova la nivel mondial, având o pondere de 1,79% din valoarea comerțului total. În același an, exporturile R. Moldova spre SUA au însumat 90,2 milioane de dolari, în vreme ce importurile - 135,3 milioane de dolari.
- Te-ar putea interesa și: Trump impune taxe vamale universale, declarând că a venit „ziua eliberării Americii”
Potrivit datelor oficiale, peste 62% din exporturile moldovene pe piața americană au fost reprezentante de vinuri și sucuri de fructe sau de nuci, restul exporturilor includ alcool, îmbrăcăminte, cabluri, produse de brutărie etc.
Președintele american Donald Trump a anunțat, pe 2 aprilie, că introduce o taxă vamală universală de 10% pentru toate importurile în SUA și taxe mai mari pentru unele țări, inclusiv de 20% pentru UE. În cazul R. Moldova, Casa Albă a anunțat că va impune un tarif de 31% asupra tuturor importurilor din R. Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Reuniune NATO la Bruxelles, în timp ce Europa este presată de SUA
Miniștrii de Externe ai NATO încep o reuniune de două zile la Bruxelles, pe 3 aprilie, pentru a discuta despre întărirea capacităților de apărare a Alianței. Dar discuțiile au loc în timp ce Statele Unite exercită presiuni tot mai mari asupra țărilor europene să mărească cheltuielile.
Înaintea reuniunii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că aceasta are loc „într-un moment deosebit de crucial pentru securitatea noastră comună, cu provocări prea mari pentru a fi suportate de oricare dintre noi singuri”.
Rutte a insistat că SUA își mențin angajamentele față de Alianță, chiar dacă mulți cred că președintele american Donald Trump subminează relațiile transatlantice.
„Știu că au existat declarații dure. Știu că au existat aliați, de exemplu, de această parte a Atlanticului, îngrijorați de angajamentul pe termen lung al SUA față de NATO,” a spus Rutte, adăugând însă că „americanii au repetat în mod constant” că își mențin angajamentul privind apărarea colectivă.
Toate privirile înspre Marco Rubio
La reuniune, toate privirile vor fi ațintite asupra lui Marco Rubio, secretarul de stat al SUA. Vor mai fi de față ministrul de externe ucrainean Andrii Sibiha și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas.
Țările europene cred că SUA le-a marginalizat până acum în eforturile administrației Trump de a obține un armistițiu în Ucraina prin discuții cu Rusia.
Așa încât Rubio se poate aștepta la întrebări din partea aliaților în legătură cu discuțiile cu Rusia și atacurile retorice ale administrației Trumpla adresa partenerilor transatlantici tradiționali.
Aflată într-o vizită la Kiev, pe 1 aprilie, ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a spus că, la reuniunea NATO, va „transmite clar” Statelor Unite că ar trebui să nu se lase înșelate de ceea ce ea a numit „tactici de tergiversare” ale președintelui rus, Vladimir Putin, în chestiunea unui armistițiu în Ucraina.
De asemenea, este probabil ca Rubio să fie presat să explice și dorința exprimată de Trump de a face din Canada al 51-lea stat american, precum și intenția acestuia de a anexa Groenlanda, care este o autonomie în cadrul Regatului Danemarcei, un alt aliat NATO.
Majorarea cheltuielilor pentru apărare
Liderii NATO urmează să decidă, în luna iunie, dacă vor majora ținta actuală de cheltuieli pentru apărare, care este de minimum 2% din produsul intern brut (PIB) pentru fiecare stat membru.
Administrația Trump a propus o țintă de 5% din PIB, iar Rutte face presiuni pentru ca fiecare aliat să se angajeze să cheltuiască cel puțin 3,7%, să înceapă cât mai curând posibil și să prezinte cu regularitate rapoarte de progres.
Unii aliați europeni nu ar vrea să-și asume angajamente prea mari prea repede, în condițiile în care se confruntă cu o creștere economică scăzută și deficite bugetare tot mai apăsătoare.
Ministrul ucrainean de Externe, urmează să informeze aliații în legătură cu situația de pe front. Deși aderarea Ucrainei la NATO nu este luată în calcul în acest moment, majoritatea aliaților europeni doresc cel puțin asigurări că livrările de armament din partea SUA către Ucraina vor continua și că misiunea NATO de instruire a soldaților ucraineni va rămâne activă.
Totuși, Statele Unite nu mai prezidează Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscut sub numele de Grupul Ramstein, care coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Regatul Unit a prezidat ultima reuniune a grupului, în februarie, iar următoarea întâlnire, programată provizoriu pentru 11 aprilie, ar putea fi coprezidată de Marea Britanie și Franța.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tauber și alți lideri afiliați lui Șor, adăugați pe lista de sancțiuni a Marii Britanii
Deputata neafiliată Marina Tauber și lidera Partidului „Renaștere” Natalia Parasca se numără printre persoanele sancționate miercuri, 2 aprilie, de guvernul Marii Britanii pentru ceea ce oficialii de la Londra au numit acțiuni de subminare a democrației și fraudare a alegerilor din R. Moldova.
Alături de Tauber și Parasca, pe lista celor sancționați de Marea Britanie a fost inclusă și Nelli Parutenco, fondatoarea „Evrazia”, la fel ca și organizația pe care o conduce.
„Sancțiunile vizează o rețea de actori pro-ruși, denumită Evrazia, care operează în Moldova în numele oligarhului fugar Ilan Șor, sancționat anterior de Regatul Unit în 2022, pentru a destabiliza democrația moldovenească și a răspândi influența nefastă a Rusiei”, spune ministerul britanic de Externe.
La modul practic, sancțiunile înseamnă înghețarea activelor și interdicția de a călători în Marea Britanie.
Anunțul autorităților britanice a fost salutat de președinta Maia Sandu, care într-o postare pe rețele, a spus că sunt un rezultat al „cooperării strânse” dintre Chișinău și Londra, ca parte a eforturilor de a „proteja democrația moldoveană și opri interferența Kremlinului”.
Judecată pentru complicitate în finanțarea ilegală a Partidului Șor, deputata neafiliată Marina Tauber a părăsit R. Moldova în ianuarie. Natalia Parasca a primit, pe 28 martie, interdicția a părăsi țara, după ce deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai formațiunii pe care o conduce, au fost dați în căutare de autorități, după condamnarea lor în instanță.
- Te-ar putea interesa și: Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost anunțat în căutare internațională
Într-o postare pe rețele, Natalia Parasca a spus că decizia autorităților britanice „ridică o serie de întrebări legitime”, afirmând că activitățile sale nu au nimic de-a face cu Regatul Unit.
„Un lucru este deja clar: aceste sancțiuni au fost impuse la cererea autorităților moldovenești și au devenit încă un instrument de răfuială politică împotriva oponenților”, a acuzat Parasca.
Într-un comunicat de presă, Ambasada Regatului Unit de la Chișinău a spus că toți au acționat în numele oligarhului fugar Ilan Șor, anterior sancționat de Marea Britanie, precum și de SUA, Uniunea Europeană și Canada.
„Regatul Unit îi sancționează pe cei care încearcă să submineze democrația Moldovei, alegerile libere și corecte și să răspândească influența Rusiei”, a spus ambasadoarea Marii Britanii la Chișinău, Fern Horine.
Autoritățile de la Londra spun că „Evrazia”, o organizație rusească non-profit, sancționată și de Statele Unite anul trecut, a fost folosită de Ilan Șor pentru a mitui cetățenii moldoveni să voteze „nu” la referendumul de anul trecut privind aderarea la UE.
Citând informații ale Poliției moldovene, Ministerul britanic de Externe spune că în jur de 130.000 de cetățeni au primit în jur de 15 milioane de dolari de la „Evrazia, cu plăți ce variau de la 50 de dolari pe lună pentru „susținători” până la 2.500 de dolari pentru „lideri”.
Autoritățile moldovene au acuzat de mai multe ori Rusia de implicare în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna lui 2024, prin încercări de mituire la scară largă a alegătorilor.
Sancțiunile anunțate de Londra miercuri vizează nu doar R. Moldova, ci și funcționari și procurori corupți din Georgia și Guatemala.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Diplomații ruși expulzați de R. Moldova, conduși cu cântec pe Aeroportul Internațional Chișinău
Cei trei diplomați ruși declarați indezirabili de autoritățile de la Chișinău au părăsit Moldova pe 2 aprilie. Ei au fost expulzați după ce Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că Ambasada Rusiei l-a ajutat pe deputatul condamnat Alexandr Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană.
Imagini video postate de publicația rusească „Komsomolskaia Pravda v Moldove” îi surprind pe cei trei diplomați coborând dintr-un microbuz la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce un grup de susținători, purtând steaguri ale R. Moldova și Federației Ruse, îi aplaudă și intonează „Katiușa” – un cântec în limba rusă din perioada sovietică, asociat cu cel de-al Doilea Război Mondial.
Printre cei prezenți pot fi văzuți consilierul municipal Valeri Klimenko, afiliat lui Ilan Șor, și Iuri Vitneanski, unul dintre fruntașii blocului „Victorie”, creat de oligarhul fugar după ce partidul lui a fost scos în afara legii.
Potrivit agenției de presă IPN, diplomații expulzați sunt Alexandr Andreev, Andrei Voșcinkin și Alexei Kurocikin. Primul dintre ei a fost co-președinte al Comisiei Unificate de Control din partea Rusiei, fiind acreditat în R. Moldova în februarie 2022, cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze la scară largă Ucraina.
Andreev apare într-o investigație a Europei Libere din 2023, care arată legăturile unor diplomați ruși acreditați la Chișinău cu Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) și direcția de spionaj a armatei ruse.
Voșcinkin a fost trimis la Chișinău în noiembrie 2023, după ce autoritățile moldovene au redus numărul angajaților Ambasadei Ruse, iar Kurocikin a participat, alături de foști și actuali deputați socialiști, la ceremonii de reînhumare a soldaților sovietici.
Ministerul moldovean de Externe a dispus expulzarea celor trei diplomați ruși după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat, pe 31 martie, că Ambasada Rusiei de la Chișinău l-a ajutat pe deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi, afiliat lui Ilan Șor, să fugă de justiție.
- Te-ar putea interesa și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană
Potrivit SIS, reprezentanții ambasadei l-ar fi transportat pe Nesterovschi într-un automobil cu numere diplomatice în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi, deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.
Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a calificat expulzarea diplomaților ruși drept „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”. Rusia a promis că va răspunde la această acțiune a Chișinăului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ministra germană de Externe, la Chișinău: Fără pace în Ucraina nu va exista ridicarea sancțiunilor europene
UE nu va ridica sancțiunile împotriva Rusiei până la semnarea unui acord de pace, a spus la Chișinău ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock. Aflată în R. Moldova imediat după o vizită la Kiev, ministra germană a reiterat necesitatea implicării europenilor în negocieri de pace.
„Noi, europenii, am spus foarte clar că fără pace nu va exista ridicarea sancțiunilor. Fără pace, sprijinul pentru Ucraina va continua pentru ca ea să se poată apăra. Pentru că această tentativă de a inversa rolurile între agresor și victimă este ceva ce noi nu vom accepta niciodată”, a spus Baerbock răspunzând la o întrebare a Europei Libere în marginea unei conferințe comune cu premierul moldovean, Dorin Recean, din 2 aprilie.
Declarația vine după ce Rusia a cerut ridicarea sancțiunilor în schimbul unei încetări a focului în Marea Neagră, negociată de SUA cu Moscova și Kiev separat. Într-un comunicat al Kremlinului din 25 martie, Moscova a declarat că va respecta acordul de încetare a focului în Marea Neagră numai dacă Occidentul va ridica parțial sancțiunile impuse în urma invaziei sale la scară largă a Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani.
- Te-ar putea interesa și: Rusia vrea ridicarea sancțiunilor în schimbul unei încetări a focului. Europa nu este pregătită să facă asta
Această cerere include ridicarea restricțiilor asupra exporturilor de îngrășăminte și a companiilor de asigurări care le acoperă, precum și reconectarea mai multor bănci rusești la sistemul global de plăți SWIFT.
Baerbock a spus că pacea în Ucraina poate fi atinsă doar împreună cu Europa pentru că „o pace negociată peste capul europenilor - sau chiar al ucrainenilor - nu este o pace ci, mai degrabă, o pregătire suplimentară pentru destabilizare”.
Cu o zi înainte, Baerbock a fost la Kiev, unde alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că la viitoarea reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, care va avea loc pe 4 și 5 aprilie la Bruxelles, va spune Statelor Unite că „nu trebuie să intrăm în jocul tacticilor de tergiversare ale lui Putin”.
- Te-ar putea interesa și: Ministra germană de Externe la Kiev: SUA nu trebuie să se lase păcălite de „tacticile de tergiversare” ale Rusiei
Baerbock face parte din guvernul la final de mandat al cancelarului Olaf Scholz, iar vizita sa la Chișinău este una de rămas bun. Ea a mai vizitat până acum capitala moldoveană de trei ori.
În declarația de miercuri de la Chișinău, ministra de Externe a Germaniei, care a avut funcția încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, a spus că la distanță de trei ani de la prima sa vizită la Chișinău, R. Moldova este „pe calea reformelor”.
Germania va oferi noi ajutoare R. Moldova
Ea a ținut să precizeze că în condițiile scăderii ajutoarelor externe din partea Statelor Unite, va căuta, alături de alți parteneri externi ai Moldovei, să suplimenteze finanțarea pierdută, în special în sectorul energetic. Ministra de Externe a Germaniei a precizat că noile autorități de la Berlin vor contribui în total cu circa 37 de milioane de euro, bani cu care vor finanța, printre altele și integrarea completă a Moldovei pe piața europeană.
Germania este cel mai mare donator bilateral în cadrul Fondului pentru reducerea vulnerabilității energetice, oferind începând cu 2022, o sumă totală de 73 de milioane de euro pentru a finanța compensațiile la energie acordate cetățenilor moldoveni. Berlinul este totodată și unul dintre fondatorii Platformei de Parteneriat pentru Moldova, inițiativă prin care guvernul de la Chișinău a atras finanțări de sute de milioane de euro pentru domeniul energetic, infrastructurii și economic.
Baerbock a mai precizat că, în condițiile aprobării unui pachet de 500 de miliarde de euro pentru apărare, guvernul Germaniei va asigura și fonduri pentru „stabilizarea R. Moldova”, motivând că aceste acțiuni „ne ajută și pe noi să ne asigurăm pacea”.
„Planul perfid al lui Putin – acela de a folosi știri false și dezinformare pentru a ataca societatea noastră democratică – nu a reușit. Din acest punct de vedere, avem multe de învățat de la voi, de la moldoveni”, a spus ministra germană de Externe, Analenna Baerbock.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
