Sorin ȘERB (n. 1961) la Bucureşti, corespondent al Europei Libere de la București (1991-2000). În 2000 devine redactor la BBC-România. A reluat colaborarea cu Europa Liberă în 2008.
Ideologia partidelor din România este o adunătură de metehne, ierarhii şi complicităţi.
În mai puţin de o sută de zile de guvernare a demonstrat că este la fel de atent ca fostul premier la ghionţii pe care i-i dă preşedintele.
O clasă politică preocupată să instituţionalizeze forme de corupţie şi să deturneze fonduri.
Grupurile de interese trăiesc tocmai din violarea repetată a legilor şi bugetelor.
Există momente, cum ar fi cele electorale, în care economia de partid devine mai importantă ca economia de stat.
Pentru unii, prezentul şi trecutul intră într-un vizibil conflict de interese doctrinare...
Diformă de atâtea reforme, sănătatea din România a ajuns în stadiu terminal şi nu mai are bani decât pentru analgezice.
Zonele unde se hibernează şi se moare sub zăpadă sînt chiar cele unde se înregistrează cele mai mari deturnări de fonduri guvernamentale sau europene, cu cei mai mulţi săraci şi cu cea mai mare mortalitate.
Zăpada ultimelor zile, chiar dacă o copie nereuşită a zăpezilor de altădată, pare o alegorie a stării generale de lucruri.
Sumele cheltuite ilegal de instituţiile statului conform ultimelor trei rapoarte anuale ating 30 de miliarde de euro.
Singurele idei de afaceri ale guvernului şi aleşilor locali sunt deturnarea de fonduri şi licitaţiile trucate.
Minimalizarea şi discreditarea nemulţumirilor este o modalitate de a absolvi actuala putere de responsabilitatea proastei guvernări.
Triumful reformelor este că sănătatea a început să fie un produs de lux în vreme ce moarte a devenit tot mai accesibilă.
Criticile împotriva DNA sunt corolarul unei întregi arhive de subminare a autorităţii magistraţilor şi a actului de justiţie.
În noaptea dintre ani, prin fumul gros de pe străzi, nu mai ştim cu cine se împuşcă românul. Lichidează anul care a trecut ori se apără de anul care vine?
Este evident că frica, propaganda şi corupţia ne-au îndepărtat de democraţie.
Cel mai mare deficit de democraţie îl reprezintă adoptarea legilor organice prin asumarea răspunderii guvernamentale.
Chiar dacă formula puterii rămâne neschimbată după alegerile viitoare, ne putem aştepta ca justiţia să semene, în continuare, cu o reglare de conturi între familiile mafiote.
Realitatea este că votul nu decide decât zece la sută din mersul treburilor publice româneşti.
Încarcă mai mult
