Documentul care acoperea capitularea tuturor forțelor germane și care a pus capăt celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost semnat pe 8 mai 1945, la Reims, în Franta, în fața generalului american - și viitor președinte - Eisenhower. La ceremonia semnării capitulării Germaniei au mai luat parte delegații din partea Marii Britanii, Franței ți Uniunii Sovietice. La miezul nopții dintre 8 si 9 mai războiul era terminat, iar capitularea Germaniei era totală!
Neînțelegerile dintre sovietici și occidentali au început însă deîndata, plecând chiar de la cel mai simplu și incontestabil fapt: moartea lui Hitler. Vreme de câteva luni, sovieticii, dintr-un ordin expres al lui Stalin, au răspândit zvonul că Hitler n-ar fi murit și că ar fi reușit să fugă în Argentina! Nici astăzi istoricii nu sunt de acord asupra motivelor pentru care sovieticii căutau să răspândească aceste zvonuri.
Tot pentru a se demarca de occidentali, sovieticii au refăcut ceremonia capitulării. A doua zi după capitularea de la Reims, din fața americanului Eisenhower, a fost organizată, în Berlinul ocupat de Armata Roșie, o altă capitulare, de asta data în fața mareșalului sovietic Jukov. Motiv pentru care capitularea totală a Germaniei nu a intrat în vigoare, în mod juridic, decât pe 9 mai, data reținută de sovietici, și dupa ei de ruși, pe când majoritatea celorlalte state au păstrat ca zi a Victoriei data de 8 mai, ziua capitulării de la Reims.
O diferență aparent neînsemnată, dar care a fost numai primul pas dintr-o derivă rapidă în urma căreia aliații din timpul războiului au devenit, foarte curând, dușmani.
Text din arhiva postului de radio Europa Liberă, difuzat inițial în 2012.
