La Chişinău s-a aprins zilele acestea o dispută împotriva a ceea ce pare a fi intenţia preşedintelui Igor Dodon de a închide un muzeu al ocupaţiei sovietice, mai exact o secţiune dedicată acestei ocupaţii ce funcţionează din 2015 în cadrul Muzeului de istorie al armatei. Dodon a vorbit despre nevoia închiderii acesteia, recent, la o reuniune a ofiţerilor. Anunţul a scandalizat suporterii ideii că R. Moldova a avut de suferit în urma ocupaţiei sovietice, care l-au acuzat astăzi pe şeful statului că vrea să şteargă urmele acelor suferinţe şi i-au cerut partenerilor de coaliţie ai lui Dodon să intervină. Ce se ştie despre acest muzeu, precum şi despre intenţia preşedintelui, dar mai ales şansele ca ea să se materializeze?
Igor Dodon ar avea motive să-şi dorească închiderea muzeului. În 2015, când fusese inaugurat, atât externele, cât şi reprezentanţa diplomatică rusă la Chişinău au emis note de protest. De aceea nu e neobişnuit că, vorbind zilele trecute la o reuniune cu militarii la care a participat, Igor Dodon păruse să fi optat pentru închiderea muzeului, iar ministrul apărării, Pavel Voicu, prezent şi el, a afirmat chiar că acesta deja ar fi fost închis.
Nu este aşa totuşi, muzeul încă funcţionează, dar garanţii că pentru mult timp sunt puţine, a estimat astăzi la Europa Liberă Anatol Şalaru, politician, el şi ministru al apărării în anul când a fost inaugurată expoziţia.
„Acest muzeu este în subordinea ministrului apărării, prin urmare el ar putea în orice moment să închidă această parte a muzeului, sau ar putea să demonteze această aripă a muzeului, să scoată toate exponatele şi să le trimită în depozit şi să facă un muzeu al „eliberatorilor”, cu steagul lui Şoigu, cu mitralierele sovietice… Dar este o soluţie: ca acestei părţi a muzeului să i se acorde un statut special şi să fie luat sub protecţia Ministerului Culturii.”
Într-un apel public formulat e istorici, dar şi declaraţii separate emise de mai multe formaţiuni politice, şefului statului i s-a cerut astăzi să renunţe la intenţie, iar partenerilor lui din coaliţie, Maia Sandu şi Andrei Năstase, să-l oprească, dacă nu va renunţa.
De altfel, Maia Sandu furmulase încă de ieri o reacţie, solicitată de jurnalişti după şedinţa cabinetului de miniştri. Sandu a spus scurt că nu crede că preşedintele poate închide vreun muzeu. Ceea ce o contrazice în primul rând, însă, e ideea că, la fel cum nu a reuşit să-l împiedice pe ministrul apărării din Guvernul său să-l primească, acum câteva luni, la Chişinău pe omologul său rus Şoigu într-o vizită necoordonată cu executivul, Sandu ar putea şi acum să se ciocnească de aceeaşi problemă.
Între timp, istoricii care au sărit în apărarea expoziţiei, printre ei Ion Negrei, spun că ar fi mare păcat dacă intenţia preşedintelui ar avea sorţi de izbândă.
A fost o comandă politică...Ion Negrei
„S-a valorificat un segment al istoriei noastre şi acum să-l aruncăm din vitrină? Ar fi inadmisibil. Este destul de bun şi totul este făcut în baza adevărului istoric. În statele baltice sunt muzee separate la această temă, iar la noi, din păcate, nu s-a ajuns să avem măcar o secţiune specială în cadrul Muzeului Naţional, iar acum şi această expoziţie din cadrul Muzelului militar e ameninţată. Asta înseamnă că a fost o comandă politică.”
Expoziţia, deschisă la insistenţa liberalilor într-o perioadă în care aceştia aveau un cuvânt de spus în actul guvernării, cuprinde peste 20 de mii de piese de muzeu, dintre care fotografii, documente, obiecte din perioada de ocupaţie sovietică, inclusiv o baracă improvizată în care erau deţinute în Siberia victimele deportărilor staliniste. Exponatele au fost colectate de colaboratorii Muzeului militar de la cetăţenii Republicii Moldova, iar de atunci şi până în prezent, acesta a reuşit, spun istoricii, să devină o atracţie, în primul rând pentru turişti, dar şi pentru elevii care-l vizitează împreună cu profesorii lor de istorie
