Ziarul și-a cerut scuze și a anunțat un program de mărire a diversității în propria redacție și în presa britanică. Guardian este considerat de centru-stânga din punct de vedere editorial și promovează în general cauze liberale, democrația și drepturile omului, reflectând de pildă în mod amplu mișcarea de protest din Statele Unite, Black Lives Matters.
Într-o anchetă îndelungată, cercetătorii de la universitățile Hull și Nottingham au stabilit că fondatorul ziarului Guardian, John Edward Taylor, un jurnalist și comerciant de bumbac – precum și cel puțin 9 din cei 11 finanțatori ai săi, au avut legături cu sclavia, mai ales prin intermediul industriei textile.
Trustul Scott, actualul proprietar al concernului mediatic din care face parte Guardian, și-a cerut scuze și a anunțat că va investi peste 12,3 milioane de dolari în acțiuni de „justiție reparatorie”. Câteva milioane vor fi alocate urmașilor comunităților de sclavi de care se crede că au profitat fondatorii ziarului.
Trustul a cerut de asemenea scuze pentru pozițiile editoriale în favoarea industriei bumbacului și implicit a exploatării sclavilor.
Președintele trustului, Ole Jacob Sunde, a spus, potrivit AFP, că trustul „recunoaște că scuzele și publicarea transparentă a faptelor istorice sunt doar primul pas în abordarea legăturilor istorice ale ziarului Guardian cu sclavia”.
Ziarul Guardian a fost înființat în 1821 de oameni de afaceri cu înclinații de stânga din Manchester, Anglia.
Un lung raport publicat de Guardian la 28 martie 2023 arată că atât compania fondatorului principal, John Edward Taylor, cât și firmele cu care colabora au importat mari cantități de bumbac produs de sclavi, în America. Ancheta a mai stabilit că unii din primii finanțatori ai ziarului, cum ar fi comerciantul George Philips, erau coproprietarii unor plantații de trestie de zahăr pe care munceau sclavi.
„Rău de la stomac”
Redactorul-șef al ziarului Guardian, Katharine Viner, a spus într-un editorial apărut marți că pentru ea și colegii ei care au urmărit ancheta asupra originilor ziarului descoperirile au fost șocante. Viner a mai scris că redacția își asumă datoria de a se „confrunta și de a-și cere scuze pentru faptul că fondatorul (ziarului) și cei care l-au finanțat și-au adunat averea dintr-o practică ce constituie o crimă împotriva umanității”.
„Ca redactor-șef, mi s-a făcut rău, de la stomac”, a spus Viner.
Începând de marți, Guardian are o secțiune specială numită Cotton Capital (Capital Bumbac) despre „cum sclavia a schimbat ziarul Guardian, Marea Britanie și lumea”.
Descriind mecanismul prin care munca sclavilor ajungea să finanțeze ziarul în secolul XIX, Guardian amintește spusele marelui aboliționist american Frederick Douglass: „Prețul cărnii umane de pe Mississippi depindea de prețul bumbacului la Manchester”.
În mod ironic, fondatorul ziarului, Taylor, ca și colaboratorii lui, erau în favoarea abolirii sclaviei, promovând și alte obiective de progres social, ca dreptul muncitorilor de a avea reprezentare parlamentară sau dreptul la educație al săracilor.
Ziarul, numit până în 1959 Manchester Guardian, a fost fondat ca reacție la masacrul de la Peterloo – uciderea a cel puțin 15 oameni într-un protest din 1819 la care 60.000 de oameni au cerut reforma parlamentară.
Cu toate acestea, Taylor și sponsorii inițiali ai ziarului au profitat din plin de industria bumbacului, care depindea la scară globală de munca sclavilor. Unul din colaboratorii lui nu era doar un comerciant cu bumbac, dar și proprietarul unei plantații de trestie de zahăr din Jamaica unde lucrau 122 de sclavi.
„E greu să eviți concluzia că este posibil ca aceste interese să fi influențat politica editorială a ziarului”, a scris Viner.
Măsuri reparatorii
În afara compensațiilor de milioane de dolari pentru urmașii unora din sclavii de pe urma căruia au profitat fondatorii ziarului, bani oferiți de Trustul Scott, Guardian a anunțat în urma dezvăluirilor despre trecutul său „pătat” o campanie de sporire a diversității umane în redacția sa și în presă în general.
Studii citate de redactorul-șef Viner arată că „numai 0.2% din jurnaliștii britanici sunt negri, deși negrii alcătuiesc cam 3% din populația totală, persoanele descrise mai general ca de culoare constituind până la 18%”.
„Presa britanică, inclusiv Guardian, trebuie să facă mai multe eforturi de a recruta, reține și promova persoane de culoare în roluri de conducere și de a crea un mediu mai incluziv”, se spune în editorialul Katharinei Viner. Ea a mai anunțat că printre altele, în următoarele 12 luni Guardian va relata mai mult și mai profund despre comunitățile negre din lumea întreagă, va crea noi posturi în zona Caraibelor, întărindu-și echipele din America de Sud și Africa, urmând să angajeze în Marea Britanie și Statele Unite mai mulți jurnaliști specializați în problemele persoanelor de culoare. „Sunt multe povești care nu s-au spus, iar Guardian este bine plasat să le spună”.
