IPN îl citează pe politologul Dionis Cenușa care susține că ajutorul acordat de Uniunea Europeană, pe timp de pandemie, Republicii Moldova și altor state din Parteneriatul Estic este foarte important, însă nu sunt clare criteriile după care acest ajutor este acordat fiecărui stat. Partenerii europeni sunt cei care ar trebui să răspundă la aceste întrebări pentru a elimina orice speculație, afirmă el. Pentru că este evident că guvernarea nu își permite să pună asemenea întrebări, întrucât automat va fi blamată că atacă UE, politologul le sugerează politicienilor din opoziție să o facă. Potrivit politologului, Uniunea Europeană reprezintă un ajutor important pentru Moldova și alte țări din Parteneriatul Estic și nu este o alternativă mai bună pentru țară și regiune decât integrarea europeană. Dar acest lucru trebuie să se bazeze pe evaluări obiective a situației din țară, inclusiv atunci când este vorba despre precondiții politice sau condiționalități care au fost promovate mereu pentru a stimula dezvoltarea democrației moldovenești, a subliniat Cenușa.
Șeful Delegației UE în Republica Moldova Peter Michalko este de părere că autoritățile Republici Moldova trebuie să pună în prim plan lupta cu COVID-19, ulterior interesele politice, îl citează TVR Moldova. În contextul acuzațiilor aduse de către actuala guvernare mai multor oficiali care au făcut parte din guvernările anterioare, demnitarul spune că în prezent este nevoie de unitate. „Nu are niciun loc încercarea de a utiliza această situație pentru scopuri politice. Acum este nevoie de unitate și acțiuni ale factorilor politici pentru a ajuta societatea să fie depășită criza. Este necesar ca țara să iasă din această criză și să nu fie aprofundată criza din cauza atitudinilor politice”, a declarat Michalko.
Jurnaliștii de la Ziarul de Gară s-au pornit în căutarea aparatelor de respirație artificială din instituțiile medicale din R. Moldova. Ei scriu că nu au aflat numărul exact al dispozitivelor, dar au aflat două probleme: „că instituțiile medicale duc o mare lipsă de echipamente moderne, dar suferă și de o mare criză de abilități de comunicare.” În material se scrie că „cerșind” date, s-a aflat că multe dintre aparatele pentru respirație artificială sunt încă de pe vremea sovietică și se defectează foarte des, iar șefii de spitale răspundeau evaziv jurnaliștilor, unii mărturisind că li s-a interzis „de la Minister” să vorbească cu presa.
Avocatul Vadim Vieru a remarcat că procurorii, cu părere de rău, văd măsura preventivă ca pe o măsură de reprimare, iar judecătorii, spre regret, acceptă aceste demersuri, scrie IPN. El se referă la cazul lui Oleg Pruteanu, care este ținut în arest preventiv timp de 32 de luni, în lipsa unei sentințe. „Sunt destul de multe discuții în societate, inclusiv destul de multe bănuieli legate de presiuni, pentru că judecătorii de instrucție se tem, mai ales pe cazuri unde există anumite interese, să nu admită demersurile procurorilor legate de aplicarea măsurilor preventive”, a notat avocatul.
Vânzările și procurările de apartamente din primele trei luni ale anului curent au fost cu 60% mai mari decât în perioadele similare ale anilor precedenți, afirmă economistul Veaceslav Ioniță, citat de Radio Chișinău. Ioniță constată că piața imobiliară continuă să fie concentrată în municipiul Chișinău, acolo unde au loc aproape 80% din toate tranzacțiile cu apartamentele.
Mircea V. Ciobanu scrie despre vremea cărților pentru Gazeta de Chișinău. El afirmă că azi singurii mântuiţi sunt cei care citesc cărţi. „În acest context nivelator, cărţile nu sunt doar remediu, sunt panaceu. Singularitatea autorului de cărţi produce o singurătate salvatoare, a cititorului, care se poate izola efectiv de această lume prea comună, înnebunită de neştire, deşi e făcută numai din ştiri”, subliniază autorul. Pe cât de constrânsă fizic e libertatea cititorului în exterior, pe atât de nelimitată este ea în interior, consideră Ciobanu. Ca în poemul eminescian: „iară ochiu-nchis afară, înăuntru se deşteaptă…”
Lidia Ceban scrie pentru portalul Noi.md că noul coronavirus i-a aruncat mănuşa întregii lumi. Să-l înfrunte azi este o dificultate nu doar pentru ţările mici cu o economie subdezvoltată, dar şi pentru statele mari, care stăteau bine pe picioare, afirmă autoarea. La limita supravieţuirii s-au pomenit cele mai vulnerabile pături sociale – oamenii în etate, scrie Ceban. „În aceste timpuri dificile, în ajutorul lor au sărit voluntarii, care ori se unesc în jurul unor organizaţii, ori acţionează de sine stătător”, se subliniază în material.
