Miniștrii de externe ai UE urmează să se întâlnească luni, pentru a stabili următorii pași înainte de convorbirile ruso-americane din Alaska, de pe 15 august. Dar principalele puteri europene au spus deja că o soluție diplomatică trebuie să se bazeze pe două elemente - sprijin pentru Ucraina și mărirea presiunii pentru Rusia.
Într-un ecou al acestei declarații difuzate de sâmbătă de liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și Comisiei Europene, șefa politicii externe și de securitate a UE, Kaja Kallas, a spus că „SUA au puterea de a forța Rusia să negocieze serios”, dar că „orice acord între SUA și Rusia trebuie să includă Ucraina și UE, pentru că este vorba de securitatea Ucrainei și a întregii Europe”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat și el pentru postul american ABC News că scopul întâlnirii Trump – Putin va fi „testarea lui Putin, pentru a vedea cât de serios este în a pune capăt acestui război teribil”. „Va fi, desigur, despre garanții de securitate, dar și despre necesitatea absolută de a recunoaște că Ucraina își decide singură viitorul, că trebuie să fie o țară suverană, care își stabilește singură orientarea geopolitică”, a spus Rutte.
În același timp, Zelenski a repetat că orice decizie luată fără Ucraina va fi „moartă din fașă” și imposibil de aplicat.
Într-un anunț surpriză făcut pe 8 august, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Vladimir Putin în Alaska într-o săptămână, după ce amenințase săptămâni în șir Rusia cu noi sancțiuni pentru că nu oprește războiul.
Oficiali ai Casei Albe citați de agențiile de știri au spus ulterior că Trump este deschis ideii ca Zelenskiy să participe, dar pregătirile vizează deocamdată doar o întâlnire bilaterală.
„Atât atât rușii, cât și ucrainenii vor fi nemulțumiți”
Rusia și-a continuat între timp atacurile asupra orașelor ucrainene din spatele liniei frontului. Ministerul ucrainean de Externe a spus că atacuri rusești au rănit cel puțin 12 persoane în regiunea Zaporojie, duminică, iar Zelenski a spus că este încă o dovadă că, „din păcate”, condițiile pentru o discuție cu Putin sunt „încă departe” de a fi îndeplinite.
Rusia controlează aproape o cincime din teritoriul ucrainean, după trei an și jumătate de la invadarea Ucrainei pe scară largă, în februarie 2022.
În afară de Crimeea ocupată în 2014, Moscova a revendicat oficial regiunile ucrainene Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie, deși controlează doar aproximativ 70% din ultimele trei. Ocupă porțiuni mai mici din alte trei regiuni, în timp ce Ucraina spune că are sub control o mică fâșie din regiunea rusă Kursk.
Trump a declarat că un eventual acord ar putea presupune „un schimb de teritorii, spre binele ambelor părți”, ceea ce a amplificat temerile Ucrainei că ar putea fi presată să facă cedări.
Zelenski a spus că Ucraina nu va accepta vreun schimb de teritorii și că „sfârșitul războiului trebuie să fie unul corect”.
Secretarul general NATO care se bucură de simpatia lui Trump a spus că un acord nu poate include recunoașterea juridică a controlului rusesc asupra pământurilor ucrainene, deși ar putea presupune o recunoaștere de facto.
Rutte a comparat situația cu cea de după Cel De-al Doilea Război Mondial, când SUA au acceptat de facto controlul sovietic asupra țărilor baltice, dar nu le-a recunoscut juridic anexarea.
Ziarul american Wall Street Journal a relatat că oficialii europeni au prezentat înaintea convorbirilor din Alaska o propunere care ar cere un armistițiu înainte de orice alt pas în ceea ce privește oprirea războiului și ca eventualele schimburi de teritorii să fie reciproce și însoțite de garanții de securitate.
Comentând viitoarele convorbiri ruso-americane, vicepreședintele SUA, JD Vance, a spus duminică postului Fox News că un acord de pace va lăsa, probabil, ambele „nemulțumite”. „Nu va face pe nimeni foarte fericit. Probabil, la sfârșitul zilei, atât rușii, cât și ucrainenii vor fi nemulțumiți”, a spus Vance.
După Reuters și Serviciul ucrainean al RFE/RL
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
