„Nu face pielea cât dubala”
Efim Bordan, directorul postului TV Albasat din Nisporeni, care a fost înființat la mijlocul anilor 1990, mărturisește că nu dorește să reflecte campania electorală deoarece va fi obligat să ofere spațiu și timp egal pentru toți candidații înscriși în cursa electorală.
„N-aș vrea să reflectez candidații care nu-mi plac, pentru care am o antipatie. Nu vreau să le fac lor campanie electorală”, spune Bordan, pentru Europa Liberă.
Furnizorii care refuză să reflecte campania nu mai pot, potrivit legislației, să difuzeze publicitatea electorală. Acest lucru nu pare însă să-l îngrijoreze pe directorul Albasat TV, care spune că în ultimii ani, în special la nivel local, veniturile din publicitatea electorală au scăzut, oricum, simțitor.
Directoarea postului BasFM, Ludmila Topal, este de acord. Într-o discuție cu Europa Liberă, ea a spus că - în plus - postul pe care îl conduce nu are resurse suficiente pentru a acoperi integral campania electorală, mai ales că, potrivit ei, cerințele pentru reflectarea ei au crescut în ultima perioadă.
„Anul trecut, când am avut campanie electorală înainte de alegerile locale ne-a fost greu să respectăm toate aceste cerințe. Și până la urmă, din cauza erorii unui angajat, am plătit amenda din banii câștigați din publicitatea electorală”, povestește Topal.
Noile reglementări obligă furnizorii media să difuzeze cel puțin patru tipuri de materiale electorale (cei de nivel regional pot difuza cel puțin trei), printre care programe de știri și actualități, informare și promovare electorală, alături de publicitatea și dezbaterile electorale.
Sergiu Răilean, directorul de programe de la Radio Plai, spune că veniturile din publicitatea electorală în cazul posturilor de radio au scăzut simțitor din cauza concurenței cu mediul online.
„A scăzut fluxul de bani din publicitatea electorală contraplată. Eu bănuiesc că publicitatea a trecut și influențează mai mult oamenii pe online. Pentru radio se dau bani mai puțini”, a spus Răilean.
El a adăugat că a decis să reflecte campania electorală pentru că se simte „obligat moral” față de audiența de aproximativ două milioane de ascultători a postului său. „Avem patru tipuri de materiale electorale, conform legislației: știri și emisiuni cu caracter electoral,” a explicat Răilean.
Cine nu va reflecta?
Conform listei Consiliului Audiovizualului, majoritatea posturilor de TV și radio care nu vor reflecta campania electorală de toamnă sunt locale sau regionale. Printre acestea se numără posturi de nișă, precum AgroTV și Gurinel, dar și 11 televiziuni ale căror licențe de emisie au fost suspendate de Consiliu pentru legături cu fugarul Ilan Șor și alte persoane sancționate.
Instituțiile media care nu vor reflecta campania electorală nu vor putea difuza publicitate electorală, însă vor putea da știri de interes general: de pildă despre participarea la vot sau rezultatele alegerilor.
Numărul mare de refuzuri de a reflecta campania după „tipic” a atras unele reacții în spațiul public, inclusiv de la un candidat. Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care merge la „prezidențiale” ca independent susținut de PSRM, a numit situația drept „alarmantă și profund îngrijorătoare”.
Analistul politic Ion Tăbîrță consideră că această situație este cauzată de prevederile noului Cod Electoral, aplicate începând cu alegerile locale din 2023, care impun responsabilități suplimentare televiziunilor și posturilor de radio.
„Mai multe televiziuni, radiouri, au optat pentru această decizie pentru a avea mai puține bătăi de cap”, a declarat Tăbîrță.
La alegerile locale din 2023, 51 de posturi TV și 48 de posturi radio s-au abținut de la reflectarea campaniei.
Campania electorală - prezentă la posturile cu audiențe mari
Pe 16 august, Consiliul Audiovizualului a primit confirmări de la 31 de instituții media că vor să reflecte campaniile din toamnă cu respectarea cerințelor oficiale. Lista include 12 posturi TV naționale, 7 regionale și niciunul local. De asemenea, 6 posturi radio locale, 4 regionale și două naționale (Radio Moldova și Radio Plai) vor reflecta campania care va începe oficial la 20 septembrie și se va încheia pe 18 octombrie - inclusiv prin organizarea dezbaterilor electorale.
Autoritățile moldovene care veghează la imparțialitatea și corectitudinea presei TV și radio, mai ales pe timp de alegeri, nu sunt alarmate de numărul mare de abțineri de la reflectarea campaniei.
„Este ceva normal, o bună parte din furnizori nu au nici capacități tehnice, nici umane, pentru a organiza dezbateri și a produce programe de informare electorală”, spune Sergiu Martin, șeful Direcției control servicii media audiovizuale din cadrul Consiliului Audiovizual.
El a precizat că pe piața media din R. Moldova există furnizori de servicii media audiovizuale la nivel local, care au doar câte 2 -4 angajați, ceea ce face complicată respectarea prevederilor impuse de legislația electorală.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
