Captivă în propria ei țară
În martie 2023, Yilmaz Özkan și-a condus soția, pe Maysa, la aeroportul din Istanbul. Ea pleca într-o călătorie în țara sa natală, Turkmenistan, pentru a-și reînnoi pașaportul.
De atunci, Maysa nu s-a mai putut întoarce în Turcia, deși ambasada Turciei din Așgabat i-a eliberat o „viză de familie”. Iar cuplul a aflat, mai recent, că Maysa nu va putea părăsi Turkmenistanul până în 2028, datorită unei interdicții de călătorie impusă de autoritățile turkmene fără nici o explicație.
Cu puține alte căi de atac, Yilmaz i-a trimis anul trecut un apel președintelui țării central-asiatice, Serdar Berdîmuhamedov.
„Sunteți liderul unei țări mari, ca Turkmenistanul. Noi suntem cetățeni obișnuiți. Trebuie să îi lăsați să se reunească pe cei care se iubesc. Îi cer președintelui Turkmenistanului să-mi lase soția să se întoarcă la mine”, stătea scris în mesajul care, spune turcul, nu a primit nici un răspuns oficial.
El nu este singur.
Yilmaz, care a vorbit cu Serviciul Turkmen al RFE/RL, este unul dintre cei aproape 60 de membri ai unui grup WhatsApp format din bărbați turci cu soții turkmene care au fost efectiv capturate după ce au făcut vizite în țara din Asia Centrală.
Turkmenistanul, țară nedemocratică bogată în gaze, este de multă vreme jenată de exodul masiv al cetățenilor săi către Turcia, o tendință care a scos la lumină lipsa de oportunități într-o economie prost gestionată, contribuind în același timp la ceea ce oficialii au recunoscut în privat că este o scădere rapidă a populației din țară.
În 2022, Ankara a revocat scutirea de vize pentru cetățenii turkmeni - la cererea guvernului turkmen! - iar întârzierile la reînnoirea pașapoartelor turkmene au devenit sistemice, în ultimii ani.
De asemenea, misiunile diplomatice ale Turkmenistanului au încetat să reînnoiască pașapoartele expirate sau să le înlocuiască pe cele pierdute pentru cetățenii care locuiesc în străinătate, iar documentele de călătorie temporare au fost eliminate treptat, spre sfârșitul anului trecut.
Tratamentul aplicat femeilor turkmene căsătorite cu străini este cel mai recent exemplu până unde poate merge regimul pentru a-i ține pe cetățeni legați de glie, în țara lor.
Anul trecut, Turkmen.News, o organizație europeană a disidenților care monitorizează Turkmenistanul, a informat că autoritățile „îndepărtează pasagerii din avioane, în masă”, în ceea ce pare să fie răspunsul la relaxarea de către Turcia a unora dintre regulile sale privind migrația.
Soții turci, în vid
Rüstem Arslan, un alt membru al grupului WhatsApp, a lansat, de asemenea, apeluri către guvernele turc și turkmen pentru a fi reunit cu soția sa, Dilfuza.
Conform datelor publicate de Serviciul turc pentru migrație în decembrie 2024, 205.369 de cetățeni turkmeni locuiesc oficial în Turcia, deși numărul real ar putea fi mai mare.
Turcia a deportat-o inițial pe Dilfuza în 2023 pentru încălcări ale normelor privind migrația și i-a interzis să mai intre în țară până în 2026.
Cu toate acestea, oficialii turci i-au spus lui Rüstem că ea se va putea întoarce - dacă autoritățile turkmene îi vor permite să plece.
Asta nu s-a întâmplat, însă, iar Ministerul de Externe al Turciei spune acum că consideră cazul Dilfuzei „o problemă internă a Turkmenistanului”, a declarat Rüstem pentru serviciul turkmen al RFE/RL, menționând că personalul de la consulatul Turkmenistanului din Istanbul nici măcar nu i-a permis să intre în clădire.
„Când o persoană este separată de persoana iubită, cade într-un vid. Te trezești dimineața și nu ai poftă de micul dejun. Nu poți mânca cina. Pe lângă asta, am o afacere de condus. Chiar și atunci când mă simt rău, când am dureri, trebuie să mă ridic și să deschid magazinul pentru că sunt singur”, a spus Rüstem, vorbind despre soția cu care s-a căsătorit de curând.
„Încălcări arbitrare” ale libertății de circulație
Turkmenii din Turcia au criticat vehement inactivitatea misiunii diplomatice a țării lor și lipsa serviciilor consulare în timpul pandemiei de Covid-19, un mic grup de cetățeni organizând proteste regulate în fața consulatului turkmen din Istanbul.
Problema pașapoartelor a fost unul dintre numeroasele motive ale protestelor.
Într-un raport din noiembrie, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului Turkmenistan (THF) și Human Rights Watch au declarat că „refuzul autorităților turkmene de a reînnoi pașapoartele cetățenilor lor a interferat cu capacitatea migranților de a obține un statut legal în țările gazdă” și a reprezentat „o ingerință arbitrară în dreptul lor la libera circulație”.
Protestele s-au estompat după ce demonstranții au fost atacați chiar în incinta consulatului, victimele atacului identificându-l pe unul dintre atacatori ca fiind un angajat al consulatului.
Demonstrațiile au părut să sperie autoritățile din Turkmenistan, unde societatea civilă aproape că nu există, iar informațiile sunt strict controlate.
Mai mulți activiști au fost ulterior reținuți și amenințați cu deportarea de către forțele de ordine turce, acțiuni care, potrivit RFE/RL, au fost probabil solicitate de Așgabat.
Oficial, populația Turkmenistanului este de 6,5 milioane de locuitori. Dar scăderea natalității și o criză economică care durează de mai bine de un deceniu ridică semne de întrebare despre exactitatea cifrei. Vorbind cu RFE/RL în 2021, sub protecția anonimatului, după un recensământ preliminar, oficialii turkmeni au sugerat că numărul de persoane care locuiesc permanent în țară este, de fapt, mai mic de jumătate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
