Într-o investigație publicată de Ziarul de Gardă, Victor Moșneag scrie că pandemia Covid-19 și criza, inclusiv financiară, cu care se confruntă bugetul de stat nu au oprit dorința președintelui Igor Dodon de a repara Complexul memorial „Eternitate”.
În material se subliniază că lucrările de renovare au demarat în plină pandemie, la mijloc de martie 2020 și urmează să fie finalizate până la începutul lunii mai. „În timp ce Guvernul și Primăria Capitalei au demarat campanii pentru a strânge fonduri de la cetățeni pentru spitalele și medicii care luptă în prima linie cu coronavirusul, din fondurile Ministerului Apărării s-au alocat aproape trei milioane de lei pentru ca lucrările de reparație ale Complexului Memorial „Eternitate”, promise în urmă cu doi ani de șeful statului, să fie realizate”, punctează Moșneag.
Diana Gațcan de la Ziarul de Gardă scrie că șase medici din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie au fost diagnosticați cu noul virus COVID-19, iar o secție din cadrul instituției a fost pusă în carantină. „În timp ce autoritățile susțin că medicii nu s-ar fi infectat de la pacienți, surse din cadrul instituției, care ne-au rugat să le păstrăm anonimatul, spun că în spital au fost pacienți cu simptome cărora le-a fost recomandată testarea, însă epidemiologul instituției, la indicația conducerii, ar fi refuzat categoric testarea vreunui bolnav, motivând că aceștia nu ar întruni toți indicii de testare”, se scrie în material.
Într-un articol de opinie pentru Gazeta de Chișinău, Mircea V. Ciobanu scrie că ar prefera să uităm de toate disensiunile şi să ne concentrăm pe lupta cu „duşmanul comun” al umanităţii: noul virus, încoronat/ încornorat. Dar atunci când ni se solicită armistiţiu politic şi consens naţional, aşteptăm un semn de bună pace din partea împărăţiei, puncteză autorul. „Vreau să ştiu că guvernarea nu mai alege între cetăţeni buni şi răi, nu mai decide cui să permită să se întoarcă acasă şi cât de mult trebuie să-şi iubească cineva ţara, ca să fie cetăţeni agreaţi de guvernare”, scrie Ciobanu. El afirmă că se angajează în luptă, cu condiţia să ştie cine este comandantul, să aibă încredere în el şi să explice sincer situaţia, scopurile şi resursele. „Dacă nu există transparenţă în tot ce ţine de cauza comună, de bunul comun, de vistieria comună, dacă am dubii faţă de manageri, e clar că mecanismul comun nu funcţionează”, afirmă Mircea V. Ciobanu.
Portalul AGORA îl citează pe fostul premier Ion Sturza care susține decizia Comisiei Situații Excepționale privind achitarea poliței de asigurare de către moldovenii care se întorc în țară și străinii cu permis de ședere. Potrivit lui Sturza, asigurarea medicală este o necesitate. În opinia sa, sistemele sociale moderne sunt construite pe principul de solidaritate: cei sănătoși îi ajută pe cei bolnavi, cei tineri - pe cei bătrâni, cei bogați - pe cei săraci. Situația dramatică de azi demonstrează cu prisosință că lucrurile se pot schimba într-un moment, din contribuabil poți să devii beneficiar, subliniază Sturza.
Corona-criza: măsuri economice utile sau o farsă de 1 aprilie? – așa este intitulat un articol de analiză de la SIC.md. Autorul Marcel Spatari scrie că deși Guvernul comunică preponderent despre măsuri referitoare la subvenționarea companiilor în perioada stării de urgență și la mărirea ajutorului de șomaj, Hotărârea vine la pachet cu un șir de măsuri care sunt evident scoase din sertar și erau pregătite înainte de criză. Spatari subliniază că măsurile Guvernului par a fi luate în stil autoritarist. „În lista partenerilor consultați de Guvern apar doar asociații de business și lipsesc cu desăvârșire sindicatele”, se punctează în material. „Faptul că guvernul a utilizat ocazia asumării răspunderii pentru a introduce nu doar măsuri care sunt mai mult sau mai puțin necesare pe perioada carantinei, dar și modificări legislative de fond în mai multe legi fundamentale ale țării, neprioritare la această etapă, reîntăresc imaginea unui guvern cu apucături autoritare care ignoră partenerii sociali (sindicatele, patronatele) și se substituie organului legislativ în această perioadă dificilă”, afirmă Spatari.
Într-un comentariu pentru portalul Media-Azi, Natalia Junghietu, directoarea ziarului regional Expresul, scrie că odată cu sistarea procesului de editare a publicațiilor periodice, va fi afectat gradul de informare a unei părți importante a populației, în special, din mediul rural. „Pe lângă aceasta, suspendarea activității redacționale va duce la pierderi financiare”, subliniază autoarea. În cazul în care guvernarea decide „soarta” presei scrise, de ce nu ar decide și subvenționarea acesteia pentru perioada cât i-a fost suspendată activitatea? – se întreabă Junghietu.
Despre aritmetică cu respectarea distanței scrie Lidia Ceban pentru portalul Noi.md. Autoarea subliniază că educaţia de la distanţă există demult, iar în diferite ţări mulţi oameni apelează la ea şi obţin studii fără a ieşi din ţară sau din casă. Una dintre sursele citate în material afirmă că etapa iniţială a educaţiei de la distanţă este ceva mai grea, deoarece unii copii înţeleg carantina ca pe o vacanţă, nu ca o continuare a procesului de studii în alt format. O profesoară cu care a discutat autoarea a povestit că pentru ea prima săptămână de studii online a mers greu: era complicat să se deprindă cu noul regim al zilei, cu necesitatea de a repartiza timpul copilului consacrat studiilor, odihnei, obligaţiilor casnice.
