Linkuri accesibilitate

Voronin-Dodon: de la simpatie la ură și înapoi la zâmbete desenate


11 octombrie 2008. Vladimir Voronin, Zinaida Greceanîi și Igor Dodon, când dețineau funcții supreme în stat
11 octombrie 2008. Vladimir Voronin, Zinaida Greceanîi și Igor Dodon, când dețineau funcții supreme în stat

Ex-președintele comunist îl citează uneori pe Winston Churchill cu declarația că în politică nu există prietenii, există interese.

Relația foștilor colegi comuniști Vladimir Voronin, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi poartă o pronunțată amprentă personală. Liderul Partidului Comuniștilor s-a simțit trădat în noiembrie 2011, când Greceanîi și Dodon au părăsit formațiunea, după ce fuseseră promovați în cele mai înalte funcții în stat. Dacă în ceea ce-l privește pe Dodon, Voronin mai avea un dram de indulgență, gestul Zinaidei Greceanîi l-a descumpănit pe experimentatul aparatcik. Președinta parlamentului făcea parte din prima gardă de comuniști de după reînregistrarea formațiunii, deținuse din 2002 funcția de ministru al finanțelor, ca în 2008 să fie avansată prim-ministră. În timpul crizei politice din 2009-2011 Greceanîi era singura opțiune a PCRM la fotoliul de președinte al țării. În 2017, Voronin declara pentru Ziarul de Gardă că în duetul celor doi traseiști Zinaida Greceanîi avea partitura de prima vioară și că ea l-ar influența pe Dodon.

Ex-președintele R. Moldova Igor Dodon, era creditat cu misiunea de a aduce sânge proaspăt în echipa comunistă, de factură liberală, care din 2006 urma să realizeze diferite reforme în economie și să impulsioneze dialogul comercial cu UE.

După instalarea lui Dodon în funcția prezidențială Voronin l-a acuzat și mai răspicat de trădare, acte de corupție și pactizarea cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, Zinaida Greceanîi foarte rar fiind vizată în acest ping-pong de declarații. Dodon a încercat să se abțină de la replici acide, dar i-a reproșat subtil că a irosit impardonabil capitalul politic de care dispunea.

2009. Igor Dodon și Zinaida Greceanîi pe când apărau cauza comunistă
2009. Igor Dodon și Zinaida Greceanîi pe când apărau cauza comunistă

Moscova a mizat pe Dodon după ce a pierdut încrederea în Voronin

În urma schimbării puterii din vara lui 2009, fostul vicepremier, ministru al economiei, Igor Dodon, care la acea dată nu era membru de partid, accede în lista celor mai căutați și citați de presă politicieni. El făcea parte, încă din toamna lui 2009, din tabăra celor care optau pentru evitarea noilor alegeri anticipate și căutarea unui compromis, alături de Vladimir Țurcan, actualul judecător la Curtea Constituțională, și Victor Stepaniuc, cei care primii părăsiseră PCRM.

Dodon a aderat la Partidul Comuniștilor în aprilie 2010, ca peste un an și câteva luni să-l părăsească zgomotos, alături de Zinaida Greceanîi. Evadarea s-a produs după ce Dodon a pierdut la limită alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului. De fapt distanțarea lui Dodon de Voronin a început în ajunul acelor alegeri locale din vara lui 2011. Mai mulți analiști și gazetari deduceau că resursele financiare pentru fundația „Soluția” și lansarea campaniei „Iubesc Moldova” veneau direct de la Moscova, fără intermediari, drept dovadă fiind și vizitele lui Dodon la Moscova.

După pierderea alegerilor în Chișinău, Vladimir Voronin și-a criticat discipolul, privind cu neîncredere intențiile lui de a reforma Partidul Comuniştilor. În plus, Voronin a spus că se așteaptă la plecarea lui Dodon din partid. Dodon a negat câteva luni acele premoniții, insistând pe modernizarea formațiunii până în ajunul părăsirii ei, în noiembrie 2011. Argumentul lui Dodon era că PCRM s-a „brejnevizat”, nu admite rotația cadrelor la conducere și participarea membrilor la luarea deciziilor, iar gestul său era explicat prin asigurarea „stabilității politice și sociale” a țării.

Părăsirea PCRM fusese uneltită cu aportul unor „forțe din exteriorul țării”...
Vladimir Voronin

Voronin a declarat inițial că Dodon, Greceanîi și Veronica Abramciuc, o altă deputată ce ieșea din grupul parlamentar al comuniștilor, „nu au demnitate” și că ar fi plecat din partid de dragul funcțiilor. Ulterior a admis că decizia lor fusese uneltită cu aportul unor „forțe din exteriorul țării”.

Miza era votarea unui președinte al R. Moldova apolitic, lucru care s-a întâmplat în martie 2012 prin alegerea de către parlamentarii, inclusiv Dodon, Greceanîi, Abramciuc, a judecătorului Nicolae Timofti în funcția supremă în stat. Presa a vehiculat atunci diferite scenarii ce ar fi făcut posibilă depășirea crizei politice ce dura aproape trei ani de zile, inclusiv că gruparea Dodon ar fi primit un milion de euro sau chiar trei pentru acest vot de la fostul premier Vladimir Filat sau de la fostul lider PD Vladimir Plahotniuc.

Portalul NewsMaker.md a scris că în vara lui 2014 Kremlinul şi-ar fi desemnat un nou partener politic în Republica Moldova – Partidul Socialiștilor, dezamăgit de prestația lui Vladimir Voronin care își domolise retorica anti-europeană.

Partidul Socialiștilor, aspirator pentru mulți comuniști dezamăgiți

Imediat după plecarea celor trei din PCRM, mulți membri de partid, fie tineri, fie din garda veche, precum Vladimir Țurcanu și Victor Stepaniuc, s-au regăsit în Partidul Socialiștilor, a cărui conducere a fost preluată de Igor Dodon. Până atunci această formațiune minusculă era văzută ca satelit fidel al Partidului Comuniştilor.

Igor Dodon alături de un veteran ai celui de-al Doilea Război Mondial
Igor Dodon alături de un veteran ai celui de-al Doilea Război Mondial

La alegerile parlamentare din 2014, PSRM a reușit să capitalizeze și simpatiile partidului lui Renato Usatîi, scos în ajun din cursa electorală pe motiv că și-ar fi finanțat campania electorală cu bani din străinătate. Decizie care s-a soldat în cele din urmă cu o nouă condamnare a țării la CEDO, pe motiv că nu a fost probată suficient, iar propulsarea echipei lui Dodon în parlament cu un scor neașteptat au alimentat speculațiile că Dodon s-ar fi aflat în relații speciale cu democrații lui Vladimir Plahotniuc aflați la guvernare. În acest context este amintită presupusa finanțare din Rusia a partidului lui Dodon, prin intermediul unor firme off shore, acuzații ce ar fi evitate cu bună-știință de procurori.

Astfel, Vladimir Voronin și Igor Dodon s-au acuzat reciproc că ar fi în cârdășie cu PD și Plahotniuc. Dodon l-a numit pe Voronin „bătrânel mincinos, obosit și rătăcit”, care a ar fi fost alături „de cei care au furat miliardele”, care l-a trădat pe Putin și a pierdut încrederea Moscovei. Etichetările veneau după o tiradă similară dinspre Voronin, cu epitete de genul „ticăloşi” care s-ar fi vândut atunci când l-au votat pe Nicolae Timofti. În alt contexte, Dodon a fost numit de Voronin kuliok, „omul lui Plahotniuc încă de când fusese numit ministru”.

30 mai 2013. Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon la sfat pe holurile Palatului Republicii, unde își avea sediul temporar parlamentul.
30 mai 2013. Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon la sfat pe holurile Palatului Republicii, unde își avea sediul temporar parlamentul.

Decizia Curții Constituționale prin care s-a declarat neconstituțională amendarea Legii Supreme din anul 2000 şi, prin urmare, s-a decis revenirea la alegerea directă a şefului statului, ar fi fost un alt episod al pretinsei legături dintre Dodon și Plahotniuc. Dodon a negat acuzațiile aduse. Dar Voronin a insistat cu insinuările: a fost ales neconstituțional și e „sluga” PD. Modificarea sistemului electoral de către socialiștii lui Dodon și democrații lui Plahotniuc, plus transfugii comuniști, era încă o piesă în puzzle-ul descris de Voronin. „Întotdeauna când guvernarea sau PD au probleme, el le sare în ajutor”, declara liderul comunist.

De cealaltă parte, fostul președinte socialist spune că Voronin ar fi dat acceptul pentru „dezertarea” celor 14 deputați comuniști în 2015 înspre democrați. Declarație respinsă de Voronin, care se jură că a fost șocat de acele noi trădări.

S-au numit reciproc „cal batrân” și „măgar de onoare al Găgăuziei”...

Chiar și recenta dispută dintre parlament și președinta Maia Sandu referitoare la nominalizarea premierului a provocat un schimb de replici acide între cei doi. După ce l-a numit corupt pe liderul socialist, s-a ales cu calificativul: „Voronin, ca în proverbul moldovenesc, calul bătrân adânc nu ară, dar nici brazda nu strică”. Iar replica lui Voronin făcea referire la un alt animal: „Nu a fost capabil să merite măcar titlul de măgar de onoare al Găgăuziei”.

În ciuda disensiunilor afișate public, Voronin l-a susținut pe Dodon în turul al doilea al prezidențialelor din 2016. Și-a cerut scuze ulterior de la cetățeni, menționând că regretă gestul: „Dacă vrei să testezi un om, trebuie să îi dai putere. El nu a rezistat în această postură. Nu a folosit mandatul lui pentru interesul societății, dar l-a folosit în interes personal”.

Mai mulți analiști și comentatori îl acuză pe Voronin că după atâtea acuzații l-a adresa lui Dodon, ar încerca să prindă un ultim tren spre marea politică. Alții au sugerat că acest mariaj ar fi fost recomandat cu insistență de consultanții ruși care îl consiliază pe liderul PSRM, pentru a nu irosi voturile pro-ruse. Ex-președintele comunist îl citează uneori pe Winston Churchill cu declarația că în politică nu există prietenii, există interese.

Vladimir Voronin și Igor Dodon semnând acordul de colaborare dintre PCRM-PSRM, în biroul liderului comunist
Vladimir Voronin și Igor Dodon semnând acordul de colaborare dintre PCRM-PSRM, în biroul liderului comunist

Igor Dodon declara pe 13 mai unui post de televiziune că „în ciuda conflictului dintre lideri”, cele două partide au valori comune. El îl percepe pe Voronin ca cel mai bun președinte din istoria țării, spunând că îi va acorda prima poziție pe lista comună a blocului înjghebat în regim de alertă ca să fie prezentat opiniei publice în ziua de 13 a lunii mai, contrar superstițiilor despre fatidica reputație a acestei cifre.

XS
SM
MD
LG