O primă estimare, făcută deja de preşedintele Igor Dodon, arată că pierderile s-ar putea ridica în cel mai rău caz la 300 de milioane de euro. Asta dacă s-ar lua în calcul cel mai prost scenariu, spune şeful statului, adică o descreştere economică de 5%. Tot Igor Dodon a dat asigurări că guvernul va găsi resursele, pomenind în context despre FMI, dar şi de creditul rus de 200 de milioane de dolari. Liliana Barbăroşie a vorbit cu Vitalie Drăgancea, consilier al premierului, să vadă dacă guvernul a şi început să caute bani în exterior pentru economia moldoveană.
FMI poate pune la dispoziţia R. Moldova credite de urgenţă în valoare de peste 100 de milioane de euro, dar încă nu a primit vreo solicitare, ne spunea zilele trecute într-un interviu responsabilului pentru R. Moldova de la FMI, Ruben Atoyan.
Vitalie Drăgancea, consilier în cabinetul premierului Ion Chicu, spune, pe de altă parte, că guvernul se pregăteşte să apeleze la sprijin financiar extern, inclusiv de la FMI, dar că mai întâi e nevoie de analize despre impact.
„Guvernul va face o solicitare către FMI, dar există proceduri – trebuie măsurări despre ce a scăzut, cu cât a scăzut. Pentru că măsurile pe care le face FMI sunt compensatorii, nu nişte cadouri de bani. Iar noi abia intrăm în criză,” ne-a spus astăzi consilierul primului ministru şi a continuat:
„Guvernul comunică cu toţi: cu FMI, cu BM, cu BERD, ONU, OMS. Doar că organizaţiile astea sunt acum abordate de toate statele lumii şi presiunea este uniformă de la toţi. Şi mai este un lucru: acum creşte egoismul naţional. Fiecare trage pătură pe dânsul: guvernul României, de pildă, după ce a făcut declaraţii frumoase că ajută fraţii din R. Moldova, am să vă anunţ că acele medicamente aşa şi nu au ajuns în R. Moldova – nu le-a dat acceptul să iasă.”
În cea mai recentă ediţie a emisiunii „De vorbă cu preşedintele”, Igor Dodon le spunea cetăţenilor că are în vedere trei scenarii de criză economică urmare a epidemiei: fără creştere, recesiune de 3% şi, cel mai grav, de 5%. Dodon a mai spus că bani pentru compensarea pierderilor vor exista, enumerând în lista de potenţiali donatori FMI, Rusia şi China.
Opoziţia, însă, care pune la îndoială optimismul preşedintelui, insistă că autorităţile trebuie să-şi urgenteze eforturile de căutare a ajutoarelor externe şi să se gândească cum exact să salveze de faliment companiile plătitoare de taxe.
Cel mai important lucru este să menținem locurile de muncă...
Natalia Gavriliţa, fosta ministră de finanţe, acum membră a PAS, spune, de exemplu, că măsurile deja anunţate - vacanţe la plata unor impozite şi slăbirea presiunii administrative – sunt inconsistente şi insuficiente şi că e nevoie de compensare, fie şi parţială, de salarii pentru angajaţii trimişi în şomaj tehnic de companii: „Eu una nu-mi dau seama cum moratoriu pe controale pentru companii care se vor confrunta cu lipsă de venituri le ajută pe aceste companii. Deci, ceea de ce este nevoie, în primul rând, sunt eforturi pentru a injecta lichidități în agenți economici și în gospodării casnice. Vedeţi că toate țările, chiar și țările din regiune, vin cu foarte importante măsuri fiscale. De exemplu, cel mai important lucru este să menținem locurile de muncă, pentru ca și familiile să aibă venituri, și agenții economici să aibă flexibilitate să-și revadă activitățile. Și aici este nevoie, în primul rând, guvernul să facă un angajament să acopere șomajul tehnic sau să continue să plătească o perioadă; majoritatea țărilor au stabilit inițial perioada de trei luni, deci în această perioadă guvernul să plătească 75 sau 60%, adică o proporție din salariul angajaților și să nu pună asta pe umerii angajatorilor.”
Când a venit virusul, guvernul de la Chişinău, învestit cu exact un an înainte de prezidenţiale, se pregătea să repare drumuri pe bani împrumutaţi din Rusia, iar relaţia cu alţi donatori a intrat în blocaj, cu excepţia FMI, care, fiind pe ultima sută de metri de acord, a ţinut să-l ducă la bun sfârşit. Preşedintele a spus astăzi că încă speră că creditul rus să ajungă în R. Moldova la sfârşit de martie, dar tot mai puţină lume îl crede. Igor Dodon a mai semnalat recent că nu are de gând să renunţe la proiectele de infrastructură pe care le anunţa guvernul Chicu la început de mandat.
