Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor a constat că autorităţile moldovene nu au intervenit pentru a proteja victima şi a cerut Guvernului să estimeze şi să-i achite victimei prejudiciile cauzate. Totodată, Comitetul a recomandat autorităţilor să modifice legislaţia şi să excludă normele discriminatorii față de victimele violenței în familie. Relatează Alla Ceapai.
Femeia care a ajuns în atenția Comitetului ONU a fost agresată de fostul soţ timp de mai bine de un deceniu. Ori de câte ori semnala acest lucru în plângeri oficiale, poliţia, asistentul social şi procuratură nu găseau de cuviință să intervină. Deşi a obţinut până la urmă iniţierea unei cauze penale, examinarea acesteia a fost tergiversată până când a expirat termenul de prescripţie. Aceasta este, in cateva cuvinte, povestea moldovencei care după ce a bătut pragurile instanțelor locale, a obţinut câştig de cauză la Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor.
Vadim Vieru de la Asociaţia Promo-Lex este unul din juriştii care a asistat victima. El spune ca modul defectuos în care sunt examinate cazurile de violenţă în familie este probat cu prisosinta prin cazul ajuns la ONU.
„Este un caz tipic în care sunt implicaţi patru actori – poliţia, asistentul social, procuratura şi instanţele de judecată. Niciunul dintre ei nu şi-au făcut temele pentru acasă.”
Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor a constat că autorităţile moldovene nu au intervenit pentru a proteja victima violenţei în familie şi că aceasta a fost discriminată în bază de gen.
Juristul Alexandru Postica: „Comitetul a semnalat mai multe probleme ce ţin de funcţionarea sistemului justiţiei, modului în care sunt examinate plângerile depuse de victimele violenţei în familie. Totodată a dat o apreciere cadrului normativ existent în ce priveşte combaterea violenţei în familie.”
În decizia sa, pronunţată la şase ani de la sesizare, Comitetul a propus o serie de recomandări pentru îmbunătățirea legislației moldovene. Parte din aceste recomandări au fost, între timp, adoptate, a menţionat jurista Lilia Potîng. De exemplu, poliţiştii au fost de curând împuterniciți să-l oblige pe agresor să nu revină în familie pe un termen de 10 zile.
Totodată, în decizia sa, Comitetul ONU a cerut Guvernului moldovean să achite despăgubiri victimei. Spre deosebire de CEDO, acest Comitet al ONU nu are împuternicit să stabilească valoarea prejudiciului pe care urmează să-l achite statul, explică juristul Alexandru Postica:
„Comitetul a dispus remedierea acestei probleme şi a lăsat la discreţia autorităţilor. Dacă analizăm cauze similare, prejudiciile variază între 2500 şi 5000 de euro pe care autorităţile competente urmează să le achite victimei ciolenţei în familie.”
Este un prim caz din Republica Moldova examinat de acest Comitet al ONU. Pe rolul instituţiei mai sunt încă două plângeri depuse de cetăţeni moldoveni. Numărul modest de sesizări s-ar explica prin faptul că acest Comitet al ONU nu e la fel de cunoscut ca CEDO. Făcând public acest caz, juriştii Asociaţiei Promo-lex isi propun să atragă atenţia cetăţenilor că pot face uz de încă un instrument de apărare a drepturilor lezate.
