Victoria Chicu, 21.02.1998, Chișinău este masterand la facultatea de Psihologie Clinică, USM; manager suport clienți la compania Bismobil Kitchen.
Luni
O nouă zi, un nou început..
M-am trezit plină de energie și dorință, dorință de a cunoaște oameni noi, istorii noi, metode noi prin care aș putea fi de ajutor celor din jur. Ador profesia pe care am îmbrățișat-o – psihologia – pentru că anume ea îmi oferă foarte multe oportunități de a înțelege esența omului și totodată îmi oferă foarte multe obstacole de a ajunge la acea esență, ambivalența aceasta e foarte dură și amară, e captivantă și dureroasă dar plină, plină de SENS…
Cunoștințele pe care le acumulez acum și aici sunt fundamentul personalității și profesionalității mele de mâine, de aceea acum aleg să fac ceea ce fac și să fiu fericită cu ceea ce am. Pe lângă studiile mele în psihologie, sunt și angajată într-o companie ce îmi oferă multe posibilități de a-mi antrena abilitățile și capacitățile de a asculta, de a fi empatic, de a înțelege și de a ajuta oamenii conform nevoilor lor. Bismobil Kitchen este compania care trăiește și se dezvoltă datorită oamenilor din interior, asta a fost motivul pentru care i-am ales. Am ales cultura organizațională, energia și atmosfera lor, am știut că dacă ajung să lucrez printre oamenii care tind mereu spre success, indiferent de orice - în momentele în care eu voi fi fără resurse, voi putea să mă încarc de la ei. E foarte important mediul în care mă aflu, în care trăiesc zilnic, cu cine mă întâlnesc, în compania cui stau și cum/ce vorbesc.
Profesia de psiholog presupune o dedicație mare și o gândire complexă, elaborată, care de fapt pe cât de mult mă inspiră pe atât de mult mă consumă uneori, iar pentru a fi în echilibru mi-am găsit compania care îmi asigură o activitate diversă, zilnic cu multe provocări și schimbări, o focusare pe aspecte la care eu nu m-am gândit niciodată.
Astăzi sunt recunoscătoare pentru cunoștințe noi, discuții amuzante, sfaturi și recomandări utile, pentru atmosfera caldă de acasă, pentru oamenii energici ce mă înconjoară, pentru tot ce am simțit…
Marți
Fericirea mea depinde de mine. Eu aleg ce să gândesc, ce să simt, ce să fac și ce să spun. Eu aleg cum să-mi încep ziua și cum să reacționez la evenimentele din parcursul ei. Eu aleg să fiu recunoscătoare zilnic pentru o mulțime de lucruri și aleg să văd mereu partea care mă inspiră.
Astăzi am ales să fiu foarte deschisă spre noi insight-uri, pentru că la stagiul de practică am făcut genograma familiei și am dedus noi elemente semnificative pentru găsirea a noi răspunsuri referitoare la comportamentul și felul meu de a reacționa în anumite situații. Cât de importantă e autoanaliză zilnică... Dacă fiecare om ar petrece minim 15 minute pe zi meditând asupra sa, lumea ar deveni mult mai conștiincioasă și recunoscătoare.
Mă bucură că ultima perioadă oamenii devin tot mai deschiși spre psihologie și tot mai curioși și îndrăzneți de a face psihoterapie. Experiența mea de azi de la Spitalul Republican mi-a demonstrat din nou disponibilitatea oamenilor de a se destăinu unui psiholog, chiar dacă intenția de a vizita pacientul a fost din partea medicului. Din fericire serviciul psihologic devine tot mai valorizat, dar oamenii tot mai pun la îndoială prețul unei terapii, majoritatea consideră că e foarte scump și nu oricine își permite. Dar oare nu e mai ieftin să achiți terapia decât să achiți cu lacrimi ani de suferință? Majoritatea oamenilor nu cunosc că în spatele diplomelor de pe perete stau ani de studiu, ani de formare și ani de experiență, ani de supervizare și de terapie individuală prin care specialistul a acumulat o mulțime de tehnici și metode, și-a antrenat capacitatea de a fi mult mai obiectiv și sensibil, mai analitic și atent, capacități prin care e dispus să ajute oamenii care doresc o schimbare în viață, doresc să conștientizeze mai multe lucruri și să fie autentici. Profesia de psiholog este o profesie periculoasă și foarte captivantă, care necesită a fi foarte atent studiată și doar cel care o va iubi sincer va putea rezista în timp. Drumul meu spre a fi un psihoterapeut este lin, dar sigur.
Azi a fost o zi informativă și meditativă.
Miercuri
Trezindu-mă dimineața mi-am dat seamă că corpul meu dorește mai multă atenție din partea mea, simt nevoia de a face mai multă mișcare, de a merge din nou la înot, de a face ceva nonintelectual... Ultima perioadă am oferit undeva prea multă valoare lucrului și studiului și am uitat să mă simt în corpul meu. Dar corpul niciodată nu uită, corpul mereu acumulează tot ce simte și dacă nu este prelucrată și eliberată această informație atunci corpul ne dă de știre prin diferite simptome, iar la mine aceste simptome acum sunt: dureri de cap și oboseală. Deseori am tendința să fac prea multe lucruri odată și respectiv undeva îmi încalc limitele și le conștientizez mai bine doar după ce corpul îmi dă de știre. Nu întâmplător am ales tema la teza de master despre aspectele psihosomatice, cred că e momentul să înțeleg și să simt mai mult decât o făceam până acum, e momentul să mă simt pe mine însumi. Mi-a venit livrarea cărților și curând voi începe să citesc cartea lui Gabor Mate, Când corpul spune nu. O recomand cu încredere.
Când confecționez ceva simt o relaxare și o stare de bine, această acțiune mă încarcă și îmi oferă resurse
O metodă prin care mă odihnesc este să fac/ să împachetez cadouri pentru cei dragi. Eu ador lucrurile hand-made, ador să ofer într-o manieră originală un lucru banal. Uneori contează mult mai mult felul în care oferi ceva decât ceea ce oferi în sine. Când confecționez ceva simt o relaxare și o stare de bine, această acțiune mă încarcă și îmi oferă resurse. Cred că entuziasmul meu din perioada sărbătorilor e mai mult din motivul că am de făcut multe cadouri, pentru că așteptarea mea cea mai mare e de a fi absorbită de procesul de confecționare, după care așteptarea reacției din partea celor dragi la cadourile oferite. Limbajul iubirii la mine sunt darurile, de aceea această metodă este cea care îmi oferă posibilitatea să-mi exprim recunoștința și iubirea față de ei.
Joi
Azi e o zi de acțiune, am multe de realizat, de finisat. De fapt e o zi ca celelalte de până acum, dar e alt fel de zi prin felul meu de a fi. Aceleași lucruri de până acum le fac, le simt și le percep diferit. Îmi place să meditez asupra acțiunilor și percepțiilor mele care devin tot mai diferite. Este foarte importantă capacitatea de a recunoaște schimbarea și de a fi ok cu a avea dese ori o părere diferită față de același lucru. Dacă aș gândi la fel cum am gândit cu un an în urmă atunci aș fi foarte rigidă și încordată, ceea ce m-ar ține pe loc și nu mi-ar permite să mă dezvolt. Schimbând atitudinea îmi schimb automat și comportamentul și starea interioară.
Ultima perioadă o influență enormă asupra mea o are compania în care lucrez, pentru că aici sunt printre oamenii care au un scop comun, toți tind să se dezvolte atât profesional cât și personal și cât mai rapid. Energia și atmosfera din Bismobil Kitchen mă inspiră și îmi oferă speranța că tot mai multe companii vor prelua idei din cultura organizațională de aici, pentru că omenia, bunătatea și tendința de a fi tot mai bun în ceea ce faci sunt molipsitoare. De când lucrez aici am învățat și mai mult să accept și să iubesc schimbarea, pentru că doar flexibilitatea ne poate ajuta să ajungem la scopurile propuse.
Azi am avut o zi de reflecție și o stare mai melancolică. Mă copleșește o stare de liniște interioară și o dorință de a privi și de a savura viața mea și a celor din jur. Uneori sunt zile în care nu am cuvinte să descriu ce simt și ce gândesc, pentru că în aceste zile mă simt pur și simplu bine cu mine însumi, mă simt absorbită de intimitatea spațiului personal, care nu necesită a fi verbalizat. Și astăzi e o astfel de zi... Uneori am nevoie doar să privesc și să trăiesc, fără să vorbesc. Cuvintele deseori sunt în plus, ele mă defocusează de la ceea ce simt în interior.
Vineri
Încă puțin și vine Anul Nou, asta ar însemna că e timpul de a privi în urmă pentru a lua ce-i mai bun pe anul viitor. Deși fiecare zi e doar o zi din calendar, contează semnificația pe care i-o oferim. Pentru mine Crăciunul și Anul Nou înseamnă căldură, zâmbete, siguranță, bucurie, nostalgie, pace... Sărbătorile sunt de fapt motiv de a simți și de a înțelege ce e cel mai important acum și pe cine am vrea alături cu adevărat.
Am urmărit recent un webinar de Lorald Soares și el a oferit câteva întrebări de analiză pentru anul trecut și viitor. Azi am scris 21 de motive pentru care sunt recunoscătoare în 2021, 10 lucruri care vreau să le fac mai des în 2022, 10 lucruri pe care vreau să le fac mai rar în 2022, 10 lucruri pe care să le încep în 2022 și 10 lucruri pe care să nu mai fac în 2022.
Aceste întrebări sunt foarte bune pentru a vizualiza și a înțelege propriile dorințe și scopuri. Răspunzând la aceste întrebări mi-am dat seama că sunt plină de vise și dorințe mărețe, la care tind și zilnic fac câte un pas mic, deși uneori am senzația că uit de ele și mă focusez prea mult pe alt ceva. Sunt mândră unde am ajuns în acest an, în special sunt foarte recunoscătoare pentru oamenii care mi-au venit în cale, experiența acumulată și rezultatele obținute.
Mulțumește-te cu ceea ce ai și vei avea tot ce îți dorești...
Dar cel mai important e să îndrăznești să visezi nesimțit, pentru a ajunge cât mai departe, indiferent de timp și provocări.