Prezentând miercuri, 1 august, bilanțul sesiunii Parlamentare, spicherul Andrian Candu a trecut la capitolul reuşite inclusiv adoptarea, joia trecută, a noului Cod al serviciilor media audiovizuale. El a amintit că noua legislaţie audiovizuală a fost elaborată cu participarea unui grup de lucru format inclusiv din experţi şi creat anul trecut tot la iniţiativa sa. Nu este limpede deocamdată dacă noul cod adoptat este doar un rezultat al activităţii acestui grup de lucru, spune unul din membrii grupului, Vasile State, directorul Asociaţiei Presei Electronice. El ne-a mai spus că redactarea finală a Codului încă nu a fost publicată, iar deputaţii au propus modificări importante, inclusiv vizând componenţa autorităţii de reglementare.
Europa Liberă: Codul în redacția finală, în care a fost aprobat în parlament, e cel propus de dvs., autorii, de acel grup de lucru care l-a elaborat sau au apărut unele modificări mai nedorite, poate?
Vasile State: „Ca să fiu sincer, nu știu care până la urmă a fost redacția finală a codului care a fost aprobat, pentru că ultima contribuție a grupului de autori a fost după ce au fost primite expertizele internaționale de la Consiliul Europei, OSCE și Freedom House și noi am mai lucrat pe acest text al expertizelor. Expertizele au fost, în linii mari, bune, pozitive, dar, mă rog, au mai fost câteva recomandări și noi am lucrat. După ce noi am transmis varianta noastră în parlament, a mai fost comisia parlamentară de resort, care a avut în discuție proiectul deja cu expertizele și s-au mai făcut și acolo propuneri din partea deputaților, inclusiv cea de modificare a componenței CCA-ului, modului de numire a membrilor CCA. De exemplu, s-a propus din rândul societății civile să nu mai fie șase reprezentanți, dar cinci, iar un mandat să fie atribuit adică la inițiativa guvernului. De exemplu, s-au mai făcut și alte propuneri din partea deputaților și vă zic: eu nu mai știu care este varianta finală, pentru că ea n-a mai apărut pe site în varianta adoptată.”
Europa Liberă: Dar la ce schimbări la modul practic vă așteptați iată urmare a adoptării noului cod? Ce se va schimba în audiovizual?
Vasile State: „În primul rând, vor fi implementate, sper, dacă vor fi implementate de la 1 ianuarie prevederile care asigură transparența, și nu atât asta, cât cele care se referă la măsurarea cotelor de audiență. În mod normal, ar trebui să fie organizată o licitație, o procedură de tender pentru stabilirea unei agenții independente, care să măsoare ratingurile televiziunilor și cotele de audiență și asta ar trebui să liberalizeze piața noastră și să nu fie așa cum este acum situația. Asta ar fi una. Al doilea moment – se dă mână liberă pentru serviciile la cerere, ceea ce demult în statele din Uniunea Europeană există. La noi, nu avem serviciile neliniare sau serviciile audiovizuale care sunt pe diferite platforme on-line; o altă modalitate de numire a membrilor CCA; o altă denumire a membrilor Consiliului de Observatori al „Teleradio-Moldova”. În varianta noului cod ele se și numesc altfel – Consiliul Audiovizualului și Consiliul de Supraveghere al „Teleradio-Moldova”.”
Europa Liberă: Spuneați despre măsurarea cotelor de audiență. Înțeleg că e o măsură pentru a limita concentrarea în mass-media, dar avem măsurători credibili acum pe piață?
Vasile State: „Păi acum nu există și am spus exact – măsurarea cotelor de audiență este pentru a nu admite formarea de poziții dominante în formarea opiniei publice. Noi am și stabilit un prag de 30 la sută peste care se va considera că un anumit proprietar deține o poziție dominantă și atunci el va fi nevoit să chestioneze un canal dacă are mai multe sau să limiteze publicitatea pe anumite programe, adică totul ține de acel măsurător, de modul în care își va face treaba și dacă și-o va face în mod independent și fără ingerințe, eu cred că această prevedere ar trebui să fie funcțională și să aducă beneficii pe piața noastră a audiovizualului.”
Europa Liberă: Dar în acest moment are cineva această poziție dominantă pe piață?
Așa cum s-a mai văzut și până acum, cei de sus care dețin holdinguri pot foarte ușor să eludeze anumite prevederi
Vasile State: „Noi nu avem acum măsurători. Noi am făcut, de exemplu, la APEL cândva, vreo trei ani în urmă, și erau anumite holdinguri care aveau mai multe, acum noi – de unde? – nu cunoaștem situația, nu s-au făcut măsurări.”
Europa Liberă: Mulți se întreabă: după adoptarea și intrarea în vigoare a acestui cod, vor dispărea sau nu monopolurile din audiovizual?
Vasile State: „Nu sunt foarte optimist, pentru că, așa cum s-a mai văzut și până acum, cei de sus care dețin holdinguri pot foarte ușor să eludeze anumite prevederi, așa ca formă să se încadreze în lege, dar, de fapt, va fi foarte greu de demonstrat dacă sunt aceste monopoluri sau nu. Cel mai simplu este de făcut monitorizări și să vedem asemănări foarte vizibile în privința politicilor editoriale, pentru că știm foarte bine că sunt – așa informal vorbind – anumite holdinguri acum, dar la proprietar, nu mai deține un anumit proprietar, să zicem, trei, patru licențe, deține numai două, dar politica editorială este foarte asemănătoare la un anumit grup de televiziuni din cele două mari holdinguri media cunoscute în ziua de azi la noi în Republica Moldova. Dar, formal, totu-i în regulă.”
Europa Liberă: Printre cele mai importante inovații ale codului este și cea că se extind reglementările în domeniul audiovizualului și la site-uri, pagini web, care au conținut preponderent audiovizual. Dacă ne puteți da detalii, cum anume vor avea loc aceste reglementări?
Vasile State: „Da, e vorba de o procedură de notificare, care va fi utilizată în cadrul serviciilor media la cerere, așa-numite la cerere sau neliniare, adică cineva care deține un site și are conținut media sau audio-TV preponderent, va face o declarație prealabilă la Consiliul Audiovizualului și va înștiința Consiliul că el deține o asemenea platformă. De fapt, nu orice site va trebui să facă această cerere, doar cele care într-un mod sau altul acționează ca și programele de televiziune, ca și serviciile de televiziune sau radio, adică nu cineva care din când în când mai pune câte un video sau ceva de acest gen pe site, dar este majoritar textual site-ul, acestea nu este un serviciu. Și aici îi revine Consiliul Audiovizualului sarcina să determine dacă un anumit site este serviciu în sensul directivelor europene, adică el se adresează publicului larg, el este într-un fel ca și format, ca și structură, ca și serviciile de televiziune. În fine, aici eu cred că aici o să avem multe probleme, pentru că noi nu avem practică și oleacă suntem în urma țărilor europene care de mult au trecut la această fază, dar oricum trebuie să începem și noi să lucrăm. Va fi cam greu la început, pentru că nu avem nici regulamente și va trebui Consiliul Audiovizualului să le facă.”
Europa Liberă: Dar ce reglementări prevede noul cod pentru portalurile de știri, pentru că știm că în ultima perioadă apar tot mai multe și unele – cum arată monitorizările – distribuie știri false, în special?
Atâta timp cât autoritatea de reglementare nu-și va face treaba așa cum se cuvine, nu există nicio garanție
Vasile State: „Din păcate, noi aici nu vom putea să combatem această practică prin acest cod, pentru că acest cod se referă la serviciile media audiovizuale și dacă un site diseminează sau încurajează știri false, noi aici nu avem cum să luptăm și dacă site-ul respectiv nu se încadrează în cerințele și criteriile stabilite pentru un serviciu, astfel încât el să fie înregistrat la CCA. În general, noi am lucrat în cod, ca să diminuăm impactul știrilor de propagandă și a fake-urilor și avem un articol – 17, dacă nu greșesc –, cu informarea corectă, dar el se referă iarăși la televiziune, radio, nu se referă la site-uri.”
Europa Liberă: O atenție aparte s-a acordat combaterii unor fenomene precum dezinformarea mediatică, propaganda, discursul de ură, manipularea. Ce prevederi noi există în acest sens și în ce măsură există o garanție că pretextul propagandei, al manipulării nu va deveni un instrument ușor de folosit împotriva oponenților, împotriva instituțiilor media incomode?
Vasile State: „Nu există nicio garanție. Atâta timp cât autoritatea de reglementare nu-și va face treaba așa cum se cuvine, nu există nicio garanție. Doar sub rezerva existenței unei instituții cu adevărat independente, a unui Consiliu al Audiovizualului în care se vor regăsi adevărații profesioniști, și nu reprezentanții politici, doar așa avem șanse ca să nu se întâmple faptele despre care ați pomenit. Într-o altă ordine de idei, mă gândesc că sunt câteva prevederi acolo care permit autorității de reglementare să-i sancționeze pe cei care manipulează, dezinformează. Să sperăm că acestea vor fi folosite cu bună-credință, și nu cu rea-credință.”
Europa Liberă: Dar iată schimbările în activitatea autorității de reglementare sau ceea ce este numit astăzi Consiliul Coordonator al Audiovizualului îl va transforma într-o instituție independentă, așa cum se dorește?
Vasile State: „Noi am prevăzut și anumite incompatibilități, și cerințe suplimentare pentru candidații la funcția de membru al CCA și să nu fi avut vreo afiliere politică sau de alt gen în ultima perioadă cu partide, cu tot ce înseamnă funcție de stat sau guvernamentale, executive, din administrație; noi am prevăzut și așteptăm. Dacă aceste prevederi vor fi implementate așa cum ar trebui, atunci, în mod normal, ar urma să vină în viitorul apropiat oameni mai mult sau mai puțin integri în această structură. Așteptăm un anumit salt, un anumit progres, o anumită schimbare la față a Consiliului Audiovizualului, ceea ce ne dorim noi, de fapt. Rămâne de văzut dacă va fi așa.”
