Maia Sandu a decis vineri , 10 decembrie, să întoarcă în Parlament controversata dublare de salarii în cazul judecătorilor Curții Constituționale, pe motiv că nu a avut un aviz pozitiv din partea executivului. Ce urmează: schimbarea avizului sau renunțarea la majorare, ne întrebăm astăzi împreună cu un observator al vieții politice de la Chișinău, Valeriu Pașa, manager de programe în cadrul comunității WatchDog Moldova?
Europa Liberă: Dle Pașa, Curtea Constituțională este, fără îndoială, o instituție foarte importantă, dar iată că o majorare salarială pentru magistrații acestei curți în Republica Moldova a trezit un scandal chiar aș putea spune. Dvs. cum vă explicați, de ce?
Valeriu Pașa: „De ce este scandal? Bine, eu văd două componente. Una, care este dominantă – este o campanie intensă de denigrare a acestei decizii de exagerare a impactului. Până la urmă, se joacă pe emoțiile firești ale societății, se joacă pe populism, iar scopul nu este crearea de costuri politice pentru actuala guvernare. Este și acesta un scop, dar este unul secundar. Scopul de bază este descurajarea noii guvernări să facă acțiuni necesare pentru consolidarea capacității administrației publice în sens mai larg. Deci, bătălia nu este pentru salariile de la Curtea Constituțională, bătălia este pentru salarii în întreg sistemul public, pentru că salariile în întreg sistemul public din Republica Moldova sunt mici și, ce este mai important, nu sunt concurențiale.
Adică,actuala guvernare se plânge că nu găsește specialiști capabili, pregătiți, profesioniști, integri care să dorească să lucreze în diferite funcții publice. La această etapă vorbim mai mult despre funcții de conducere, dar scheletul unui stat și mușchii unui stat nu sunt doar conducătorii, dar sunt și oamenii care lucrează în ministere, lucrează în direcțiile parlamentului, lucrează în diferite agenții, creează politici, verifică cum acestea sunt implementate, pregătesc decizii, fac achiziții publice ș.a.m.d. și în prezent calitatea personalului în aceste poziții este foarte slabă.
Oamenii nu au studii prea bune, mulți sunt corupți, mulți pur și simplu nu sunt motivați să muncească, respectiv nu avem cum avea rezultate prea bune. Și aceasta este o problemă enormă pentru actuala guvernare, pentru că, cu acest aparat administrativ care este astăzi, ei nu au nicio șansă să extermine corupția, pe de o parte, și să aibă rezultate bune, să-și implementeze programul de guvernare pe care și l-au asumat. Iată pentru asta este bătălia adevărată, nu pentru salariile Domnicăi Manole și ale altor membri ai Curții Constituționale.”
Europa Liberă: Să facem câteva precizări ca să înțeleg exact. Deci, Dvs. credeți că această poveste este despre luptă politică în care oponenții actualei guvernări încearcă s-o descurajeze să facă, să ia măsurile necesare ca să poată guverna cum se cuvine cu instituțiile?
Asistăm la o campanie de manipulare a opiniei publice.
Valeriu Pașa: „Exact! Noi asistăm la o campanie de manipulare a opiniei publice țintind, în special, decidenții de vârf din actuala guvernare, îi manipulează pe ei ca să îi facă să nu vrea să ia deciziile firești, chiar dacă nu sunt prea populare.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, critici au sunat nu doar din partea oponenților.
Valeriu Pașa: „Este și a doua componentă, a doua componentă foarte importantă, care reprezintă greșeala guvernării –felul în care a fost introdusă această propunere de majorare a salariului.
Nu s-a respectat procedura de transparență în procesul decizional.
În primul rând, nu s-a respectat procedura de transparență în procesul decizional. Atunci când propunerea este anunțată din timp, este consultată, adică ea n-a fost consultată nici măcar în interiorul guvernării, altfel nu avea cum să primească un aviz negativ de la guvern, și anume acest aviz negativ de la guvern a făcut-o pe Maia Sandu să întoarcă în parlament legile bugetare, asta este motivația.
Nu cred că Maia Sandu a cedat neapărat criticilor, dar a înțeles că această lege poate fi declarată neconstituțională, lucru care ar pune într-o situație penibilă Curtea Constituțională. Oricum, eu cred că prin această inițiativă Curtea Constituțională a fost pusă într-o situație foarte proastă. După mine, însuși felul episodic în care s-a propus această intervenție de ajustare a salariilor doar pe o singură instituție, fără ca să existe o imagine de ansamblu, deci o politică a guvernului, a guvernării în domeniul salarizării personalului în sistemul de stat.
E nevoie să se vină cu o asumare clară, se stabilesc aceste categorii prioritare, pentru că, într-adevăr, bugetul Republicii Moldova este unul auster, nu dispune de mulți bani, nu ne putem permite astăzi să ridicăm salariul la toți angajații de la buget și nici măcar la toți din administrația publică, vorbim în special de administrația publică centrală. Respectiv, e nevoie de o serie de categorii de angajați, cu siguranță acolo intră și Curtea Constituțională, cred că și cei care sunt în domeniul anticorupție, organele de drept, dar și în administrația centrală.
Un ministru primește un salariu de două ori mai mic decât primește un constructor bun.
Deci, la noi astăzi un ministru primește un salariu de două ori mai mic decât primește un constructor bun, specialist în Republica Moldova, nu în diasporă, salariile miniștrilor nu se ridică nici la 700 de euro net, același lucru se referă la deputați, și nu pentru că asta ar însemna costuri mari pentru buget, deci este populism, precedentele guvernări n-aveau o problemă, pentru că oamenii aceștia trăiau din plicuri pe care le primeau de la Plahotniuc, de la Dodon, de la cine mai primeau ei acolo, iar faptul că actuala guvernare merge în continuare pe acceptarea acestei logici este doar o manifestare de populism prost gândit, pentru că, dacă ei nu vor depune eforturi, inclusiv prin mărirea salariilor să profesionalizeze sistemul public, administrația publică, nu au nicio șansă pentru succese importante în implementarea acelui program de guvernare pe care și l-au asumat la alegeri. Despre asta vorbim.
Actuala guvernare trebuie să vină cu o viziune clară pe termen mediu și lung, iată, vrem să construim un stat nou, pentru asta avem nevoie de o echipă și pentru a avea echipă vom da salarii mai bune. Nu vorbim despre salarii de 3-4 mii de euro, noi avem, într-adevăr, salarii nesimțite în sistemul public, nu poate un membru al Comisiei Naționale a Pieței Financiare într-un stat sărac ca Republica Moldova să ridice 5 mii de dolari, iar un ministru să nu ridice nici o mie. Este un nonsens, responsabilitatea unui ministru este mai mare. Același lucru se referă la deputați, consilieri, șefi de direcții, specialiștii din ministere.
Nu se fac calcule, guvernarea nu are o abordare sistemică și nu respectă norme de bune practici în transparență.
Deci, aceste categorii de angajați trebuie să primească mai mult, prim-ministrul și președintele țării au salarii de peste două ori mai mic decât mulți șefi de agenții sau alți angajați la buget, nu este rațional ceea ce se întâmplă. Respectiv, și judecătorii de la Curtea Constituțională, și alte categorii trebuie să fie incluși în această listă și să se spună: „Iată, acestora le ridicăm salariile”. Eu am făcut un calcul estimativ, dacă am vorbi de vreo 2.500-3.000 de angajați de bază în domeniul public, cei de care depinde calitatea guvernării în esență să le ridici salariul până la circa 1.500 de euro pe lună ar costa bugetul de stat în jur de până la 400 de milioane de lei în plus, în condițiile în care multe alte intervenții, de exemplu, măsurile de susținere a populației și intervenția din cauza crizei gazelor, bugetul o dată a plătit 1 miliard 400 de milioane de lei ca să închidă acea datorie către Gazprom, a aprobat un program foarte scump de susținere a populației, deci este totul mult, mult mai scump.
Problema este că nu se fac calcule, problema este că guvernarea nu are o abordare sistemică și trei – nu respectă acele norme de bune practici în transparență. Dacă ei ar respecta acea lege cu privire la transparența în procesul decizional, s-ar absolvi de foarte multe probleme de imagine, scandaluri și nemulțumiri în spațiul public.”
Europa Liberă: Apropo, nu este pentru prima dată când acestor autorități li se reproșează că nu înțeleg cum trebuie transparent să promovezi o decizie și ar putea deveni o problemă.
Valeriu Pașa: „Deja este o problemă.”
Europa Liberă: Da. Acum haideți să încercăm să ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat dacă erau transparente. Iată, o decizie ca aceasta, dacă se supunea dezbaterilor, veneau toate părțile implicate cu păreri, ce se putea întâmpla?
Valeriu Pașa: „În primul rând, ar fi imposibil să se petreacă aceste scandaluri și manipulări, pentru că ele primesc amploare în momentul în care oamenii au convingerea că ceva s-a încercat să fie ascuns, ceva s-a încercat să fie făcut așa, pe sub masă, și este cazul acestui proiect de decizie și doi, probabil că ar exista și o măsură intermediară, inclusiv înșiși măririle acestea, este bine să fie mărite, nu cred că este cazul să fie dublate deodată salariile, oricum ar trebui să existe o etapizare și, cel mai important, credibilitatea Curții Constituționale nu ar fi pusă la îndoială.”
Europa Liberă: Unii au zis că această întâmplare este și despre o majorare de salarii, chiar dacă necesară în general, necorelată cu situația economică, cu salariile primite în acest stat. De exemplu, un salariu mediu în Republica Moldova e 400 de euro, iar niște magistrați ai Curții Constituționale ar trebui să primească, așa cum se propune, 3.200 și deci ar fi și asta problema – dezechilibrele acestea mari. Dvs. vedeți?
Valeriu Pașa: „Eu sunt doar parțial de acord cu acest fel de a pune întrebarea. Într-adevăr, trebuie să existe anumite echilibre. În același timp, noi înțelegem că 400 de euro este salariul mediu oficial, pe când veniturile reale sunt în medie totuși mai mari.
Doi – dacă ne dorim o luptă eficientă împotriva corupției, de care depinde foarte mult creșterea economică și bunăstarea tuturor, trebuie să ne asumăm și anumite costuri, trebuie să ai o structură instituțională care lucrează pentru a ridica economia, pentru a stârpi corupția.
Dacă o să mergem în continuare pe această logică că cineva care are salariu de 700 de euro trebuie să gestioneze un buget de 7 miliarde de lei și să așteptăm că totul va fi bine, iar cei care lucrează în subordinea acestei persoane au 5-6 mii de lei și acces la decizii cu impact de sute de milioane și totul va fi bine, și nu va exista corupție, și oamenii aceștia vor fi rezistenți la tentative de corupție, atunci suntem naivi. Trebuie să plătim acest cost, pentru buget nu înseamnă costurile cele mai mari.
Da, va fi multă propagandă că, iată, vedeți, profesorilor li s-a mărit... Deci, noi nu vom avea niciodată salarii bune la profesori, la medici, la restul bugetarilor, dacă vom avea nucleul administrației publice centrale plătit atât de prost, n-o să vină oameni capabili. În ministere astăzi stau o sumedenie de oameni care nu dețin o cultură elementară a muncii, care nu au niște capacități minime de a produce niște documente, care nu au capacitatea uneori să înțeleagă în genere cu ce se ocupă, vin la lucru, pleacă de la lucru, n-au nici un fel de motivație, n-au nici un fel de răspundere, nu se tem că o să fie dați afară, pentru că știu că pe acel loc nu va fi nici un fel de îmbulzeală.
Administrația publică trebuie să fie un loc de muncă de prestigiu.
Deci, administrația publică trebuie să fie un loc de muncă de prestigiu, dar nu pentru că de acolo poți să furi ceva, dar pentru că, într-adevăr, este plătită decent. Și nu vorbim despre salarii de astea nesimțite, da? Așa cum am menționat, nu are dreptul nimeni în Republica Moldova să primească 5.000 de dolari, este absolut exagerat, dar un salariu care să-i permită un trai decent, astfel încât acest om să-și poată într-o carieră măcar procura o casă, un apartament și să-și asigure familia trebuie să existe.”
Europa Liberă: Președintele, pe de altă parte, premierul, miniștrii, ați remarcat și Dvs., au și ei salarii mici comparativ cu responsabilitatea pe care o poartă. E clar parcă de ce niște autorități ca cele de acum nu și-au putut cumva permite să înceapă cu aceste majorări, în cazul magistraților curții au făcut-o totuși, iar unii au zis că pentru a-i mulțumi pe acești magistrați, pentru că i-a favorizat prin decizii. Dvs. împărtășiți câtuși de puțin această percepție?
Valeriu Pașa: „Eu nu am văzut la actuala Curte Constituțională decizii care ar putea să fie explicate printr-un fel de tendențiozitate sau că au încălcat legea și au interpretat cumva în favoarea acestei guvernări. Mai mult ca atât, au fost mai multe situații, în special pe parcursul anului 2020, când pe rând Curtea Constituțională a dat unele decizii favorabile unor forțe politice, apoi altor forțe politice, au fost decizii care ar putea fi considerate solomonice când nu s-a dat dreptate nici unora, nici altora. Eu cred că ei și-au demonstrat cumva faptul că ei chiar încearcă să se țină de lege, ei nu manifestă prea multă creativitate de care noi nu avem nevoie. Da, au fost suficiente pe timpul lui Alexandru Tănase interpretări de la care apoi sufeream și ni se ridica părul în cap, nu cred că este motivat acest lucru.”
Europa Liberă: Ultimul aspect, dle Pașa. Președinta Maia Sandu a reîntors, într-adevăr, proiectul în parlament pe motivul avizului negativ de la guvern, ceea ce nu înseamnă totuși că majorarea aceasta nu va avea loc.
Valeriu Pașa: „Eu cred că va avea loc.”
Europa Liberă: Din felul cum a comentat premierul acest caz s-a înțeles că, probabil, va veni un aviz pozitiv, va avea loc această majorare, poate mai mică. Să vedem cum vor proceda autoritățile. Dar cum v-ați aștepta Dvs. să se procedeze, dat fiind faptul că, iată, am constatat împreună cu Dvs. că a existat această problemă de transparență și mai există și această problemă mare de luptă, de descurajare a autorităților să facă reformele pe care le-au propus?
Valeriu Pașa: „Bine, eu sunt aproape sigur că această majorare va avea loc, nu știu dacă în același volum, faptul că parlamentul nu comunică cu guvernul este o problemă, nu este prima dată când constat că în interiorul acestei guvernări ei între ei nu prea comunică, nu prea își explică unii altora, poate din lipsă de timp, din lipsă de experiență, în general lipsa de experiență se manifestă destul de des, dar ceea ce se referă la transparență, eu cred că în interiorul actualei guvernări există unii actori care intenționat nu acordă suficientă atenție respectării acestor proceduri, inclusiv această renunțare pe capete la concursuri, felul în care se petrec aceste concursuri.
Se dorește în genere discreditarea ideii de concursuri publice.
Impresia mea este că pe undeva se dorește în genere discreditarea ideii de concursuri publice, lucru care este absolut contraproductiv și care trebuie să se oprească.
Doi - majoritatea cazurilor denotă faptul că miniștri, deputați pur și simplu nu înțeleg necesitatea acestor proceduri de transparență, ei nu înțeleg că ele sunt benefice inclusiv pentru imaginea și percepția publicului asupra acestei guvernări. Și sper foarte mult că o să le vină mintea la cap, efectiv aceste proceduri de transparență necesită atenție, necesită muncă, trebuie să pregătești anunțul, să publici documentul și aceasta prelungește durata aprobării unei sau altei decizii, dar e nevoie de asta, la fel cum e nevoie și de aceste concursuri, pentru că aceasta adaugă credibilitate instituțiilor statului, iar ce ține de salarizarea în domeniul public, eu sper foarte mult că în timp util, în următoarele luni se va veni cu o politică clară de schimbare a modului în care sunt salarizate funcțiile publice, în special, așa cum am vorbit, acele instituții care fac politici, care sunt cruciale.
Curtea Constituțională este crucială. Dacă mâine grupările cleptocratice ale lui Platon, Plahotniuc, Șor reușesc să corupă Curtea Constituțională, Republica Moldova nu are nicio șansă să iasă din mocirla în care se află. La fel cum nu putem exclude tentative de mituire a deputaților, mai mult ca atât, eu sunt sigur că ele vor avea loc, la fel cum nici un ministru oricât de bine pregătit, dacă n-o să aibă o echipă de consilieri profesioniști, cu experiență care chiar cunosc domeniile lor și care muncesc bine mersi fie în sectorul asociativ, fie la privat.
Deci, pe oamenii aceștia trebuie să-i atragi și doar cu prestigiul funcției publice nu poți să-i atragi, oricât de mult ar vrea, dacă omul are de plătit credit pe casă, el n-o să vină să lucreze la un salariu care să nu-i permită să supraviețuiască, nu poți să te aștepți la așa ceva. Iată aici e toată povestea.”
