Linkuri accesibilitate

Valeria Vițu: „Ne așteaptă noi provocări, în vremuri bune”


Valeria Vițu: Născută la 6 noiembrie 1982, în Sângerei. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Știițe ale Comunicării din Moldova. Are o experiență de aproape 20 de ani în mass-media. După anul I de facultate, a început să muncească la Agenția Basa-press, după care la Radio Europa Liberă, aproape 5 ani. Din 2010 și până în prezent este corespondenta RFI România în R.Moldova. A fost o perioadă și editor al portalului Anticorupție al Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova. În anul 2020, Valeria Vițu este printre finaliștii concursului pentru Premiul Național de Etică și Deontologie Jurnalistică, oferit de Consiliul de Presă. În 2016, este desemnată „Cea mai bună jurnalistă a anului”, categoria Radio, premiu oferit în cadrul Galei Presei, organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent de la Chișinău. Valeria Vițu este deținătoarea mai multor premii în domeniul drepturilor omului, oferite de Agențiile ONU în R.Moldova.

LUNI

E sfârșit de vară. E sărbătoare în familia noastră. Alexandra, bunica soțului, face 88 de ani, una dintre cele mai în vârstă femei din sat. Suntem în pregătiri să-i facem o vizită, la țară. O femeie luminoasă, plină de viață și tot ne dă povețe înțelepte.

În acest an a fost o zi deosebită, ne spune chiar bunica sau mâca Șura, cum îi zic nepoții și strănepoții. Surpriza cea mare a venit pe neașteptate din partea nepotului, stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie.

Toți plăcut surprinși...

”Nu-mi vine a crede ca suntem toți grămăjoară. Pentru prima dată am avut parte de așa o surpriză”, a spus-o mâca, emoționată, cu ochii spre strănepoată de aproape 2 ani care leagă mai multe cuvinte în engleză, decât în română.

Am mers cu drag și mai ales liniștiți că, deși e pandemie, mâca Șura s-a vaccinat împotriva coronavirusului, încă acum câteva luni. Evident, și noi imunizați. ”Eh, la câte injecții am primit toată viață, cu una în plus, nu va face rău”, mi-a spus bunica după rapel. Vrea să-și petreacă cât mai mulți ani alături de copii, nepoți și strănepoți. Un exemplu demn de urmat, mai ales pentru cei de la sate unde oamenii nu prea ajung la punctele de imunizare, iar cazurile de coronavirus cresc alarmant, de la o zi la altă, printre cei nevaccinați.

MARȚI

31 august. Ziua Limbii Române. Deși oficial e zi liberă, noi, jurnaliștii muncim. De dimineață, politicienii vin cu mesaje sau recită, în mod tradițional, poezii pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică ”Ștefan cel Mare și Sfânt”. Cum o fac de ani buni, de altfel. Unii au refuzat totuși. E cazul președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și asta pentru că preferă să asculte, decât să recite și ...”nu e bun la memorat poezii”.

Ceea ce a atras atenția totuși în acest an sau chiar a fost motiv de glumă - postarea făcută la miez de noapte de edilul Capitalei, socialistul Ion Ceban.”Limba română” a scris primarul, fără alte explicații.

Postarea a acumulat aproape 2000 de aprecieri, comentarii și distribuiri...

Cu un mesaj surprinzător a venit, pe 31 august, și Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, susținătoare a socialiștilor. ”Limba română este una dintre cele mai mari valori ale poporului Republicii Moldova. Ziua Limbii Române este o sărbătoare importantă pentru toți cetățenii Republicii Moldova”.

Șeful lui Ceban, însă, o tot ține că vorbește ”moldovenește”. Igor Dodon ne îndeamnă ”să ne iubim limba, cea a bunicilor și părinților, limba autentică a statului moldovenesc și să nu ne aplecăm sub trendurile trecătoare ale vremii”.

Până la anul poate se răzgândește și Dodon și uită de ”limba moldovenească”, pe care o vorbește se pare doar el și cei din partidul său...

MIERCURI

Prima zi de școală. Începe un nou an de studii sub semnul pandemiei. Un an cu provocări, atât pentru elevi, cât și pentru părinți. Șampania e pusă la rece. Între timp, copiii merg spre școală. Prima oră - ”Lecția independenței”, cu prilejul celor 30 de ani de la proclamarea independenței R.Moldova. Nici în acest an nu am avut careuri. Supărați au fost mulți ”boboci”, dar și părinți ai căror odrasle au pășit pentru prima dată pragul școlii. ”Cum să faci paradă cu mii de oameni în centrul orașului și să nu permiți careuri de 1 septembrie”, îmi spune indignată dna Ala, care și-a trimis nepoțica în clasa 1.”Eh, trecem și prin asta. Moldoveanul trece prin toate”. Zice femeia și îi dau dreptate.

Părinți nemulțumiți au venit și în fața Guvernului...

Asociația ”Părinți Solidari” a organizat o manifestație pentru a cere autorităților revizuirea măsurilor restrictive astfel ca toți elevii să poată reveni în bănci, fără a avea ore online.

În dupa-amiaza zilei de miercuri, Bogdan, băiatul cel mare, merge la fotbal. Când mă întorc spre casă, sună telefonul. Asistenta ambasadorului Franței, la Chișinău îmi zice că dnul Pascal Le Deunff ar vrea să vorbim despre vizita ministrului de Externe al Franței, în R.Moldova. Parchez și discutăm despre evenimentele din 2 septembrie, cu participarea șefului diplomației franceze.

Încheiem ziua, la părinți, la un pahar de vin. Sărbătorim începutul anului școlar și sperăm să continue cu prezența fizică, la școală.

JOI

Dimineața, ambuteiaje. Chiar dacă avem liceul în cartier, se circulă foarte greu. Încercăm să ajungem la timp. După, și la grădiniță mergem. Ambuteiaje kilometrice. Drumul ce duce prin pădurea care leagă sectoarele Ciocana și Râșcani, blocat. Din cauza unui accident minor. Spre casă, fac un popas la market. Mai iau unele chestii pentru școală, dar și ceva mâncare.

Revin acasă și mă pregătesc pentru ședința săptămânală cu colegii de la București...

Deși i-am văzut pe unii dintre ei acum două luni, fiind în trece prin România, pe alții i-am salutat, cu drag, pe platforma Zoom. Discutăm programul de muncă din această perioadă. Ofertăm și subiectele la zi. Anunț materialul despre vizita ministrului pentru Europa și Afaceri Externe al Franței.

Între timp, primesc un mesaj în privat de la o tânără asistentă medicală de la Spitalul Republican și mă întreabă, disperată, ce poate face în situația în care ea muncește, își face și studiile la facultatea de biologie a Universității de Stat din Tiraspol, iar fetița ei învață în schimburi diferite. ”Valeria, nu știu ce pot face. Îmi este foarte greu. Fetița rămâne singură acasă. Nu pot să renunț la muncă și la orele de la facultate. Ce pot face?”, o întrebare la care tânăra mai caută un răspuns.

Poate autoritățile vor găsi o soluție pentru acești copii și părinți, dacă tot au venit ”vremurile bune”.

VINERI

Grea e deșteptarea. După vacanța de vară, revenirea la programul școlar ia ceva. În timp ce băiatul cel mic doarme cu bunica, soțul fiind într-o deplasare de serviciu, ies din casă cu școlarul. În mașină țină să-mi spună că va avea și turca, și engleza, și matematica...și pe loc îl văd pregătit de o nouă zi. Revin și plec la grădiniță. Și din nou ambuteiaje.

Dar ascultăm 107,3 FM, RFI România, și parcă timpul trece mai repede...

”Mama, de ce ajungem atât de greu astăzi la grădiniță?” Și, în acest moment, începe relatarea, transmisă de la Chișinău. Am mai câștigat câteva minute de liniște, iar piciul fericit îmi spune: ”Mama, tu ai vorbit la radio, nu?” Ambii ne amuzăm și ajungem cu bine la destinație.

O nouă zi cu email-uri, ședințe, discuții. Dar și scrierea Jurnalului Săptămânal pentru Radio Europa Liberă. Eh, ce emoții? 😊 Prietenii știu de ce. După aproape 12 ani, revin aici în calitate de autor al jurnalului REL. Ori, de acest post de radio mă leagă amintiri frumoase. Aici am crescut, m-am format ca jurnalistă radio, alături de oameni minunați. Când ai în spate o asemenea echipă de profesioniști, nu ai decât să te bucuri și să te simți o norocoasă că mai sunt dintre cei care își iubesc munca și o fac cu mare dedicație.

XS
SM
MD
LG