Pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni, Comisia Electorală Centrală (CEC) a constituit 42 secții de votare care vor funcționa și în al doilea tur de scrutin care va avea loc duminică. CEC a și interzis transportul, în general, al alegătorilor cu autocarele/organizat, la centrele de votare. Despre miza votului din estul țării o convorbire cu Valentin Dediu, fost director general adjunct al Serviciului de Informații și Securitate.
Europa Liberă: Care ar fi misterul care s-ar ascunde în această prezență a cetățenilor cu drept de vot din stânga Nistrului la alegerile din R. Moldova? Ce s-ar ascunde în spatele acestei prezențe a alegătorilor din stânga Nistrului la scrutinul din Moldova?
Valentin Dediu: „Am auzit așa o expresie: votul din Transnistria, alegătorii de acolo nu au mare importanță, nu au mare influență asupra rezultatelor alegerilor din partea dreaptă a Nistrului. Eu nu sunt de acord cu aceasta, eu cred că toți cetățenii care locuiesc în stânga Nistrului au ceva de spus. Și ei trebuie să participe, trebuie numaidecât. Vedem cât au fost...”
Europa Liberă: Aproape 14 mii.
Valentin Dediu: „Aproape 14 mii de alegători. Evident că cel mai multe voturi a acumulat actualul președinte, Igor Dodon...”
Europa Liberă: Dar și Maia Sandu a acumulat voturi.
Valentin Dediu: „Dar și Maia Sandu. Este îmbucurător faptul că există în rândurile celor din stânga Nistrului persoane care înțeleg și speră la o schimbare spre pozitiv în Republica Moldova, care, ulterior, se va răsfrânge și asupra teritoriilor din stânga Nistrului. Și trebuie să le mulțumim celor care au venit, forțat sau neforțat, și au votat pentru Maia Sandu și pentru alți candidați. Căci, în afară de Maia Sandu, undeva cinci procente au fost voturi date pentru alte persoane. Revenim la mister, misterul factorului din stânga Nistrului. Deci, trebuie să-l căutăm în interese. Și avem câțiva factori de interes ca în R. Moldova, la conducerea statului, președinte să fie Igor Dodon. Unul din ei este Federația Rusă, care s-a bucurat, pe parcursul multor ani, nu numai a celor patru, de o susținere din partea exponentului R. Moldova, în politica lor față de R. Moldova, față de vecinii noștri, și pe mai multe subiecte. Doi: sunt interesați cei din lumea interlopă, cei ce au scheme și posibilități de a face bani prin contrabandă, prin interese de afaceri și așa mai departe, și să nu plătească impozite nici în stânga Nistrului și nici în dreapta Nistrului. Și trei: este Gușan, acel oligarh din stânga Nistrului... ”
Europa Liberă: Conducătorul Sheriffului.
Valentin Dediu: „Conducătorul Sheriffului, care controlează, practic, tot ce se întâmplă în Transnistria, inclusiv și un așa- numit președinte din Transnistria, Krasnoselski. El este cel mai interesat ca Igor Dodon să rămână președinte. Cu o vorbă de-a noastră, moldovenească, Dodon este krîșa lui Gușan.”
Europa Liberă: Sunt probe?
Valentin Dediu: „Sunt multe probe. Prin asta se explică faptul că angajații la întreprinderile controlate de Gușan au fost siliți, li s-a impus, li s-au promis anumite lucruri, inclusiv și bani, și li s-a organizat transport și au fost aduși să voteze pentru Igor Dodon. Asta este, eu cred, misterul, de ce 75 la sută din cei care au participat la alegeri în primul tur al alegerilor președintelui R. Moldova au votat pentru Igor Dodon.”
Europa Liberă: Autoritățile tiraspolene au zis că până a 1 decembrie e instituită stare de urgență în stânga Nistrului, dar totuși pe 1 noiembrie au scos restricțiile pentru doritorii de a participa la scrutinul prezidențial, ca să se poată deplasa, și pentru ziua de 15 noiembrie, pentru al doilea tur de scrutin, la fel sunt ridicate aceste restricții. Iată că s-a întâlnit și noul vicepremier pentru reintegrare cu liderul tiraspolean Krasnoselski. Atât de repede au convenit această întrevedere, încât mulți își pun întrebarea: cum de s-a pus la cale o asemenea întrevedere într-un timp atât de restrâns?
Valentin Dediu: „Eu tot am rămas mirat de faptul că vicepremierul R. Moldova, învestit luni sau marți, de-acum miercuri avea întâlnire cu cei de la Tiraspol. Dar este explicabil faptul, pentru că, după cum a spus dl Dodon, s-ar fi exprimat că dorește să rămână încă un mandat, pentru a soluționa conflictul transnistrean.”
Europa Liberă: El a spus că prioritatea lui, pentru al doilea mandat de președinte va fi soluționarea problemei transnistrene. Cu ce preț?
Valentin Dediu: „Este Doamne ferește dacă noi acceptăm condițiile pe care le impune, pe parcursul a mai multor ani, dl Dodon. În primul rând, el dorește federalizarea R. Moldova.”
Europa Liberă: El și-a nuanțat declarațiile și a spus că nu mai insistă pe federalizare.
Federalizarea a fost un obiectiv al lui Igor Dodon
Valentin Dediu: „Nu știu acum, insistă sau nu, dar federalizarea a fost un obiectiv al lui. Doi: Dodon, practic, prin asta, recunoaște existența Transnistriei. A spus-o tangențial și indirect, când l-a numit pe tovarășul sau nu știu cum să-l numesc, fiindcă eu îl cataloghez ca un criminal, pe Krasnoselski, l-a numit președinte. Mai departe. Dl președinte Dodon pledează pentru menținerea forțelor ruse de menținere a păcii, ceea ce noi am vorbit pe parcursul a multor ani, că aceste forțe țin partea transnistrenilor și nicidecum au interes în soluționarea conflictului. Totuși, Dodon este pentru aceea ca forțele armate și munițiile care se află în stânga Nistrului pot fi păstrate acolo, fără a ridica întrebarea de a fi evacuate. Cu aceste condiții, eu cred că noi nu trebuie să soluționăm conflictul transnistrean. Fiindcă Federația Rusă este cunoscută: ei pun capcane. Și ai noștri nu o dată au nimerit în capcanele Federației Ruse. Când pe urmă ne dăm seama că asta este practic în detrimentul unității teritoriale a R. Moldova, în detrimentul suveranității și independenței R. Moldova.
De asta, ceea ce spune dl președinte Dodon trebuie pus sub un mare semn de întrebare și noi nu trebuie să-i permitem lui să se ocupe de această problemă, care poate fi soluționate și pe alte căi, prin negocieri. Dar trebuie în capul mesei să fie puse interesele R. Moldova. Eu am vrut să mai adaug ceva: este învinuit candidatul la funcția de președinte, dna Maia Sandu îi numește pe cei din Transnistria separatiști. Eu am înțeles adresarea ei, ea nu-i numește pe cetățenii din Transnistria separatiști, ea îi numește separatiști pe cei care sunt la conducerea Transnistriei, cei care duc politica Transnistriei – iată aceia sunt separatiști. Aceia sunt factorul interesat ca Dodon să rămână la conducere, care le va permite să existe în continuare această așa-numită republică transnisnistreană. Iată de ce și cei de la conducere au spus că: uitați-vă, noi avem până la 1 decembrie starea de urgență și cei care pleacă în dreapta Nistrului, la întoarcere trebuie să stea 14 zile în carantină. Dar cei care se întorc din partea dreaptă a Nistrului și prezintă buletinul sau documentul că au fost la votare sunt liberi. De parcă în ziua aceea nu pot să se molipseasca. Este un interes vădit, deschis. Sunt impuși cetățenii din stânga Nistrului să-l voteze pe dl. Dodon.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, fiindcă demnitarii ruși au avansat ideea precum că SUA ar pregăti o revoluție colorată după anunțarea rezultatelor acestui scrutin prezidențial în R. Moldova. De ce să vină Moscova cu asemenea declarații?
Valentin Dediu: „Este o expresie rusească, dacă tot vorbim de Moscova, na vore șapka gorit (se simt cu musca pe căciulă –n.red.). Ei se simt că sunt cei care sunt implicați în afacerile interne ale R. Moldova, și am văzut la televizor multe dezvăluiri a finanțării din Federația Rusă a candidatului Igor Dodon, și nu numai prin finanțe, ci și prin alte surse și mijloace și știm că da, Federația Rusă, în special Kremlinul, este interesat ca Igor Dodon să devină președinte în continuare.”
Europa Liberă: Și de ce anume pe SUA o învinuiesc?
Valentin Dediu: „Păi, ăsta este oponentul lor principal în lume. N-ar putea să învinuiască pe altcineva. Dar ei sunt oponenți principali în combaterea flagelului din lume și atunci îl învinuiesc pe cel mai apropiat și mai tare al lor dușman, așa numit.”
