Studiul realizat de o echipă de cercetători italieni încă din anul 1980, în baza datelor OMS și UNICEF, și publicat de revista științifică „The Lancet” arată că 16 țări din Uniunea Europeană au înregistrat o scădere a ratelor de vaccinare pentru cel puțin patru vaccinuri în decurs de 4 ani. În România, Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos și Suedia, ratele s-au redus la toate cele șapte vaccinuri analizate.
Cele mai pronunțate scăderi au fost observate în cazul vaccinărilor împotriva meningitei și împotriva poliomielitei – în regres în 20 de țări, urmate de cele împotriva hepatitei B – în scădere în 18 state – și împotriva difteriei și tetanosului – în diminuare în 17 țări.
Care este situația în R. Moldova?
Potrivit epidemiologului Nicolae Furtună, în R. Moldova nivelul general de vaccinare a început să scadă și mai devreme – din 2018, iar pandemia de Covid-19 a accentuat tendința.
„Vorbim de o scădere la toate tipurile de vaccin din Programul național de imunizare, pornind de la BCG (contra tuberculozei) care se face în primele zile de viață a copilului, și terminând cu vaccinarea adulților”, explică medicul pentru Europa Liberă.
Potrivit specialistului, deși rata de vaccinare BCG a scăzut de la 98% în 2018 la 96% în 2025, acesta este unicul vaccin care atinge obiectivul de 95% prevăzut în programul de imunizări. În cazul tuturor celorlalte vaccinuri, se atestă o scădere.
Nivelurile de vaccinare împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei și hepatitei se mențin la 85% pe parcursul ultimelor ani, mai spune Nicolae Furtună.
Cea mai mică rată de vaccinare se înregistrează la vaccinul combinat ROR (rujeolă, oreion, rubeolă), care se administrează prima dată până la vârsta de un an și apoi, la 3, 7 și 15 ani, care a fost de 80% până la pandemia de Covid-19 și a ajuns la 68,6% în anul 2025.
De ce este periculos să nu faci vaccinul ROR?
Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli din lume și slăbește sever sistemul imunitar al copilului pe termen lung. Provoacă febră ridicată, tuse, rinoree și pete roșii pe față și corp. Cea mai frecventă cauză de deces asociată rujeolei este pneumonia bilaterală, dar poate provoca și encefalită, otită medie acută și complicații ale sistemului nervos central.
„Rujeola este o infecție care duce la deces. Epidemia din România a arătat asta. Acolo s-au înregistrat peste 30 de cazuri de deces. De asemenea, atât rubeola, cât și rujeola în perioada sarcinii pot provoca malformații congenitale ale fătului, cum ar fi surditate, orbire sau malformații congenitale ale cordului. Aceste infecții pot afecta sistemul nervos central”, explică Nicolae Furtună.
Oreionul atacă în principal glandele salivare, dar și alte organe sensibile. La băieți aflați la pubertate poate duce la inflamația testiculelor, care, în cazuri rare, poate provoca sterilitate.
„Observăm acum aceste consecințe. O parte din băieții care au avut boala în anul 2008 suferă acum de sterilitate masculină”, spune specialistul.
De ce pandemia Covid-19 a redus încrederea în vaccinare?
Nicolae Furtună spune că vaccinarea a scăzut în pandemie atât pentru că au fost multe restricții, dar și pentru că atunci s-au răspândit miturile legate de vaccinul împotriva SARS-COV-2.
„Se vorbea despre microcip sau de 5G și aceste mituri s-au extins pentru toate vaccinurile. Acum depunem eforturi să revenim la perioada pre-pandemie la capitolul vaccinări”, afirmă Furtună.
Romii, reticenți la vaccinare
Specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) fac periodic deplasări în teritoriu pentru a vorbi cu oamenii despre rolul vaccinării. Anul acesta, au mers alături de asistenți sociali, medici de familie și mediatori comunitari în comunitățile rome, unde se atestă o reticență față de vaccinare.
„Am fost la Soroca și la Otaci și am înțeles că în comunitățile rome la capitolul vaccinare este un dezastru. Mulți nu sunt la evidența unui medic de familie, nu se adresează la medic în caz de boală, nu acceptă vaccinarea, migrează mult”, povestește epidemiologul Furtună.
Pe lângă aceasta, multe persoane de etnie romă fac parte din comunități religioase care sunt împotriva vaccinării. „Ei mai invocă calitatea vaccinurilor și posibile evenimente post-imunizare”, spune medicul.
Întrucât majoritatea copiilor romi au doar vaccinurile administrate la naștere, acum li se fac scheme individuale de imunizare, ca să recupereze vaccinurile. „Ne bucurăm că avem copii romi ai căror părinți au acceptat și au inițiat vaccinarea”, spune Nicolae Furtună.
Un studiu realizat de Ministerul Sănătății, ANSP și UNICEF în 2023-2024 arată că 88% dintre părinți își vaccinează copiii conform calendarului, 7,6% refuză anumite vaccinuri, iar 2,2% nu își vaccinează deloc copiii.
În prezent, în programul național de imunizări sunt incluse 13 tipuri de vaccinuri împotriva a 16 boli. Potrivit autorităților, anual, prin vaccinare sunt prevenite aproximativ 42.000 de cazuri de boală și minim 350 de decese, aceasta fiind considerată cea mai sigură și cost-eficientă măsură de sănătate publică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
