USAID va ajuta Banca Națională a Moldovei în prevenirea riscurilor de spălare a banilor şi monitorizarea acţionarilor Băncii, informeaza agenția Infotag.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) va fi prima din regiune care va introduce o soluţie IT de ultimă generaţie, care va veni în sprijinul eforturilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

Guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, a apreciat sprijinul acordat de USAID în cadrul proiectului şi a spus că implementarea noii soluţii informatice vine în contextul reformelor realizate în ultimii ani în sectorul bancar din Republica Moldova pentru a susţine dezvoltarea economică a ţării, în beneficiul întregii societăţi.

„Noi am luat act de faptul că se repornesc industriile”, a spus Recean răspunzând la o întrebare a Europei Libere, pe 3 aprilie, în timpul unei conferințe de presă susținute alături de vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.

Este pentru prima dată când autoritățile de la Chișinău recunosc că regimul de la Tiraspol încearcă să repornească industria din regiune, care și-a suspendat o mare parte din activitate la începutul anului. Se întâmplă după ce în cursul lunii martie, în spațiul public au apărut mai multe imagini foto și video care atestă că și-au reluat activitatea întreprinderi precum uzina de ciment de la Râbnița.

Premierul nu a specificat care întreprinderi și-au reluat activitatea, dar a subliniat că autoritățile de la Chișinău pregătesc o serie de măsuri, precum taxe suplimentare, pentru industria din regiunea separatistă.

„Deciziile corespunzătoare sunt în proces de a fi definitivate și chiar aplicate”, a spus Recean, care a precizat că măsurile ar putea viza „organizarea de taxe sau monopoluri fiscale”.

Astfel, puterea de la Chișinău vrea să se asigure că agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului activează în condițiile egale.

„Trebuie să avem îndeplinită această echilibrare a comerțului și să nu admitem dezavantajarea agenților economici de pe malul drept”, a transmis șeful executivului moldovean.

Premierul Recean despre repornirea industriei din regiunea transnistreană

Nici o sursă media

0:00 0:00:56 0:00

Anterior, autoritățile de la Chișinău au spus că vor taxa suplimentar Tiraspolul dacă acesta va folosi gaze pentru industrie.

În particular, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus la mijlocul lunii martie că „în cazul în care autoritățile regionale vor utiliza gazul care intră, printre altele, pentru necesitățile întreprinderilor industriale din regiune, prim-ministrul și guvernul vor trebui să revină asupra problemei impunerii unei taxe suplimentare pe acest gaz natural”.

Gazele naturale ajung condiționat în stânga Nistrului

Chișinăul taxează deja tranzitul gazelor care ajung în regiunea transnistreană prin teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale, iar acest tranzit este condiționat de neutilizarea gazelor în industria grea și de acordarea unor concesii în privința respectării drepturilor omului, precum eliberarea unor deținuți politici.

Este pentru prima dată în istoria regiunii separatiste când aceasta achită pentru gaze, după ce mai bine de 30 de ani le-a consumat gratis, de la Federația Rusă. Dar Moscova a închis robinetul gazelor pe 1 ianuarie 2025, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina.

O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.

Ulterior, UE și Chișinăul au propus Tiraspolului un grant de 60 milioane de euro pentru gaze, condiționat de ajustarea tarifelor din regiune la cele de piață și respectarea drepturilor omului.

• Te-ar putea interesa și: Gaze în schimbul libertății: Ce așteptări au UE și Chișinăul din partea Tiraspolului

Tiraspolul a refuzat sub pretextul că nu vrea să aducă tarifele la nivelul de piață și a preferat să procure gazele, din contul unui credit rusesc, de la traderul european MET Group.

În baza unui acord, MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate care iarna era insuficientă pentru industria din regiune pentru că majoritatea gazelor erau folosite pentru sezonul de încălzire.

Între timp, autoritățile separatiste de la Tiraspol au dublat tarifele la serviciile comunale. Chiar și așa, acestea rămân sub nivelul celor de piață, pe care le achită consumatorii de pe malul drept al Nistrului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Statele Unite au rugat toate țările partenere, inclusiv R. Moldova, să faciliteze transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine care au încălcat regimul de ședere în SUA”, a spus în conferința de presă din 3 aprilie, premierul Dorin Recean.

Declarația lui Recean vine după ce miercuri, 2 aprilie, publicația americană Wall Street Journal a scris că administrația Trump ar fi cerut mai multor țări, printre care și R. Moldova să faciliteze preluarea migranților pe care SUA doresc să-i deporteze, dar ale căror țări întârzie să-i primească înapoi sau refuză să o facă. La schimb, SUA ar oferi ajutoare financiare sau avantaje politice.

Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat însă că un eventual acord pe acest subiect cu Statele Unite va viza doar cetățenii moldoveni „și nu a altor naționalități”.

• Te-ar putea interesa și: Recean spune că guvernul va sprijini companiile moldovene după ce SUA au impus tarife comerciale

Recean a precizat că încă nu are o estimare privind numărul de moldoveni care au încălcat regimul de ședere în SUA și că așteaptă această informație din partea autorităților americane.

În ultimii șase ani, 86 de cetățeni moldoveni au fost deportați din SUA, potrivit unui raport al Serviciului american de imigrație și control vamal.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Gherman care este și vicepreședintă a partidului de guvernământ PAS a vorbit despre inițiativa controversată pe 3 aprilie, răspunzând unei întrebări a Europei Libere într-o conferință de presă convoată la guvern pe altă temă, împreună cu premierul Dorin Recean.

Ea a spus că i se pare „ciudat” că opoziția pro-rusă a lansat un asemenea proiect tocmai acum, pentru că poate lovi chiar în autori.

Proiectul de lege a fost înregistrat în parlament pe 28 martie. Ea are scopul să declare drept „agenți străini” persoane și organizații implicate activ în viața social-politică din R. Moldova, dar care primesc ajutoare financiare din străinătate.

Gherman a reamintit că liderul socialist Igor Dodon se confruntă chiar el cu un proces în justiție, fiind bănuit între altele de primire de bani pentru partid din Rusia și acuzat de trădare de țară.

De asemenea, în declarația de avere pentru anul trecut, ex-președintele Dodon a indicat un salariu anual de 5,6 milioane de ruble (circa 1,2 milioane de lei) de la Universitatea Corporativă a Sberbank din Moscova, unde predă lunar niște cursuri de economie.

Există „un pic de disonanță cognitivă referitor la înregistrarea proiectului”, a spus German.

La rândul său, premierul Recean a spus că, în timp ce vor să-i pedepsească pe alții, prin acest proiect comuniștii și socialiștii ar vrea „să se protejeze” pe sine.

Fostul președinte Dodon și colegii lui de opoziție nu au comentat imediat declarațiile reprezentanților puterii.

Opoziția pro-rusă vrea o listă cu „agenți străini”

Gherman a făcut cunoscut că proiectul de lege privind „agenții străini” va fi examinat vineri, 4 aprilie, de Biroul permanent al Parlamentului, care va decide dacă îl pune sau nu pe agenda ședințelor plenare ale legislativului.

Autorii proiectului, mai mulți deputați comuniști și socialiști, au motivat necesitatea lui prin faptul că R. Moldova s-ar confrunta „cu o serie de provocări legate de influența externă în domenii esențiale, precum politica, mass-media, educația și societatea civilă”, iar socialiștii și comuniștii vor să se asigure că finanțările din străinătate nu afectează „interesele naționale” ale R. Moldova.

Inițiativa legislativă care a fost deja criticată de organizații ale societății civile și de media, are scopul să pedepsească persoane și instituții care primesc finanțare de cel puțin 50% din surse externe și care participă la procesele politice, economice, sociale sau educaționale din R. Moldova.

Opoziția pro-rusă vrea să oblige aceste persoane și organizații să se înregistreze într-un așa-numit „Registr al Agenților Străini” și să le interzică să finanțeze partide politice, campanii electorale, programe educaționale ș.a.

Inițiativa mai prevede că entitățile înregistrate ca „agenți străini” trebuie să publice cu regularitate rapoarte privind utilizarea banilor veniți din străinătate, iar site-urile media lor să fie marcate cu mențiunea „Această entitate este înregistrată ca agent străin în Republica Moldova”.

Inițiativa legislativă prevede amenzi de până la 200.000 de lei, cu posibilitatea blocării conturilor organizațiilor sau chiar lichidării lor, în cazul constatării de încălcări.

Finanțarea externă preocupă partidele pro-ruse

Este pentru prima dată când opoziția pro-rusă înregistrează un astfel de proiect de lege, deși liderul socialist, Igor Dodon, a spus public de mai multe ori că dorește să aplice în R. Moldova o lege a „agenților străini”.

În august 2024, Dodon a spus la o emisiune TV și apoi pe contul său de Telegram, că organizațiile neguvernamentale finanțate din străinătate au devenit „putere separată” în Moldova și primesc bani „din același buzunar” ca și guvernarea. De aceea, liderul socialist vrea ca în Moldova să existe o lege „similară cu cea din Georgia”, care să reglementeze finanțarea ONG-urilor.

• Te-ar putea interesa și: Dodon vrea în Moldova o lege similară cu cea care a oprit parcursul european al Georgiei

Subiectul „finanțării din străinătate”, adică din Occident, a fost promovat în mai multe campanii electorale de către partidele pro-ruse, inclusiv de socialiști.

Deputatul socialist, Bogdan Țîrdea, a lansat chiar și o carte, în 2020, intitulată: „Societatea civilă în R. Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale”. Autorul acuza că „rețeaua de ONG-uri a devenit o caracatiță, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii, mass-media și domeniul științific” și ar activa „contra interesului național”.

În replică, mai mulți experți au declarat atunci că atacurile asupra societății civile sunt specifice regimurilor nedemocratice, corupte și autoritare.

O lege similară a înghețat parcursul european al Georgiei

O lege privind „agenți străini” inspirată din Rusia a fost adoptată în vara lui 2024 în Georgia, o țară care avea aspirații de integrare europeană.

Legea impune organizațiilor societății civile și mass-media care primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din surse străine să se supună unei supravegheri care ar putea include sancțiuni pentru infracțiuni penale încă nedefinite.

Considerată asemănătoare celei adoptate de Rusia în urmă cu circa un deceniu, legea a fost promovată și adoptată pe fundalul unor ample proteste de stradă.

Adoptarea legii a dus la înrăutățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite. În particular, Uniunea Europeană a suspendat procesul aderării Georgiei și a înghețat fonduri de 30 de milioane de euro.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțând rectificarea bugetară, denumită „Bugetul Plus”, care va fi aprobată astăzi de Guvern și mâine în Parlament, premierul Dorin Recean a spus că cei 8 miliarde de lei vor fi alocați în special pentru a finanța proiecte și măsuri în domeniul energetic și cel al dezvoltării economice.

Jumătate din suma alocată, adică 4 miliarde de lei, potrivit prim-ministrului, va fi folosită de autorități pentru a finanța compensarea în factură a primilor 110 kWh de energie electrică consumați de toate gospodăriile din țară pentru tot acest an.

De ajutoare vor beneficia și întreprinderile din sectorul agro-alimentar, care vor primi compensații ce vor acoperi 50% din creșterea de tarif la energie pentru tot anul, dar și administrația publică locală, care va acoperi creșterile de tarif pentru grădinițe, școli și alte instituții sociale.

Premierul Dorin Recean a anunțat că autoritățile au prevăzut la rectificarea bugetară și un ajutor de Paști pentru familii, fără a oferi însă precizări la acest capitol.

Proiecte de infrastructură și ajutoare pentru antreprenori și tineri

Alte 4 miliarde de lei vor fi folosite pentru a repara drumurile locale, raionale și regionale. Câte 200 de milioane de lei vor fi alocate pentru a oferi asistență agricultorilor și antreprenorilor, pentru a face investiții și deschide noi locuri de muncă în R. Moldova, a precizat premierul Dorin Recean.

200 de milioane de lei vor fi alocați de autorități pentru a moderniza cantinele tuturor școlilor din țară, cu scopul de a pregăti implementarea programului de alimentație gratuită a elevilor din gimnaziu, începând cu 1 septembrie.

Guvernul va aloca alte 60 de milioane de lei pentru a oferi câte 3.000 de lei adaos la salariu pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, în companii din domeniile strategice pentru stat. Măsura, care este o promisiune din campania electorală din toamna trecută a președintei Maia Sandu, se va aplica pentru o perioadă de 12 luni.

Premierul Dorin Recean a spus că o parte din banii care vor fi alocați, în special pentru compensații, vin din pachetul de asistență în domeniul energetic al Uniunii Europene, în sumă de 250 de milioane de euro, anunțat la începutul lunii februarie de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

• Vezi și: UE anunță o nouă strategie pentru independența energetică a R. Moldova

Restul banilor provin din avansul de 300 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere Economică pentru Moldova, anunțat în octombrie 2024 de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și recent aprobat de blocul comunitar. Fondurile vor ajunge pe conturile guvernului moldovean în următoarele săptămâni, a precizat premierul Dorin Recean.

Din suma totală de 1,9 miliarde de euro prevăzută în acest pachet de asistență al UE, 520 de milioane de euro vor fi oferite sub formă de granturi, iar alte 1,4 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă.

• Citește și: Ajutorul de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova, aprobat de Parlamentul European

Pe lângă bani, mecanismul european mai prevede că R. Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, accesul la zona unică de plăți în euro SEPA, la care R. Moldova a aderat deja la finele lunii martie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noile tarife vamale, impuse și pentru alte circa 70 de state, vor intra în vigoare pe 9 aprilie.

Șeful guvernului moldovean a spus într-o conferință de presă că relațiile comerciale cu Statele Unite reprezintă doar 2,5% din comerțul exterior al R. Moldova și a afirmat că autoritățile țintesc să reorienteze exporturile pe piața Uniunii Europene și a țărilor care fac parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA).

„Înțelegem preocuparea producătorilor noștri, care au muncit mult, iar guvernul va interveni să-i ajute pe acei antreprenori, ca ei să-și mențină competitivitatea”, a spus Recean.

Premierul a adăugat că R. Moldova „rămâne ferm angajată” în parteneriatul strategic cu Statele Unite. Recean nu a precizat dacă Chișinăul intenționează să adopte, ca răspuns la rândul său, tarife pe importurile de produse și servicii din SUA.

În anul 2024, Statele Unite ale Americii s-au clasat pe locul 12 printre partenerii comercial ai R. Moldova la nivel mondial, având o pondere de 1,79% din valoarea comerțului total. În același an, exporturile R. Moldova spre SUA au însumat 90,2 milioane de dolari, în vreme ce importurile - 135,3 milioane de dolari.

• Te-ar putea interesa și: Trump impune taxe vamale universale, declarând că a venit „ziua eliberării Americii”

Potrivit datelor oficiale, peste 62% din exporturile moldovene pe piața americană au fost reprezentante de vinuri și sucuri de fructe sau de nuci, restul exporturilor includ alcool, îmbrăcăminte, cabluri, produse de brutărie etc.

Președintele american Donald Trump a anunțat, pe 2 aprilie, că introduce o taxă vamală universală de 10% pentru toate importurile în SUA și taxe mai mari pentru unele țări, inclusiv de 20% pentru UE. În cazul R. Moldova, Casa Albă a anunțat că va impune un tarif de 31% asupra tuturor importurilor din R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Înaintea reuniunii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că aceasta are loc „într-un moment deosebit de crucial pentru securitatea noastră comună, cu provocări prea mari pentru a fi suportate de oricare dintre noi singuri”.

Rutte a insistat că SUA își mențin angajamentele față de Alianță, chiar dacă mulți cred că președintele american Donald Trump subminează relațiile transatlantice.

„Știu că au existat declarații dure. Știu că au existat aliați, de exemplu, de această parte a Atlanticului, îngrijorați de angajamentul pe termen lung al SUA față de NATO,” a spus Rutte, adăugând însă că „americanii au repetat în mod constant” că își mențin angajamentul privind apărarea colectivă.

Toate privirile înspre Marco Rubio

La reuniune, toate privirile vor fi ațintite asupra lui Marco Rubio, secretarul de stat al SUA. Vor mai fi de față ministrul de externe ucrainean Andrii Sibiha și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas.

Țările europene cred că SUA le-a marginalizat până acum în eforturile administrației Trump de a obține un armistițiu în Ucraina prin discuții cu Rusia.

Așa încât Rubio se poate aștepta la întrebări din partea aliaților în legătură cu discuțiile cu Rusia și atacurile retorice ale administrației Trumpla adresa partenerilor transatlantici tradiționali.

Aflată într-o vizită la Kiev, pe 1 aprilie, ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a spus că, la reuniunea NATO, va „transmite clar” Statelor Unite că ar trebui să nu se lase înșelate de ceea ce ea a numit „tactici de tergiversare” ale președintelui rus, Vladimir Putin, în chestiunea unui armistițiu în Ucraina.

De asemenea, este probabil ca Rubio să fie presat să explice și dorința exprimată de Trump de a face din Canada al 51-lea stat american, precum și intenția acestuia de a anexa Groenlanda, care este o autonomie în cadrul Regatului Danemarcei, un alt aliat NATO.

Majorarea cheltuielilor pentru apărare

Liderii NATO urmează să decidă, în luna iunie, dacă vor majora ținta actuală de cheltuieli pentru apărare, care este de minimum 2% din produsul intern brut (PIB) pentru fiecare stat membru.

Administrația Trump a propus o țintă de 5% din PIB, iar Rutte face presiuni pentru ca fiecare aliat să se angajeze să cheltuiască cel puțin 3,7%, să înceapă cât mai curând posibil și să prezinte cu regularitate rapoarte de progres.

Unii aliați europeni nu ar vrea să-și asume angajamente prea mari prea repede, în condițiile în care se confruntă cu o creștere economică scăzută și deficite bugetare tot mai apăsătoare.

Ministrul ucrainean de Externe, urmează să informeze aliații în legătură cu situația de pe front. Deși aderarea Ucrainei la NATO nu este luată în calcul în acest moment, majoritatea aliaților europeni doresc cel puțin asigurări că livrările de armament din partea SUA către Ucraina vor continua și că misiunea NATO de instruire a soldaților ucraineni va rămâne activă.

Totuși, Statele Unite nu mai prezidează Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscut sub numele de Grupul Ramstein, care coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Regatul Unit a prezidat ultima reuniune a grupului, în februarie, iar următoarea întâlnire, programată provizoriu pentru 11 aprilie, ar putea fi coprezidată de Marea Britanie și Franța.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alături de Tauber și Parasca, pe lista celor sancționați de Marea Britanie a fost inclusă și Nelli Parutenco, fondatoarea „Evrazia”, la fel ca și organizația pe care o conduce.

„Sancțiunile vizează o rețea de actori pro-ruși, denumită Evrazia, care operează în Moldova în numele oligarhului fugar Ilan Șor, sancționat anterior de Regatul Unit în 2022, pentru a destabiliza democrația moldovenească și a răspândi influența nefastă a Rusiei”, spune ministerul britanic de Externe.

La modul practic, sancțiunile înseamnă înghețarea activelor și interdicția de a călători în Marea Britanie.

Anunțul autorităților britanice a fost salutat de președinta Maia Sandu, care într-o postare pe rețele, a spus că sunt un rezultat al „cooperării strânse” dintre Chișinău și Londra, ca parte a eforturilor de a „proteja democrația moldoveană și opri interferența Kremlinului”.

Judecată pentru complicitate în finanțarea ilegală a Partidului Șor, deputata neafiliată Marina Tauber a părăsit R. Moldova în ianuarie. Natalia Parasca a primit, pe 28 martie, interdicția a părăsi țara, după ce deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai formațiunii pe care o conduce, au fost dați în căutare de autorități, după condamnarea lor în instanță.

• Te-ar putea interesa și: Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost anunțat în căutare internațională

Într-o postare pe rețele, Natalia Parasca a spus că decizia autorităților britanice „ridică o serie de întrebări legitime”, afirmând că activitățile sale nu au nimic de-a face cu Regatul Unit.

„Un lucru este deja clar: aceste sancțiuni au fost impuse la cererea autorităților moldovenești și au devenit încă un instrument de răfuială politică împotriva oponenților”, a acuzat Parasca.

Într-un comunicat de presă, Ambasada Regatului Unit de la Chișinău a spus că toți au acționat în numele oligarhului fugar Ilan Șor, anterior sancționat de Marea Britanie, precum și de SUA, Uniunea Europeană și Canada.

„Regatul Unit îi sancționează pe cei care încearcă să submineze democrația Moldovei, alegerile libere și corecte și să răspândească influența Rusiei”, a spus ambasadoarea Marii Britanii la Chișinău, Fern Horine.

Autoritățile de la Londra spun că „Evrazia”, o organizație rusească non-profit, sancționată și de Statele Unite anul trecut, a fost folosită de Ilan Șor pentru a mitui cetățenii moldoveni să voteze „nu” la referendumul de anul trecut privind aderarea la UE.

Citând informații ale Poliției moldovene, Ministerul britanic de Externe spune că în jur de 130.000 de cetățeni au primit în jur de 15 milioane de dolari de la „Evrazia, cu plăți ce variau de la 50 de dolari pe lună pentru „susținători” până la 2.500 de dolari pentru „lideri”.

Autoritățile moldovene au acuzat de mai multe ori Rusia de implicare în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna lui 2024, prin încercări de mituire la scară largă a alegătorilor.

Sancțiunile anunțate de Londra miercuri vizează nu doar R. Moldova, ci și funcționari și procurori corupți din Georgia și Guatemala.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Imagini video postate de publicația rusească „Komsomolskaia Pravda v Moldove” îi surprind pe cei trei diplomați coborând dintr-un microbuz la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce un grup de susținători, purtând steaguri ale R. Moldova și Federației Ruse, îi aplaudă și intonează „Katiușa” – un cântec în limba rusă din perioada sovietică, asociat cu cel de-al Doilea Război Mondial.

Printre cei prezenți pot fi văzuți consilierul municipal Valeri Klimenko, afiliat lui Ilan Șor, și Iuri Vitneanski, unul dintre fruntașii blocului „Victorie”, creat de oligarhul fugar după ce partidul lui a fost scos în afara legii.

Diplomații ruși expulzați din Republica Moldova plecând din țară prin Aeroportul Chișinău

Nici o sursă media

0:00 0:00:48 0:00

Potrivit agenției de presă IPN, diplomații expulzați sunt Alexandr Andreev, Andrei Voșcinkin și Alexei Kurocikin. Primul dintre ei a fost co-președinte al Comisiei Unificate de Control din partea Rusiei, fiind acreditat în R. Moldova în februarie 2022, cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze la scară largă Ucraina.

Andreev apare într-o investigație a Europei Libere din 2023, care arată legăturile unor diplomați ruși acreditați la Chișinău cu Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) și direcția de spionaj a armatei ruse.

Voșcinkin a fost trimis la Chișinău în noiembrie 2023, după ce autoritățile moldovene au redus numărul angajaților Ambasadei Ruse, iar Kurocikin a participat, alături de foști și actuali deputați socialiști, la ceremonii de reînhumare a soldaților sovietici.

Ministerul moldovean de Externe a dispus expulzarea celor trei diplomați ruși după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat, pe 31 martie, că Ambasada Rusiei de la Chișinău l-a ajutat pe deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi, afiliat lui Ilan Șor, să fugă de justiție.

• Te-ar putea interesa și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană

Potrivit SIS, reprezentanții ambasadei l-ar fi transportat pe Nesterovschi într-un automobil cu numere diplomatice în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi, deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.

Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a calificat expulzarea diplomaților ruși drept „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”. Rusia a promis că va răspunde la această acțiune a Chișinăului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Noi, europenii, am spus foarte clar că fără pace nu va exista ridicarea sancțiunilor. Fără pace, sprijinul pentru Ucraina va continua pentru ca ea să se poată apăra. Pentru că această tentativă de a inversa rolurile între agresor și victimă este ceva ce noi nu vom accepta niciodată”, a spus Baerbock răspunzând la o întrebare a Europei Libere în marginea unei conferințe comune cu premierul moldovean, Dorin Recean, din 2 aprilie.

Declarația vine după ce Rusia a cerut ridicarea sancțiunilor în schimbul unei încetări a focului în Marea Neagră, negociată de SUA cu Moscova și Kiev separat. Într-un comunicat al Kremlinului din 25 martie, Moscova a declarat că va respecta acordul de încetare a focului în Marea Neagră numai dacă Occidentul va ridica parțial sancțiunile impuse în urma invaziei sale la scară largă a Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani.

• Te-ar putea interesa și: Rusia vrea ridicarea sancțiunilor în schimbul unei încetări a focului. Europa nu este pregătită să facă asta

Această cerere include ridicarea restricțiilor asupra exporturilor de îngrășăminte și a companiilor de asigurări care le acoperă, precum și reconectarea mai multor bănci rusești la sistemul global de plăți SWIFT.

Baerbock a spus că pacea în Ucraina poate fi atinsă doar împreună cu Europa pentru că „o pace negociată peste capul europenilor - sau chiar al ucrainenilor - nu este o pace ci, mai degrabă, o pregătire suplimentară pentru destabilizare”.

Cu o zi înainte, Baerbock a fost la Kiev, unde alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că la viitoarea reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, care va avea loc pe 4 și 5 aprilie la Bruxelles, va spune Statelor Unite că „nu trebuie să intrăm în jocul tacticilor de tergiversare ale lui Putin”.

• Te-ar putea interesa și: Ministra germană de Externe la Kiev: SUA nu trebuie să se lase păcălite de „tacticile de tergiversare” ale Rusiei

Baerbock face parte din guvernul la final de mandat al cancelarului Olaf Scholz, iar vizita sa la Chișinău este una de rămas bun. Ea a mai vizitat până acum capitala moldoveană de trei ori.

În declarația de miercuri de la Chișinău, ministra de Externe a Germaniei, care a avut funcția încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, a spus că la distanță de trei ani de la prima sa vizită la Chișinău, R. Moldova este „pe calea reformelor”.

Germania va oferi noi ajutoare R. Moldova

Ea a ținut să precizeze că în condițiile scăderii ajutoarelor externe din partea Statelor Unite, va căuta, alături de alți parteneri externi ai Moldovei, să suplimenteze finanțarea pierdută, în special în sectorul energetic. Ministra de Externe a Germaniei a precizat că noile autorități de la Berlin vor contribui în total cu circa 37 de milioane de euro, bani cu care vor finanța, printre altele și integrarea completă a Moldovei pe piața europeană.

Germania este cel mai mare donator bilateral în cadrul Fondului pentru reducerea vulnerabilității energetice, oferind începând cu 2022, o sumă totală de 73 de milioane de euro pentru a finanța compensațiile la energie acordate cetățenilor moldoveni. Berlinul este totodată și unul dintre fondatorii Platformei de Parteneriat pentru Moldova, inițiativă prin care guvernul de la Chișinău a atras finanțări de sute de milioane de euro pentru domeniul energetic, infrastructurii și economic.

Baerbock a mai precizat că, în condițiile aprobării unui pachet de 500 de miliarde de euro pentru apărare, guvernul Germaniei va asigura și fonduri pentru „stabilizarea R. Moldova”, motivând că aceste acțiuni „ne ajută și pe noi să ne asigurăm pacea”.

„Planul perfid al lui Putin – acela de a folosi știri false și dezinformare pentru a ataca societatea noastră democratică – nu a reușit. Din acest punct de vedere, avem multe de învățat de la voi, de la moldoveni”, a spus ministra germană de Externe, Analenna Baerbock.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Măsura vine în contextul celor șase focare de febră aftoasă depistate în Slovacia și unul în Ungaria.

De asemenea, specialiștii ANSA a început o serie de instruiri pentru medicii veterinari oficiali, medicii veterinari și felcerii din circumscripții, medicii veterinari desemnați la abatoare, medicii veterinari angajați în fermele deținătoare de animale receptive la virusul febrei aftoase inclusiv fermierii, privind tabloul clinic al bolii, epidemiologie și măsurile necesare a fi întreprinse în caz de suspiciune.

ANSA recomandă proprietarilor de animale să solicite medicilor veterinari identificarea animalelor din propria gospodărie, dar și să raporteze cazurile de îmbolnăvire a acestora pentru a fi investigate.

Febra aftoasă este o boală virală gravă, foarte contagioasă, care se manifestă prin febră, dezvoltarea de vezicule pline cu lichid la nivel bucal și la nivelul membrelor, lipsa poftei de mâncare și anorexie. Principala cale de transmitere este prin contact direct cu animalele. Febra aftoasă nu prezintă risc pentru om.

ANSA solicită tuturor cetățenilor care revin în țară, să nu procure produse alimentare de origine animală provenite de la speciile receptive la virusul febrei aftoase, pentru a le aduce în R. Moldova. Acestea vor fi confiscate și distruse, din motivul riscului pe care îl reprezintă.

• Vezi și: Explainer | Cum se va răsfrânge epidemia de pestă porcină asupra stocurilor și prețurilor la carne

Ultimul caz de febră aftoasă în R. Moldova a fost înregistrat în anul 1982. Începând cu anul 2008, R. Moldova deține statut de zonă liberă la febra aftoasă recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății Animalelor.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2025, în R. Moldova erau înregistrate peste 98 de mii de capete de bovine, în jur de 379 mii de capete de porcine și circa 561 mii de capete de caprine și ovine.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, Promo-LEX spune că inițiativa ilegală a Tiraspolului, publicată luni, 31 martie, prevede amenzi de până la 160 de lei pentru persoanele fizice și până la 800 de lei pentru persoanele cu funcții de răspundere. Noile prevederi, dacă vor fi adoptate, vor viza atât jurnaliștii freelanceri, cât și cei angajați în cadrul unor instituții media și care desfășoară activități jurnalistice în regiunea transnistreană.

În nota informativă, Tiraspolul a justificat inițiativa prin nevoia de a „combate dezinformarea” și preveni „opiniile distructive față de structurile transnistrene”. Autorii așa-zisului proiect de lege susțin că jurnaliștii neacreditați ar urmări „interese străine” și ar răspândi informații care „subminează încrederea populației în structurile transnistrene”.

„Această inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele regimului de suprimare a vocilor critice și de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, spun reprezentanții Promo-LEX.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, reprezentanții Biroului politici de reintegrare de la Chișinău au spus că intenția Tiraspolului demonstrează „faptul că se caută cu orice preț escaladarea situației” și „crearea unui fundal de neîncredere între cele două maluri”. Biroul speră că „această sfidare a bunului simț nu va trece neobsrevată de OSCE”.

Instituția a precizat că subiectul respectiv va fi abordat de către vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, la discuțiile pe care le va avea pe 7 aprilie cu reprezentanții OSCE și UE în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană.

Așa-numitul proiect de lege face parte dintr-un set de inițiative legislative asemănătoare, trimise în Sovietul Suprem de autoritățile secesioniste de la începutul acestui an. La finele lunii ianuarie, așa-zisul procuror general Anatoli Gurețki, a propus o inițiativă de sancționare penală a persoanelor care „vor colecta ,stoca și transmite date cu caracter personal sau informații clasificate către cetățeni, organizații și autorități străine”.

• Vezi și: Tiraspolul vrea să introducă sancțiuni pentru „propaganda vieții fără copii”, după modelul rusesc (Promo-Lex)

La începutul lunii martie, așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol a înregistrat alte 6 „proiecte de lege” care urmăresc, după modelul rusesc, interzicerea „promovării unui mod de viață fără copii”.

Cu sau fără acreditare, accesul presei în stânga Nistrului rămâne restricționat

Asociația Promo-LEX spune că deși Tiraspolul condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică așa-zisele autorități refuză constant să o acorde, invocând „riscul unor atacuri teroriste”. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditare și au fost reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco.

Însă chiar și deținerea unei acreditări nu garantează accesul liber în regiune sau posibilitatea de a desfășura activități jurnalistice fără restricții, cum a fost cazul jurnalistei Elena Covalenco, căreia, în septembrie 2023, i-a fost interzis accesul în regiunea transnistreană, deși avea o acreditare eliberată de clubul Sherrif pentru a fotografia meciul Sherrif Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare, care nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei independente”, a spus Promo-LEX.

Asociația Promo-LEX a cerut autorităților de la Chișinău și partenerilor externi să ceară încetarea „imediată și necondiționată a tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive” a așa-ziselor autorități de la Tiraspol împotriva jurnaliștilor.

Respectarea drepturilor omului e una dintre principalele condiții înaintate de Uniunea Europeană pentru ca regiunea separatistă să primească 60 milioane de Euro pentru continuarea livrărilor de gaze în regiunea. UE și Chișinăul și-au asumat responsabilitatea pentru depășirea crizei de gaze din regiunea transnistreană, după ce corporația rusă Gazprom a sistat livrările de gaze spre Tiraspol, pe 1 ianuarie 2025.

Tiraspolul a refuzat oferta europeană, acceptând în schimb să plătească Chișinăului pentru tranzitul de gaze livrat spre regiunea separatistă de firma cu origini ungurești MET, achitată, potrivit administrației de la Tiraspol, dintr-un credit rusesc.

Tranzitul prin dreapta Nistrului de asemenea este condiționat printr-o serie de măsuri care prevăd respectarea drepturilor omului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Dezbaterea de la Strasbourg s-a concentrat pe protejarea accesului la media democratică. Kos a vorbit în numele șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, și a spus că dacă RFE/RL nu este ajutată „oferim un cadou autocraților din întreaga lume”.

Dezbaterea a fost inițiată ca reacție la un ordin executiv semnat de președintele american Donald Trump pe 14 martie de a reduce Agenția SUA pentru Media Globală (USAGM), care supervizează RFE/RL.

La scurt timp după ordinul lui Trump, o consilieră a conducerii USAGM, Kari Lake, a anunțat că sistează finanțarea RFE/RL dintr-un grant alocat de Congresul SUA. RFE/RL a dat în judecată USAGM, dar a fost nevoită să trimită o parte din angajați în concediu forțat și să-și reducă producția de conținut.

• ^{Citește și: Un tribunal de la Washington blochează temporar tentativa de închidere a Europei Libere}

La dezbaterea de marți, comisara europeană pentru extindere a spus că „UE trebuie să fie un refugiu pentru presa independentă, inclusiv din Rusia și Belarus, pentru ca aceasta să își poată continua activitatea: să tragă la răspundere elitele politice și economice și să expună corupția”.

Deși Kos nu a făcut referiri directe la posibilitatea ca UE să finanțeze organizația media, mai mulți membri ai Parlamentului European au menționat această idee.

Discuție tensionată

Sebastião Bugalho, membru portughez al celui mai mare grup din Parlament, Partidul Popular European (centru-dreapta), a spus că „vom plăti prețul și ne vom asuma responsabilitatea”.

„Trebuie să ne asigurăm că RFE/RL are acces la finanțare stabilă și pe termen lung, inclusiv din partea UE”, a spus europarlamentarul lituanian Virginijus Sinkevičius, din grupul Verzilor. O declarație susținută de Alexandr Vondra, fost dizident în Cehoslovacia comunistă, iar astăzi europarlamentar ceh din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (dreapta).

Dar dezbaterea de o oră nu a fost lipsită de tensiune, cu europarlamentari care strigau unii la alții între discursuri.

Mai mulți membri din grupuri populiste ale Parlamentului European s-au pronunțat împotriva ideii ca UE să finanțeze RFE/RL. Mary Khan, europarlamentară din partea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, a declarat că RFE/RL „se poate finanța singur” și a adăugat că „mass-media nu ar trebui finanțată de instituții europene”.

Slovacul Milan Uhrík, din același grup cu Khan, Europa Națiunilor Suverane, a spus că UE ar trebui în schimb să ajute fermierii din Slovacia care se confruntă cu focare de boala a limbii albastre la bovine, adăugând că „presa voastră independentă este exact opusul presei independente”.

Julien Sanchez, parlamentar francez din grupul Patrioți pentru Europa, o altă fracțiune populistă de dreapta, a afirmat că Parlamentul European dă dovadă de „ipocrizie” discutând această situație și „interferând în treburile interne ale Statelor Unite.”

Dezbaterea nu se va solda cu vreo rezoluție în această sesiune plenară a Parlamentului European, care se încheie pe 3 aprilie. Însă ar putea fi urmată de noi acțiuni, potrivit unor oficiali europeni care au declarat pentru RFE/RL că forul de la Strasbourg va continua să monitorizeze situația.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Declarația aparține lui Serghei Riabkov, viceministrul rus de Externe specializat pe relația cu SUA, și a fost publicată pe 1 aprilie de revista de politică internațională a ministerului rus de Externe „Международная жизнь”, anunțând un interviu mai mare în următoarele zile.

„Luăm foarte în serios modelele și soluțiile propuse de americani, dar nu le putem accepta pe toate în forma actuală”, este citat Riabkov, care a continuat: „Din câte putem vedea, nu există în ele, la acest moment, loc pentru principala noastră cerere și anume, rezolvarea problemelor legate de cauzele profunde ale acestui conflict. Acest lucru lipsește complet și trebuie corectat”.

Pentru agenția Reuters, spusele oficialului rus semnalează faptul că negocierile despre un armistițiu în Ucraina au intrat în impas, iar Moscova și Washingtonul nu au reușit, până acum, să depășească divergențele, pe care președintele Vladimir Putin le-a semnalat acum mai bine de două săptămâni, atunci când a spus că propunerile americane au nevoie de revizuire.

Putin a declarat că dorește ca Ucraina să renunțe la ambițiile de a adera la NATO, ca Rusia să controleze în întregime cele patru regiuni ucrainene pe care le-a ocupat parțial și le-a declarat teritorii ale sale și ca armata ucraineană să fie micșorată. Kievul spune că aceste cereri sunt echivalente cu o capitulare.

La Washington, prind contur primele sancțiuni anti-ruse sub Trump

Până la sfârșitul săptămânii trecute, președintele american Donald Trump adoptase o poziție mai conciliantă față de Rusia, încercând să medieze un armistițiu și un acord de oprire a războiului din Ucraina intrat în al patrulea an. Dar duminică, el s-a arătat tot mai iritat de ceea ce a sugerat că ar putea fi o tergiversare din partea Moscovei în privința unui armistițiu mai amplu.

Trump a declarat la televiziunea NBC News că este „foarte supărat” pe Putin, iar dacă ajunge la concluzia că Rusia este de vină pentru că nu este oprită vărsarea de sânge în Ucraina, atunci va sancționa aspru exporturile rusești de petrol, iar cei care vor cumpăra petrol rusesc nu vor putea face afaceri cu SUA.

• ^{Citește și: Ministra germană de Externe spune la Kiev că SUA nu trebuie să se lase păcălite de „tacticile de tergiversare” ale Rusiei}

La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a spus pe 1 aprilie că partenerii americani au spus Kievului că observă cum Rusia nu ține seama de un acord recent convenit de Trump cu Putin de a nu mai ataca infrastructura energetică a Ucrainei. „De aceea, așteptăm din partea SUA împotriva Rusiei pași puternici, sancțiuni”, a spus Zelenski.

Iar la Washington, jumătate din membrii Senatului SUA, 25 de republicani și 25 de democrați, au înregistrat o inițiativă pentru introducerea sancțiunilor contra Rusiei, dacă refuză să intre în negocieri de bună credință pentru pacea în Ucraina.

Este un exemplu rar de acțiune bipartită în Congresul divizat din actualul mandat al lui Trump, început pe 20 ianuarie. Principalii autori ai inițiativei, senatorul republican Lindsey Graham și cel democrat Richard Blumenthal au spus că au în vedere atât sancțiuni directe (primare), cât și indirecte (secundare) împotriva Rusiei și entităților care sprijină agresiunea rusă.

Un proiect asemănător a fost introdus și Camera Reprezentanților din Congres, având, de asemenea, atât sprijin republican cât și democrat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Operațiunile de recuperare au durat câteva zile după ce un vehicul militar cu patru soldați americani la bord s-a scufundat într-o zonă de mlaștină, pe 25 martie.

Trupurile primilor trei soldați din echipa de luptă a Brigăzii blindate a Armatei SUA, Divizia a 3-a de infanterie și vehiculul lor blindat M88A2 Hercules fuseseră recuperate cu o zi în urmă.

Misiunea de recuperare se s-a intensificat în ultimele 24 de ore după ce personalul de căutare a fost suplimentat și au fost aduse echipamente specializate.

Câini de salvare și două sisteme avansate de drone, inclusiv unul echipat cu radar de pătrundere în sol, au îmbunătățit capacitățile de căutare.

Embed Răspândește

Trei soldați americani, găsiți morți în Lituania, un al patrulea rămâne dispărut

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:08 0:00

Numele persoanelor decedate sunt ținute secrete până când le vor fi anunțate familiile.

Investigațiile cu privire la tragedie sunt în desfășurare. Autoritățile examinează circumstanțele care au dus la incident, inclusiv terenul, condițiile meteorologice și starea vehiculului.

Dispariția celor patru infanteriști americani au declanșat un efort masiv de salvare multinațional, iar generalul-maior american Curtis Taylor, general comandant al Diviziei 1 blindate, le-a mulțumit tuturor celor care au contribuit la operațiunea de recuperare.

Lituania, membră NATO și UE, găzduiește peste 1.000 de soldați americani staționați prin rotație în țara baltică

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții ANSP au spus într-un comunicat de presă că aprovizionarea cu apă a localităților se realizează, în mare parte, prin sonde arteziene și fântâni publice bine izolate și protejate de anumite riscuri de contaminare.

În prezent, specialiștii ANSP urmăresc calitatea apei în satele Roșcani, Calfa și Calfa Nouă. Ei sunt responsabili de monitorizarea calității apei în contextul eradicării focarelor de pestă porcină.

Apa-i ok, mirosul „nu e acut”

După decizia autorităților de a înhuma animalele sacrificate într-o groapă comună de lângă localitatea Roșcani, localnicii s-au arătat îngrijorați că localitatea ar putea fi afectată de infecții și miros neplăcut.

Potrivit ANSP riscul de contaminare a surselor de apă potabilă este „practic inexistent”. Anterior, ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a spus că dacă se vor respecta toate normele stabilite de autorități, atunci „nu vor exista pericole”.

În marginea ședinței de Guvern din 26 martie, Lazarencu a spus jurnaliștilor că perimetrul gropii în care sunt înhumate animalele sacrificate respectă perimetrul de protecție a râului Bâc. „Solul este preponderent lutos, ceea ce este o primă barieră pentru a nu ajunge în apele subterane”, a spus el.

Totodată, autoritățile au spus că nu au altă soluție decât înhumarea. Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a precizat înaintea recentei ședințe a Executivului că nici în R. Moldova, nici în țările vecine nu sunt incineratoare pentru un număr atât de mare de animale. Ea a spus jurnaliștilor că terenul de înhumare de la Roșcani a fost ales „de comun” cu mai multe structuri ale statului, implicate în eradicarea focarului.

Comentând plângerile localnicilor și autorităților din Roșcani, Catlabuga a spus că a vizitat localitatea și nu a simțit mirosul deranjant despre care vorbesc sătenii.

„Nu cred că mirosul insuportabil poate izbucni imediat. Am fost în teritoriu și nu l-am simțit acut”, a spus ministra.

Zeci de mii de porci, infectați cu pestă

De la începutul acestui an, în R. Moldova au fost identificate 31 de focare de pestă porcină, dintre care 19 au fost eradicate.

Cea mai gravă situație a fost înregistrată, la mijlocul lunii martie, la ferma de la Roșcani. Cu pesta porcină s-au infectat toți cei peste 65 mii de porci.

Autoritățile au decis să sacrifice toate animalele infectate. Potrivit celor mai recente date, prezentate săptămâna trecută de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, focarul din Roșcani a fost eradicat în proporție de 75%, iar cel din Cimișeni – de circa 20%.

Pesta porcină africană este a boală virală extrem de contagioasă care afectează doar porcii domestici și mistreții, dar nu este periculoasă pentru oameni. Peste 90% din animalele infectate mor. Nu există un vaccin sau tratament pentru pesta porcină africană. Virusul poate supraviețui timp îndelungat în carnea și organele animalelor infectate.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor îndeamnă consumatorii să cumpere carne doar din locuri autorizate. Înainte să ajungă pe tejghelele din piețe, carnea este verificată de medicii veterinari, care emit certificate sanitar-veterinare, iar administrația este obligată să verifice dacă vânzătorul sau furnizorul are toate actele permisive.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„La viitoarea reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, vom transmite clar părții americane că nu trebuie să intrăm în jocul tacticilor de tergiversare ale lui Putin”, a spus Baerbock într-o declarație făcută publică după sosirea sa în capitala ucraineană, în dimineața de 1 aprilie.

Miniștrii de externe ai NATO urmează să se întâlnească la Bruxelles, pe 4 și 5 aprilie.

Baerbock face parte din guvernul la final de mandat al cancelarului Olaf Scholz, iar vizita sa la Kiev este una de rămas bun. Șefa diplomației germane a spus că discuțiile între Rusia și Statele Unite s-ar afla în acest moment în „impas”, așa încât un sprijin necondiționat pentru Ucraina este în acest moment mai important ca oricând.

Declarația ei de sprijin pentru Ucraina survine după ce președintele american, Donald Trump, a spus că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski „va avea probleme mari”, dacă renunță la un acord cu Statele Unite despre exploatarea comună a zăcămintelor minerale ale Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: Ce prevede noua propunere despre minerale făcută de SUA Ucrainei și de ce a cauzat critici la Kiev

O implicare americană ar fi, după Trump, o garanție suficientă pentru Ucraina că nu va mai fi atacată de ruși, iar altă garanție de securitate nu există pentru că în NATO, a spus el, Ucraina „nu va fi niciodată”.

Dar Trump care a avut o abordare conciliantă față de Rusia până acum, l-a avertizat duminică și pe Putin cu sancțiuni în comerțul cu produse petroliere, dacă Rusia va împiedica oprirea focului în Ucraina.

„Dacă ajung la concluzia că e vina Rusiei, voi impune tarife vamale secundare pe tot petrolul care vine din Rusia”, a spus Trump, explicând: „Asta înseamnă că, dacă cumperi petrol din Rusia, nu mai poți face afaceri în Statele Unite”.

• ^{Citește și: Trump îl amenință pe Putin cu sancțiuni și îl critică pe Zelenski}

În declarația de marți de la Kiev, ministra de externe a Germaniei care a avut funcția încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina în februarie 2022, a spus că Moscova „simulează disponibilitate pentru negocieri, dar nu se abate nici măcar un milimetru de la obiectivele sale”.

„Nu trebuie să ne lăsăm orbiți de Putin”, a spus Baerbock la Kiev, „pentru că a sugera pacea nu înseamnă pace”.

Probabil va fi și ultima sa vizită în actuala funcție în capitala ucraineană pentru că Germania urmează să aibă un nou guvern de coaliție după alegerile parlamentare din februarie.

Imediat după Kiev, Baerbock este așteptată la Chișinău pe 2 aprilie. Nici autoritățile germane, nici cele moldovene nu au precizat imediat detalii din agenda vizitei.

Dar Baerbock a fost nominalizată pentru funcția de președintă a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

După Reuters și DPA

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Conform noilor majorări, populația din regiune va achita pentru un kilowatt 1,42 ruble. Autoritățile separatiste au spus că majorarea este cauzată de „creșterea costului de producție a energiei electrice”, cauzată la rândul său de „cantitatea redusă de gaze” care ajunge în regiune.

Electricitatea rămâne în continuare mai ieftină în stânga Nistrului

Tariful precedent era de 1,39 ruble kilowatt (la cursul băncii centrale de la Tiraspol, o rublă transnistreană valorează aproximativ un leu moldovenesc). El a intrat în vigoare pe 1 martie 2025, după o majorare substanțială a tarifelor la toate serviciile comunale.

Până atunci, locuitorii din stânga Nistrului achitau 0,54 copeici pentru 1 kWh la consumul mai mic de 150 kWh și 0,72 copeici la un consum mai mare de 150 kWh. Tot atunci, tariful la gaze a crescut de la 0,81 copeici pentru un metru cub la 1,70 de ruble; tariful la apă a ajuns de la 4,52 ruble pentru metru cub la 9,75 ruble, iar cel la energie termică de la 402,11 ruble pentru o gigacalorie la 730,42 ruble.

Chiar și după mărire, tarifele la gaze în stânga Nistrului sunt mult mai mici decât cele de pe malul drept, care corespund prețurilor de piață. Spre exemplu, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh de energie. Prețul gazului este de 16,74 de lei pentru un metru cub.

• Te-ar putea interesa și: Cresc tarifele la toate serviciile comunale în stânga Nistrului

Între februarie - decembrie curent, tariful la energia electrică este parțial compensat din contul unui ajutor al Uniunii Europene. Astfel, guvernul moldovean acoperă, prin compensații direct în factură, creșterea de tarif la energia electrică pentru primii 110 kWh consumați.

Ajutorul pentru compensarea facturilor va constitui 151 de milioane de euro și face parte dintr-un pachet de sprijin al UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova se ridică la 250 de milioane de euro în 2025.

Tiraspolul refuză în continuare banii europeni

Începând cu 14 februarie, regiunea consumă gaze livrate de traderul european cu origini ungurești MET Group. Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice.

Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață. O altă condiție era ca gazele să ajungă doar la populația din regiune, nu și la industria grea.

De cealaltă parte, autoritățile de la Chișinău au spus în repetate rânduri că nu sunt mulțumite de soluția acceptată de Tiraspol și insistă asupra formulei cu implicarea UE.

MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate despre care inițial autoritățile de pe ambele maluri ale Nistrului au spus că este suficientă doar pentru consumul casnic și cel al instituțiilor publice.

Cu toate acestea, mai multe imagini apărute în spațiul public arată că, în cursul lunii martie, și-a reluat activitatea uzina de ciment de la Râbnița.

Autoritățile de la Chișinău declară că nu au confirmări privind activitatea industriei grele din regiunea Transnistreană. Anterior, guvernul moldovean a spus că, în cazul în care autorității separatiste vor folosi gazele pentru a reporni marile uzine din regiune, atunci Chișinăul va impune tarife suplimentare asupra regiunii.

Atât Chișinăul, cât și Uniunea Europeană spun că oferta de 60 milioane de euro pentru achiziții de gaze în regiunea transnistreană rămâne în vigoare, chiar dacă Tiraspolul a respins-o pe moment.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Organele de drept din regiunea transnistreană nu dețin informații privind localizarea lui Nesterovschi pe teritoriul regiunii”, a transmis pe 31 martie așa-numitul minister de externe al regiunii secesioniste, susținute de Kremlin.

Comunicatul autorităților transnistrene vine la câteva ore după ce SIS a spus public că deține „informații confirmate” că Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul afiliat lui Ilan Șor să fugă de justiție.

Potrivit directorului SIS, Alexandru Musteața, Nesterovschi a fost transportat la Tiraspol de către reprezentanții misiunii diplomatice ruse, într-un autovehicul cu numere diplomatice.

Se întâmpla pe 19 martie, ziua în care deputatul fugar a fost condamnat la Chișinău la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.

• Citește și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană

După anunțul SIS, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a luat decizia de a expulza trei diplomați ruși.

Ambasadorul desemnat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, a respins acuzațiile și a declarat că partea rusă consideră expulzarea diplomaților ruși „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”.

Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.

Tot pe 31 martie, o altă aliată a lui Șor, deputata Irina Lozovan a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru că a mituit primarul din Ocnița ca să treacă dintr-un partid în altul. Ca și Nesterovschi, ea a fugit de justiția de la Chișinău și a fost anunțată în căutare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Decizia autorităților moldovenești are la bază dovezi clare privind desfășurarea de activități contrare statutului diplomatic pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus ministerul de Externe într-un scurt comunicat, publicat luni, 31 martie.

MAE-ul de la Chișinău l-a convocat pe ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, pe 31 martie, la scurt timp după ce directorul SIS, Alexandru Musteața, a spus că autoritățile moldovene au „informații confirmate” că Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi să fugă de justiție.

După expulzarea celor trei diplomați, Ambasada Rusiei la Chișinău va rămâne cu 6 diplomați și 15 angajați în administrație și întreținere, notează agenția de presă IPN.

Rusia a spus că va răspunde la acțiunile Chișinăului, potrivit agenției ruse Ria, citată de Reuters.

După convocare, ambasadorul desemnat Ozerov a spus presei de la Chișinău că partea rusă consideră expulzarea diplomaților ruși „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene” pentru că unul dintre diplomații expulzați este copreședintele Comisiei Unificate de Control din partea Federației Ruse, Alexandr Andreev.

O investigație a Europei Libere despre corpul diplomatic rus la Chișinău scotea la iveală că Andreev, deși nu o declară, este și militar, după cum sugera o fotografie publicată de mama sa, arătându-l în uniformă de cadet al Forțelor de Comunicații subordonate Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse.

• Te-ar putea interesa și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană

Ambasadorul desemnat Ozerov a mai spus jurnaliștilor la Chișinău după ieșirea sa de la ministerul de Externe pe 31 martie că Federația Rusă consideră acuzațiile SIS „nefondate” și nu a dorit să comenteze video prezentat de șeful serviciului secret moldovean, spunând că în epoca inteligenței artificiale „nu are rost de comentat niște video-uri”.

Anterior, directorul SIS a prezentat public imagini video de la Ambasada rusă, care arată că Nesterovschi a ajuns pe teritoriul misiunii diplomatice în seara de 18 martie, iar pe 19 martie imaginile surprind un vehicul cu numere diplomatice care părăsește sediul Ambasadei și este surprins ulterior la un așa-numit post vamal de intrare în regiunea transnistreană.

Potrivit SIS, reprezentanții misiunii diplomatice ruse l-au transportat pe Nesterovschi într-un autovehicul cu numere diplomatice, în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.

Cu câteva ore înainte de ședința de judecată, agenția de presă de stat din Rusia, Ria Novosti a anunțat că președintele rus, Vladimir Putin, i-a oferit lui Nesterovschi cetățenia Federației Ruse, pe motiv că acesta ar fi persecutat de autoritățile moldovene.

Directorul SIS a catalogat acțiunile Ambasadei drept „acțiune hibride împotriva R. Moldova.” La rândul său, Ambasada Federației Ruse a negat implicarea sa în fuga lui Nesterovschi, catalogând declarațiile directorului SIS drept „nefondate” și „inacceptabile”.

Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Sentința pronunțată luni, 31 martie, de un tribunal francez din Paris, are un efect imediat asupra carierei politice a lui Le Pen și a planurilor sale pentru scrutinul prezidențiale de peste doi ani. Le Pen a spus că va face apel împotriva deciziei judecătorilor, dar interdicția stabilită de aceștia, va rămâne în vigoare până la finalizarea procesului de apel, scrie AP.

Magistrații francezi au constatat că Le Pen, împreună cu alți opt europarlamentari și 12 asistenți ai acestora, au deturnat aproape trei milioane de euro, bani care erau destinați Parlamentului European, dar care în realitate au mers pe plata unor asistenți parlamentari care lucrau parțial sau chiar exclusiv pentru partid, nu pentru legislativul UE, notează dpa.

„Aflat în centrul acestui sistem încă din 2009, Marine Le Pen s-a poziționat cu autoritate și hotărâre în structura pusă la punct de tatăl ei, la care participă încă din 2004,” a spus de Perthuis, care a mai condamnat-o pe Le Pen la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare și la plata unei amenzi de 100 de mii de euro.

Le Pen a părăsit sala de judecată înainte de pronunțarea sentinței și nu a făcut declarații jurnaliștilor.

Interdicția primită de Le Pen, care a fost cerută de procurori, reprezintă o lovitură majoră pentru lidera extremei drepte din Franța, care a candidat de trei ori la președinție, iar în ultimele două alegeri a pierdut în fața actualului președinte, Emmanuel Macron. Le Pen își va păstra totuși locul în Parlamentul francez până la finalul actualului ei mandat de parlamentar.

• Vezi și: Procurorii francezi cer cinci ani cu executare pentru Marine Le Pen, pentru deturnări de bani europeni

Politiciana a susținut de-a lungul procesului că este victima unei tentative de „moarte politică” orchestrate de procurori, sugerând că există o conspirație pentru a bloca accesul partidului său la putere - o retorică similară cu cea a lui Donald Trump în SUA privind problemele sale legale, scrie Reuters.

Judecătoarea a subliniat că investigația „nu a evidențiat erori administrative, ci un sistem de deturnare de fonduri menit să reducă cheltuielile partidului.” Inculpații au susținut că fondurile au fost folosite legal și că acuzațiile se bazează pe o definire prea restrictivă a rolului unui asistent parlamentar.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Directorul SIS, Alexandru Musteața, a spus că reprezentanții misiunii diplomatice ruse l-au transportat pe Nesterovschi într-un autovehicul cu numere diplomatice în regiunea transnistreană pe 19 martie.

La conferință au fost prezentate imagini video de la Ambasada rusă, care arată că Nesterovschi a ajuns pe teritoriul misiunii diplomatice în seara de 18 martie, iar pe 19 martie imaginile surprind un vehicul cu numere diplomatice care părăsește sediul Ambasadei și este surprins ulterior la un așa-numit post vamal de intrare în regiunea trasnistreană.

Tot pe 19 martie, Nesterovschi a fost condamnat de Judecătoria Buiucani la 12 ani cu executare într-un penitenciar de tip închis pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid. El nu a fost prezent la ședință și a fost anunțat în căutare națională pentru a fi arestat, pe 20 martie - în căutare internațională.

Vorbind jurnaliștilor la o conferință din 31 martie, Musteața a spus că acțiunea a fost o „operațiune de extragere organizată de serviciile speciale rusești”, iar Nesterovschi se află în prezent la Tiraspol, fiind protejat de agenții secreți ruși.

Directorul SIS a catalogat acțiunile Ambasadei drept „acțiune hibride împotriva R. Moldova.”

Ambasada Federației Ruse a negat implicarea sa în fuga lui Nesterovschi, catalogând declarațiile directorului SIS drept „nefondate” și „inacceptabile”.

„Facem apel la partea moldovenească să se abțină de la speculații provocatoare și să spere la revenirea la dialog pragmatic” dintre Moscova și Chișinău, se arată în comunicatul misiunii diplomatice.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău l-a convocat, luni seara, pe șeful misiunii diplomatice ruse, Oleg Ozerov.

• Te-ar putea interesa și: Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost anunțat în căutare internațională

Cu câteva ore înainte de ședința de judecată, agenția de presă de stat din Rusia Ria Novosti a anunțat că președintele rus, Vladimir Putin, i-a oferit lui Nesterovschi cetățenia Federației Ruse, pe motiv că acesta ar fi persecutat de autoritățile moldovene.

Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trei dintre cei patru militari dispăruți au fost găsiți decedați, luni după-amiază, a anunțat biroul de presă al Armatei SUA în Europa și Africa.

Identitatea celor trei militari decedați nu a fost dezvăluită.

„Soldații pe care i-am pierdut în această tragedie nu erau doar soldați - erau o parte din familia noastră. Inimile noastre sunt împovărate”, a declarat generalul-maior Christopher Norrie, comandantul Diviziei 3 Infanterie.

Embed Răspândește

Trei soldați americani, găsiți morți în Lituania, un al patrulea rămâne dispărut

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:08 0:00

La începutul zilei, pe 31 martie, a fost recuperat și vehiculul blindat, un M88A2 Hercules, din mlaștină.

Incidentul a avut loc în urmă cu șase zile, în timpul unui exercițiu, la baza militară Pabrade, lângă granița Lituaniei cu Belarus. Imediat a fost lansată o operațiune de salvare.

Ministrul lituanian al Apărării, Davile Sakaliene, a declarat că ce s-a întâmplat cu cei patru soldaţi nu a fost încă lămurit.

„Nu putem vorbi despre asta în acest moment, deoarece, în primul rând, încă nu există informații și, chiar și odată ce obținem informații, există un acord strict că partea americană va fi prima care va face anunțuri”, a declarat Davile Sakaliene, la radioul public lituanian, pe 31 martie.

Embed Răspândește

Ce știm despre cei patru soldați americani dispăruți în Lituania?

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:43 0:00

Vehiculul soldaților a fost găsit scufundat într-o mlaștină din terenul de antrenament militar Pabrade pe 25 martie, declanșând un efort masiv de recuperare care a implicat sute de persoane din personalul SUA şi lituanian, precum și zeci de vehicule.

• Te-ar putea interesa și: NATO retrage declarația secretarului său general despre moartea unor soldați americani în Lituania

Lituania, membră NATO și UE, găzduiește peste 1.000 de soldați americani staționați în ţara baltică, prin rotație.

Divizia pentru Europa şi Africa a Armatei SUA a transmis, anterior, într-o declaraţie, că cei patru soldați „desfășurau antrenament tactic programat” când au fost daţi dispăruţi, în 25 martie.

În primele ore ale operațiunii de salvare, au apărut mai multe relatări contradictorii, inclusiv comentarii ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, că cei patru soldați americani ar fi murit. O purtătoare de cuvânt a NATO a revenit ulterior asupra acestor comentarii.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vorbindu-le jurnaliștilor pe 30 martie, Trump a spus că Zelenski ar încerca „să se retragă” din discuțiile privind semnarea unui acord care ar oferi Statelor Unite acces la zăcămintele de minerale rare ale Ucrainei.

„Dacă face asta, va avea probleme, mari probleme”, a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial, în timp ce se întorcea din Florida la Washington.

Ucraina a cerut ca un acord privind exploatarea zăcămintelor sale de către SUA trebuie să conțină garanții de securitate puternice împotriva vreunei noi invazii rusești în viitor, similare cu aderarea la NATO.

Dar Trump spune că o prezență americană la zăcămintele din Ucraina ar fi în sine o garanție de securitate. Zelenski înțelege că țara sa „nu va fi niciodată membru NATO”, a mai spus Trump, duminică.

Pe 28 martie, guvernul ucrainean spunea că încă mai analizează un proiect de acord primit de la SUA, presa relatând că Washingtonul a modificat termenii acordului de mai multe ori.

Ministra ucraineană a Economiei, Iulia Sviridenko, a declarat într-o ședință de guvern că Kievul își elaborează o poziție cu privire la acord, iar după ce se ajunge la un consens acesta va fi dezvăluit parlamentului. O dezbatere publică pe marginea proiectului de acord până atunci ar fi dăunătoare, a spus ministra.

Ucraina deține rezerve importante de minerale folosite în tehnologii de apărare, dar și în dispozitive precum computerele, telefoanele și bateriile, deși mărimea exactă a zăcămintelor rămâne incertă.

La începutul lunii martie, Ucraina și SUA au reluat discuțiile despre un acord pentru exploatarea acestor resurse, după ce o încercare de a-l semna a eșuat, pe 28 februarie, după un schimb tensionat de replici între Trump și Zelenski, la Casa Albă.

Ton mai aspru al lui Trump față de Putin

Tot duminică, dar în timpul unui interviu telefonic pentru NBC News, Trump a lăsat să i se vadă iritarea și față de liderul rus Vladimir Putin, după ce acesta a cerut formarea unui guvern de tranziție în Ucraina și plasarea țării sub administrație internațională.

„Dacă Rusia și cu mine nu putem ajunge la un acord pentru a opri vărsarea de sânge în Ucraina și dacă eu ajung la concluzia că este vina Rusiei, ceea ce este posibil să nu fie așa, dar dacă eu decid că e vina Rusiei, voi impune tarife vamale secundare pe tot petrolul care vine din Rusia”, a spus Trump.

Liderul american a vorbit despre tarife de 25–50%, dacă ajunge la concluzia că Putin îi blochează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.

„Asta înseamnă că, dacă cumperi petrol din Rusia, nu mai poți face afaceri în Statele Unite”, a mai spus Trump, adăugând că aceste măsuri vor fi implementate în decurs de o lună dacă până atunci nu se ajunge la un acord de încetare a focului.

În urma unor negocieri în Arabia Saudită cu Rusia și Ucraina, SUA au anunțat pe 25 martie că părțile beligerante au convenit să oprească loviturile reciproce asupra infrastructurii energetice și asupra încetării focului în Marea Neagră pentru a permite navigația.

În timp ce Kievul a fost de acord să-l aplice imediat, Moscova a cerut mai întâi ridicarea unor sancțiuni occidentale împotriva companiilor și băncile ruse implicate în comerțul internațional cu cereale.

Trump a mai spus la NBC că va vorbi cu Putin în cursul acestei săptămâni, dar declarațiile sale marchează o înăsprire de ton față de Rusia după abordarea mai conciliantă pe care a avut-o până acum. Președintele american care și-a făcut o prioritate de politică externă din încheierea războiului din Ucraina, l-a criticat anterior doar pe Zelenski.

Conținutul imaginii vă poate afecta sau deranja Click pentru a vedea

Conținutul imaginii vă poate afecta sau deranja

---

Pompieri ducând trupul neînsuflețit al unui civil în urma unui atac rusesc cu dronă la Harkov, pe 29 martie 2025

Ce se întâmplă pe teren, în Ucraina

În discursul său video din fiecare seară, președintele ucrainean a spus pe 30 martie că răspunsul Rusiei la propunerea americană de armistițiu necondiționat „constă din drone, bombe, bombardamente de artilerie, rachete balistice în fiecare zi”.

„Putin arată că nu-i pasă deloc de diplomație”, a spus Zelenski, adăugând că pentru a schimba această dinamică „este nevoie de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, de mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina și de mai multă unitate între partenerii noștri”.

Ceva mai devreme în aceeași zi, Ucraina a acuzat Rusia de comiterea unei noi „crime de război”, după ce drone rusești au lovit pe 29 martie un spital militar ucrainean din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Atacul a mai cauzat țintit un centru comercial, blocuri de locuințe și alte obiective, omorând cel puțin doi oameni, potrivit autorităților locale.

Chiar înainte de acest atac, Zelenski a spus că Ucraina așteaptă un răspuns ferm din partea țărilor occidentale la bombardamentele aproape zilnice cu drone lansate de Rusia, spunând că ținte sunt nu doar civilii ucraineni, ci și eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Volodimir Zelenski a spus în discursul său de ieri, că partenerii Ucrainei ar trebui să înțeleagă că aceste lovituri nu sunt doar atacuri asupra civililor ucraineni, ci și asupra tuturor eforturilor internaționale pentru a pune capăt acestui război.

„Rusia lovește pozițiile tuturor celor care vor să pună capăt acestui război. Este imposibil să ignori sute de Shahed-uri în fiecare noapte", a adăugat el, referindu-se la dronele de fabricație iraniană.

Președintele ucrainean a mai adăugat că e nevoie urgentă de un răspuns puternic - mai ales din partea SUA, a Europei, a tuturor celor din lume care au pariat pe diplomație. „Rusia trebuie forțată să aibă pace – doar presiunea va funcționa”, a spus Zelenski.

El a mai adăugat că durează deja prea mult de când propunerea SUA pentru o încetare a focului necondiționată a fost făcută „fără un răspuns adecvat din partea Rusiei. Asta spune multe”.

Embed Răspândește

Drone rusești au lovit blocuri de locuit Harkov și Dnipro, pe 26 martie

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:04 0:00

Atacurile continuă

Remarcile lui Zelenski au venit după 24 de ore de lovituri mortale ale forțelor ruse. Cel puțin două persoane au murit și 30 au fost rănite, sâmbătă, după un atac rusesc cu drone asupra orașului Harkov din estul Ucrainei.

Printre răniți sunt și cinci copii, a declarat guvernatorul militar Oleg Sinehubov pe Telegram.

Statul Major ucrainean a raportat că și un spital militar din oraș, unde sunt tratați soldații răniți în război, a fost lovit.

„Clădirea spitalului și clădirile rezidențiale din apropiere au fost avariate. Potrivit datelor preliminare, există victime în rândul militarilor care erau tratați la centrul medical”, a spus comandamentul.

Anterior, guvernatorul regional a declarat că un atac cu drone rusești asupra orașului Dnipro din sud-estul Ucrainei a ucis patru persoane și a declanșat un incendiu de proporții într-un complex hotelier și restaurant, precum și în mai multe case private.

Forțele ruse au folosit peste 20 de drone în atacul asupra Dnipro, care a rănit 25 de persoane.

În Krivoi Rog, pe 29 martie, cel puțin șapte persoane au fost rănite într-un atac cu rachete, a transmis serviciul de urgență de stat al Ucrainei.

Între timp, Rusia a susținut că a capturat încă două sate din estul și sudul Ucrainei.

Ministerul Apărării de la Moscova susține că forțele sale au cucerit sate din sudul regiunii Zaporojie și din estul regiunii Donețk. Rapoartele nu au putut fi confirmate imediat.

Armata ucraineană a declarat că un atac realizat pe 27 martie în regiunea Briansk din Rusia a distrus infrastructura militară a unui punct de control.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că oficiul consular din Sacramento va deservi diaspora din vestul SUA, oferind servicii rapide moldovenilor stabiliți în zonă, fără ca aceștia să fie nevoiți să călătorească la distanțe mari.

Printre serviciile oferite se numără: eliberarea și reînnoirea pașapoartelor moldovenești, servicii notariale, acte de stare civilă și asistență pentru cetățenii moldoveni aflați în situații de urgență. De asemenea, consulatul va promova relațiile economice și culturale dintre Moldova și SUA. Consulatul va fi condus de Maxim Arghir, care anterior a fost consul al Republicii Moldova la Padova, Italia.

În aceeași zi, la Chicago, a avut loc deschiderea celui de-al doilea Consulat General al Republicii Moldova în SUA. La acest eveniment a participat președintele Parlamentului, Igor Grosu, care, la fel, se află într-o vizită în SUA.

„Este un pas înainte pentru comunitatea moldovenilor de aici și cred cu tărie că acest consulat va deveni o a doua casă pentru ei. M-am bucurat să văd că, la mii de kilometri distanță de țară, moldovenii demonstrează că pot reuși oriunde, fără să-și uite rădăcinile”, a declarat Igor Grosu.

• Te-ar putea interesa și: SUA și-au dat acordul: Moldova va deschide un consulat în California

Potrivit Ambasadei R. Moldova la Washington D.C., în SUA locuiesc oficial aproximativ 60 de mii de cetățeni moldoveni.

Șeful diplomației moldovenești, Mihai Popșoi, se va afla în SUA până pe 6 aprilie. El va avea întrevederi cu oficiali ai Departamentului de Stat, Congresului SUA și Consiliului Național de Securitate.

De asemenea, Popșoi va participa la o dezbatere publică organizată de centrul analitic Atlantic Council, unde va vorbi despre parcursul Republicii Moldova către aderarea la UE și aprofundarea relațiilor bilaterale cu SUA. Viceprim-ministrul se va întâlni și cu membrii comunității moldovenești din Orlando, Florida.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te