20,6% din medicii și 14,9% din asistenții intervievați în cadrul studiului au spus că au un nivel mediu de empatie față de pacienți. Un nivel redus au recunoscut 17,8% din medici și 28,9% din asistenți. Doar 3,5% și, respectiv, 2,7% au susținut că manifestă un nivel înalt de empatie față de pacienții lor.
Asistenții medicali cu un nivel redus și foarte redus de empatie provin atât din mediul rural, cât și din cel urban – 65%. De cealaltă parte, medicii de familie care lucrează în sate au un nivel înalt și foarte înalt de empatie (57%).
Studiul a mai constatat că, pe măsură ce stagiul de muncă al lucrătorilor din sfera asistenței medicale primare crește, aceștia devin mai puțini receptivi la durerea pacienților.
Pentru comparație, au raportat un nivel redus al empatiei 33% din doctorii cei care lucrează mai puțin de 5 ani și 41% – din cei cu peste 30 de ani de experiență. Respectiv, au spus că au un nivel redus de empatie 44% din asistenții medicali cu stagiul de până la 5 ani și 57,8% – din cei cu peste 30 de ani de muncă în spate.
Asistenții medicali de toate vârstele au un nivel redus de empatie. Printre medicii de familie predomină un nivel mediu de empatie, cei mai empatici fiind cei tineri.
Empatia este capacitatea de a simți, de a înțelege și de a împărtăși starea emoțională a celor din jur. Nu se limitează doar la receptarea emoțiilor altora, dar implică și capacitatea de a intra în perspectiva lor, de a reacționa în mod adecvat la acele emoții și experiențe. Empatia presupune să devii temporar parte din lumea emoțională a celuilalt.
Studiile arată că, atunci când pacienții simt că medicul lor este empatic, durata și severitatea bolii se modifică semnificativ.
Medicul este adesea grăbit și zice: „Hai repede, repede!”
Întrebați dacă manifestă interes pentru comportamentele oamenilor, atât în cazul asistenților medicali (47%), cât și a medicilor (43%) a predominat răspunsul negativ.
La întrebarea dacă au sau nu o relație de încredere cu oamenii, majoritatea lucrătorilor medicali din asistența medicală primară au răspuns afirmativ – 81%.
De asemenea, aceștia au fost întrebați dacă își pot controla emoțiile. Ambele categorii de lucrători medicali au răspuns negativ – 84%.
33% dintre medicii de familie au spus că îi interesează problemele cu care se confruntă colegii, pe când 28% au răspuns negativ. În rândul asistenților medicali, răspunsurile arată invers: 19% dintre ei au spus că nu îi interesează problemele colegilor și 18% au răspuns afirmativ.
La studiu au participat și pacienți, care au fost întrebați despre atitudinea lucrătorilor medicali. Unul dintre ei a menționat că „medicul este adesea grăbit și zice: «Hai repede, repede!»”. Altul a spus: „Dacă o nimerești în toane bune, este pâine caldă”.
Au fost și pacienți care și-au lăudat medicul: „Este o persoană de încredere, întotdeauna ne primește, ne explică, ne ajută, niciodată nu ne refuză”.
Astfel, studiul a relevat lacune în relația medic – pacient, manifestată prin atitudine în funcție de dispoziția medicului, consultări grăbite, informare precară.
Studiul a fost realizat de medicul de familie Maia Strătilă, în cadrul tezei sale de master la Școala de Management în Sănătate Publică.
Ancheta sociologică a fost completată de 738 de lucrători din asistența medicală primară, în perioada noiembrie 2023 – februarie 2024, dintre care 53% asistenți medicali și 47% medici de familie. 89% din cei intervievați sunt femei și 11% –bărbați.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te