Linkuri accesibilitate

Un propagandist francez la Moscova și de ce o fundație „ecologistă” germană a primit o avere de la Gazprom


RUSSIA -- The logo of a new foreign news service Sputnik, in Moscow, November 10, 2014
RUSSIA -- The logo of a new foreign news service Sputnik, in Moscow, November 10, 2014

După o lungă pauză, NASA, agenția spațială a SUA, se declară acum pregătită să reia zborurile spre Lună, dar, cum detaliază The Guardian, la Londra, întreaga situație, a trebuit să amâne lansarea de săptămâna aceasta.

Primul zbor al Sistemului de Lansare Spațială al NASA va trimite o capsulă fără pilot numită Orion în vecinătatea Lunii. Acest lucru relansează și vechea idee de a construi o bază lunară. Astronauții americani ar putea pune din nou piciorul pe Lună- pentru prima dată din 1972 - poate chiar în 2025.

Problema, scrie The Economist, este că NASA își va redescoperi poate o parte din vechea energie și vigoare, dar continuă să folosească o tehnologie învechită pentru a se lansa din nou pe orbită. În plus, NASA cheltuiește enorm pentru asta. Mai recent, Elon Musk ne-a arătat cum se pot trimite rachete (reutilizabile) în spațiu pentru o fracțiune din costul eforturilor extrem de costisitoare ale agenției guvernamentale.

Editorialul din The Economist abordează în mod sceptic întraga situație, iar un articol special oferă o întreagă analiză detaliată a viitorului zborurilor spațiale.

Presa italiană se ocupă în continuare de ofensiva Kremlinului în cazul spioancei de la sediul NATO din Neapole.Operațiunea de la acea bază NATO din Italia, scrie La Repubblica, fusese declanșată încă din 2015, când Italia a devenit strategică pentru planurile lui Vladimir Putin. Și tot La Repubblica face și un istoric al spionajului rusesc în Italia.

Muntenegrul ca țintă rusească

Muntenegrul este la rândul său atacat cibernetic, rezumă Le Monde, Muntenegrul e considerat de Rusia «țară inamică».

Premierul Abazovic nu a comentat originile masivului atac informatic anunțat de țara sa, dar ministrul apărării arată cu degetul spre Rusia. Pentru Rasko Konjevic, de asemenea, viceprim-ministru, acestea sunt „atacuri foarte sofisticate care nu pot fi puse de la cale de anumiți indivizi, ci doar de infrastructura unui guvern”. „Cine ar putea avea vreun fel de interes politic să provoace asemenea pagube Muntenegrului? Consider că sunt suficiente [elemente] pentru a ne da de bănuit că Rusia se află în spatele atacului”, a spus el la televiziune.

Muntenegru, membru NATO, a fost adăugat în martie de Rusia pe lista sa de „țări inamice”, după ce s-a aliniat la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei din pricina invaziei Ucrainei.

Tot la Paris, săptămânalul satirico-politic francez Charlie Hebdo revine asupra «afacerii Rushdie»: «Cum să te aperi în mod civilizat de barbari?», în vreme ce Libération pune întrebarea de ce o fundație ecologistă germană a primit aproape 200 milioane euro din partea Gazprom. Am mai scris despre asta aici în revista presei: gigantul rusesc Gazprom a plătit, anul trecut, nu mai puțin de 192 milioane de euro (!) unei organizații ecologiste germane, Fundația pentru apărarea Climei (Klima- und Umweltschutz MV) din Mecklenburg-Pomerania.

În Germania, afacerea este luată foarte în serios, chiar dacă Welt am Sonntag a glumit spunând că Gazprom ia schimbările climaterice foarte în serios, dacă a dotat atât de generos ο fundație ecologistă germană.

Welt am Sonntag a revelat că a avut nevoie de intervenția justiției pentru a obține accesul la finanțarea acelei Stiftung(Fundație) “ecologiste”, care militează împotriva energiei nucleare și care e condusă de social-democrații (SPD) din landul Mecklenburg-Pomerania.

În acest timp, experții AIEA sunt în drum spre inspectarea centrala nucleare de la Zaporojie. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a anunțat că e pe cale de a trimite o echipă să inspecteze centrala. După săptămâni de negocieri dificile cu Rusia, ale cărei forțe ocupă instalațiile, și Ucraina, ai cărei ingineri asigură funcționarea acestuia, organismul ONU lansează astfel „o misiune crucială, dar foarte riscantă pentru a atenua temerile globale legate de un dezastru nuclear”, scrie New York. Times.

Un propagandist francez la Moscova

Tot Libération face un istoric al straniului caz al francezului devenit o vedetă a propagandei ruse: Adrien Bocquet, instalat acum, aparent, la Moscova.

Este vorba de un tânăr pretins „jurnalist independent” și fost voluntar și militar din forțele speciale și care a încercat în Franța să pretindă că a asistat la „atrocități” comise de ucraineni și că e specialist în chestiunea ucraineană. Demascat ca impostor chiar de către Libération, el s-a refugiat acum la Moscova, unde apare tot timpul la televiziune.

Scrie Libération: — «Bonjour Adrien, bienvenue à Moscou», îi spune crainicul de la Sputnik lui Adrien Bocquet. Acest mincinos în serie dispăruse cu totul din Franța în urma revelațiilor noastre despre les tromperies de son passage en Ukraine și despre états de service comme commando au sein de l’armée de l’Air qui étaient largement inventés. La sfârșitul lunii iulie, el a reapărut în Rusia, unde televiziunea de stat a Kremlinului îi oferă de atunci un fotoliu în vitrină pentru a-și difuza invențiile și fabulațiile, în țara în care pretinde că vrea să trăiască de acum înainte.

În primele luni ale războiului, Moscova preluase minciunile lui Bocquet, folosindu-le chiar la ONU ca dovadă a abuzurilor ucrainene. Acum, Rusia l-a recuperat ca persoană fizică pe Bocquet. Însoțit permanent de traducători și urmărit de camere de filmat, fostul soldat francez este purtat și pus în scenă de la Moscova la Donețk prin toate locurile simbolice ale războiului. L-am putut vedea pe locurile unor masacre precum închisoarea din Olenivka, teatrul sau maternitatea din Mariupol, unde sute de oameni au murit sub bombe sau arși în flăcări. Acolo, el derulează la televiziune propaganda rusească…»

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG