Ce au în comun oligarhul moldovean fugar Ilan Șor, o platformă cripto din Kârgâzstan și eforturile Rusiei de a eluda sancțiunile și de a construi un sistem financiar complet nou, separat de cel occidental?

Un prim indiciu a venit de la președintele rus Vladimir Putin, la începutul lunii septembrie, când a participat la ceremonia virtuală de inaugurare a unei noi sucursale a unei companii de servicii financiare în orașul portuar Vladivostok, din Orientul Îndepărtat al Rusiei.

Nu este genul de eveniment la care Putin ar participa, în mod normal. Lansarea de noi nave de război? Da. Ceremonii de decernare a medaliilor la Kremlin? Da. Deschideri de sucursale? Nu tocmai.

Însă, compania respecviă, A7 LLC, nu este o firmă tipică de servicii financiare.

Printre directorii săi executivi se numără Ilan Șor, oligarhul fugar implicat în ceea ce s-a numit „furtul secolului”: dispariția a peste 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova, una din cele mai sărace țări din Europa. Co-directorul său executiv conduce a opta bancă după mărime din Rusia, strâns legată de complexul militar-industrial rusesc, și este fiul unui fost prim-ministru rus și fost director al serviciilor secrete al acestei țări.

În scurte adresări către Putin prin videoconferință, cei doi s-au lăudat cu sumele de bani pe care compania lor le-a gestionat în cele 11 luni de la înființarea A7: peste 7 trilioane de ruble (12,4 miliarde de dolari).

Dacă este adevărat, este o sumă uriașă: până la 12% din comerțul exterior al tuturor întreprinderilor rusești luate împreună, potrivit unui calcul.

Și mai este și criptomoneda A7 lansată în ianuarie.

Denumită A7A5, această monedă virtuală a înregistrat transferuri totale de 41,2 miliarde de dolari până în iulie; până în august, suma a crescut la 51,2 miliarde de dolari. În noiembrie, A7A5 – prima criptomonedă stabilă (stabelcoin) din lume a cărei valoare este legată de rublă – raportase un volum de aproximativ 79 de miliarde de dolari de la lansare, potrivit Chainanalysis, o firmă cu sediul în New York care a efectuat cercetări aprofundate asupra A7.

„Este o sumă uriașă de bani. Este enormă pentru o organizație care nu exista acum un an”, a declarat Elise Thomas, cercetătoare australiană și autoare a mai multor rapoarte ale Center for Information Resilience, o organizație non-guvernamentală cu sediul în Londra, preocupată de încălcarea drepturilor omului și crimele de război. „E ceva demențial. Amploarea este cu adevărat semnificativă”, a spus ea.

„Implicarea personală a lui Putin în deschiderea biroului de la Vladivostok m-a șocat, ca și faptul că era dispus să-și asume personal deschiderea A7”, a declarat ea într-un interviu.

Cu legături ce se întind de la Republica Moldova până la „Turnul Federației” din Moscova și, mai departe, în Kârgâzstan, ai cărei lideri doresc ca această mică țară din Asia Centrală să devină un centru al inovației în domeniul criptomonedelor, A7A5, spun oficiali occidentali și moldoveni, este esențial pentru eforturile Kremlinului de a atenua sancțiunile occidentale impuse în urma invaziei sale în Ucraina, în februarie 2022.

„Tokenul A7A5... este un instrument unic de eludare a sancțiunilor”, a declarat Andrew Fierman, șeful serviciului de informații pentru securitatea națională la Chainanalysis.

Și nu e vorba numai de eludarea sancțiunilor. Experții spun că obiectivul mai larg al Kremlinului este de a construi un sistem financiar paralel, în afara rețelelor existente, dominate de băncile occidentale și dolarul american.

„Este o chestiune importantă datorită persoanei lui Ilan Șor și faptului că acest lucru este conceput... pentru a încerca să funcționeze în afara sferei de influență a sistemelor financiare tradiționale denominate în dolari americani”, a declarat Carole House, fost consilier în cadrul Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe pentru politica de securitate cibernetică.

„Este incredibil să vezi acest sprijin venind direct din partea guvernului, dar nu este surprinzător, având în vedere obiectivele pe care le urmăresc, și anume compensarea impactului sancțiunilor”, a spus ea.

Aceste eforturi nu au trecut neobservate în Occident.

Pe 23 octombrie, Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni împotriva criptomonedei A7A5, companiei A7 și firmelor afiliate, calificând stablecoin-ul rusesc drept „un instrument important pentru finanțarea activităților care sprijină războiul de agresiune [al Rusiei]”.

Nici A7, nici A7A5 nu au răspuns la solicitările de comentarii ale RFE/RL. Iar Șor nu a răspuns unei cereri de interviu.

O Mecca a criptomonedelor în Asia Centrală

Cel puțin din 2021, guvernul din Bișkek încearcă să transforme Kârgâzstanul într-un centru al criptomonedelor, urmărind să atragă investitori, mineri cripto și burse. În 2025, guvernul a raportat cel puțin 13 burse cripto înregistrate și a pus bazele unei criptomonede naționale numite USDKG.

Documentele din Registrul Comerțului obținute de RFE/RL de la Ministerul Justiției din Kârgâzstan arată că emitentul de stablecoin A7A5 este o companie kârgâză numită Old Vector, înregistrată în decembrie 2024. Documentele arată, de asemenea, că firma care pune moneda la dispoziția Old Vector este A7-Kyrgyzstan LLC.

Între ianuarie și iulie, sediul oficial al Old Vector era o casă mică și dărăpănată, înconjurată de clădiri mai noi, luxoase și case individuale.

În iulie, când reporterii RFE/RL au vizitat casa, aflată la marginea unui drum de țară, în spatele unui gard metalic albastru ruginit și a unor blocuri de beton, doi băieți care au răspuns la ușă au spus că nu cunosc nicio companie înregistrată la adresa lor. Un vecin de alături a spus că nu există nicio firmă cu acest nume la adresa respectivă.

Cam o lună mai târziu, sediul central al Old Vector s-a mutat la o altă adresă de la marginea orașului Bișkek, într-o clădire cu mai multe etaje numită South Park, în care sunt, în principal, apartamente.

Conform documentelor Ministerului Justiției obținute de RFE/RL, compania A7 a înregistrat la rândul său mai multe firme interconectate, la Bișkek.

A7-Kârgâzstan, înregistrată pe 17 ianuarie, se află la etajele superioare ale unui complex care a fost odinioară un important centru comercial. Reporterii RFE/RL au încercat să ajungă la etajul unde se aflau birourile, dar agenții de pază le-au blocat accesul.

O altă entitate legată de Șor, numită Evrazia, a înregistrat, de asemenea, mărci comerciale pentru mai multe companii cu denumiri similare în Bișkek. Înființată la Moscova ca organizație non-profit, Evrazia a fost implicată în activități menite să destabilizeze alegerile din Republica Moldova. Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva Evrazia în octombrie 2024.

Deși a fost lansată în ianuarie, A7A5 a început să fie tranzacționată efectiv abia în februarie, când a apărut pe o bursă de criptomonede din Moscova numită Garantex.

„Garantex s-a aflat de ani de zile în atenția organelor de drept occidentale, care au susținut că servea drept canal pentru fonduri folosite în spălare de bani, ransomware, piraterie informatică și ocolirea sancțiunilor. Bursa era populară deoarece, printre altele, oferea o modalitate simplă de a schimba criptomonede cu monede stabile mai populare, precum USDT, care este legată de dolar, facilitând astfel retragerea de numerar pentru monede mai puțin volatile.

În 2022, Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni financiare împotriva Garantex. Dar abia trei ani mai târziu, bursa și-a încetat activitatea, după ce doi dintre principalii operatori ai Garantex au fost acuzați de spălare de bani de către un mare juriu american. Autoritățile americane au pus sechestru pe mai multe site-uri web ale Garantex. Agențiile germane și finlandeze au confiscat serverele care găzduiau operațiunile Garantex. Serviciul Secret al SUA a confiscat, de asemenea, peste 26 de milioane de dolari în criptomonede care, potrivit oficialilor, au fost utilizate pentru spălarea de bani.

În săptămânile de dinainte și după operațiunea de sechestrare din martie 2025, analiștii au afirmat că miliarde de monede A7A5 au fost transferate de la Garantex către o nouă bursă numită Grinex, care a fost înregistrată pentru prima dată în Kârgâzstan în decembrie anul trecut. Marea majoritate a tranzacțiilor A7A5 au loc acum pe Grinex și pe o bursă mai mică numită Meer.kg.

Legătura dintre Grinex și A7 nu este clară. Cetățeanul kârgâz, care în documentele Ministerului Justiției figurează ca fondator al Grinex, a refuzat să comenteze pentru RFE/RL dacă firma sa are legătură cu bursa de criptomonede cu același nume.

Cu toate acestea, anchetatorii financiari americani susțin că Grinex a fost creată tocmai pentru a ajuta comercianții ale căror fonduri au fost înghețate la închiderea Garantex să-și recupereze banii – folosind A7A5.

O luptă acerbă la Chișinău

Republica Moldova se află de ani buni în centrul unei lupte acerbe între Europa și Rusia.

Alegerea ca șefă al statului în 2020 a Maiei Sandu, o economistă educată în Occident, care a lucrat la Banca Mondială, a înclinat balanța în favoarea Vestului. Șor vrea să încline balanța înapoi în favoarea Rusiei.

În 2014, Moldova a fost zguduită de scandalul unei masive fraude bancare - sustragerea a peste 1 miliard de dolari din țară – cam a opta parte a Produsului Intern Brut (PIB).

Autoritățile l-au acuzat pe Ilan Șor că ar fi creierul „furtului secolului”, iar oligarhul a fugit din țară în 2019, împărțindu-și timpul între Israel și Moscova. În 2023, a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare de către un tribunal din Chișinău, iar partidul său politic omonim a fost interzis.

În timpul a cel puțin trei campanii electorale, oficialii moldoveni și occidentali au afirmat că Șor a încercat în repetate rânduri să cumpere voturi, să răspândească dezinformare și chiar să recruteze și să antreneze tineri moldoveni pentru a stârni tulburări și a provoca poliția. Printre schemele pe care oficialii spun că le-au descoperit se numără transferuri de bani către moldoveni folosind carduri bancare emise de Promsviazbank, banca rusă de stat cu care Șor s-a asociat.

Oligarhul a colaborat cu „persoane fizice ruse pentru a crea o alianță politică care să controleze parlamentul Moldovei, care ar fi susținut apoi mai multe acte legislative în interesul Federației Ruse”, a declarat Departamentul Trezoreriei SUA în octombrie 2022, când Șor a fost sancționat pentru prima dată.

În perioada premergătoare alegerilor prezidențiale de anul trecut, autoritățile din Republica Moldova l-au acuzat pe Șor că a orchestrat o schemă prin care a transferat peste 15 milioane de dolari din bănci rusești în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni.

Schema includea trimiterea de carduri bancare preîncărcate, utilizând sistemul rus de plăți cu cardul „Mir”, către persoane care puteau merge în regiunea separatistă transnistreană, sprijinită de Moscova, pentru a retrage numerar.

Grupul non-profit Evrazia al lui Șor, cu sediul la Moscova, a recrutat, de asemenea, sute de tineri moldoveni pentru a participa la un program „educațional”, oferindu-le călătorii gratuite în Rusia, mese rafinate și șansa de a câștiga milioane de ruble sub formă de granturi.

Premierul Republicii Moldova a declarat ulterior că agenții ruși au cheltuit în total aproape 220 de milioane de dolari pentru a încerca să influențeze alegerile din 2024, pe care Maia Sandu le-a câștigat cu aproximativ 55% din voturile exprimate.

Un referendum simultan în care moldovenii au fost întrebați dacă doresc aderarea la Uniunea Europeană a fost validat, dar rezultatul a fost mult mai strâns decât se prevăzuse.

Cu numai câteva zile înainte de alegerile parlamentare din septembrie 2025, autoritățile din Republica Moldova au spus că au mai descoperit o campanie de destabilizare și au făcut percheziții în zeci de locuri din țară, în urma cărora au arestat mai mult de 70 de persoane. Unii dintre cei arestați ar fi fost în tabere de pregătire din Bosnia-Herțegovina și Serbia pentru a se antrena să se confrunte și să provoace poliția. Campania, au declarat autoritățile moldovene, a folosit „rețeaua grupului Șor și resurse externe”.

• Citește și: UE a sancționat șapte persoane și trei entități noi din anturajul lui Șor pentru destabilizarea R. Moldova

„Nu cred că evitarea sancțiunilor și interferența politică [moldovenească] sunt direct legate”, spune experta australiană Elise Thomas. „Cred că evitarea sancțiunilor este principalul obiectiv în acest moment. Acestea fiind spuse, este evident că Șor are interese personale semnificative în Moldova și probabil că îi pasă foarte mult de acest lucru la nivel personal”.

„Ce face Șor nu este doar o problemă moldovenească”, a declarat un oficial de la Chișinău care a vorbit cu condiția să nu îi fie dezvăluit numele. „El oferă Rusiei un serviciu, acela de a eluda sancțiunile, și câștigă bani din asta.”

Promsviazbank nu a răspuns la mesajele prin care RFE/RL i-a solicitat un comentariu.

„O infrastructură rezistentă la orice influențe externe”

Din anul 2022, o mare parte a sistemului bancar rusesc a fost izolată de rețelele financiare occidentale, ca răspuns la războiul din Ucraina. Bănci rusești au fost deconectate de la sistemul SWIFT, care esențial pentru operațiunile bancare globale, în timp ce Visa și Mastercard și-au suspendat operațiunile în Rusia, iar băncile occidentale au înghețat conturile guvernului rus.

Ca urmare, autoritățile ruse au încercat să construiască un sistem financiar paralel. Alte țări și-au manifestat sprijinul pentru acest efort, printre care China, Brazilia, India și alte economii importante.

„Dezvoltarea tokenului A7A5 pare a fi următorul pas logic în eforturile Rusiei de a dezvolta sisteme de plată alternative pentru a eluda sancțiunile”, spune Andrew Fierman de la Chainanalysis.

În timp ce Putin urmărea evenimentul din 4 septembrie de la Vladivostok, Șor părea nervos, mișcându-se dintr-o parte în alta atunci când descria obiectivele „hub-ului financiar” numit Centrul Internațional Financiar și de Decontare din Orientul Îndepărtat.

„Până în prezent, în zece luni de activitate, am făcut tranzacții în valoare de peste 7,5 trilioane de ruble”, a spus el. „Astăzi, având în vedere că peste 50% din toate tranzacțiile noastre sunt către țări asiatice, am decis să deschidem un centru financiar aici.”

Alături de Șor era co-directorul său: Piotr Fradkov, care conduce Promsviazbank, cu sediul la Moscova, din 2018. Tatăl său este Mihail Fradkov, fostul prim-ministru al lui Putin în perioada 2004-2007 și director al Serviciului de Informații Externe timp de nouă ani după aceea.

Cunoscută sub numele de PSB, Promsviazbank a fost naționalizată de guvernul rus în același an, în contextul unei crize bancare, și reorientată pentru a deservi sectorul industrial militar în creștere al Rusiei. În 2022, PSB a fost lovită de sancțiuni ale trezoreriei americane, la fel ca Piotr Fradkov.

Promsviazbank deține 49% din acțiunile companiei A7. Rublele la care este ancorată A7A5 și care au transformat-o în stablecoin (criptomonedă stabilă) sunt depozite deținute de bancă.

Compania A7 are sediul în zgârie-norii moderni și strălucitori ai complexului „Turnul Federației” din Moscova – același loc în care au fost înregistrate Garantex și mai multe companii suspectate de implicare în scheme cunoscute de ransomware.

A7 face, de asemenea, eforturi pentru a deveni o companie „fizică”, deschizând sucursale pentru clienți, unde aceștia pot să facă depozite, să retragă numerar, tranzacționa criptomonede și efectua plăți transfrontaliere. În afară de Moscova și Vladivostok, compania afirmă că înființează sucursale în orașe din străinătate, precum Harare, Zimbabwe și Lagos, Nigeria.

În iulie, A7 a anunțat că clienții Promsviazbank vor putea cumpăra tokenuri A7A5 folosind cardurile bancare PSB.

În aceeași lună, Uniunea Europeană a vizat pentru prima oară A7, afirmând că aceasta era „legată de eforturile de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 privind aderarea la UE” din Republica Moldova.

În aceeași perioadă, numărul de monede A7A5 aflate în circulație a crescut cu peste 240%, potrivit Elliptic, o firmă de analiză, cu transferuri zilnice de A7A5 în valoare de peste 1 miliard de dolari.

Companiile și persoanele fizice din China sunt considerate drept cei mai mari utilizatori ai platformelor de plată A7 până în prezent, potrivit documentelor de marketing corporativ publicate online și evidențiate de Center for Information Resilience.

Autoritățile occidentale încearcă să țină pasul.

La jumătatea lunii august, cam cu trei săptămâni înainte ca Șor și Fradkov să apară în videoconferința cu Putin, autoritățile americane și britanice au impus sancțiuni suplimentare asupra A7 și a mai mult de o jumătate de duzină de companii interconectate, printre care Grinex și Old Vector.

Cu toate acestea, o lună mai târziu, capitalizarea totală de piață a A7A5 – practic, valoarea tuturor monedelor aflate în circulație – a crescut vertiginos cu aproape 250%, devenind cea mai importantă monedă stabilă necorelată cu dolarul american.

„Am demonstrat deja că o monedă digitală națională poate fi nu numai o alternativă la dolar, ci și un motor al schimbării globale”, a declarat A7A5 într-o postare triumfătoare pe Telegram.

Uniunea Europeană a răspuns apoi, pe 23 octombrie, cu noi sancțiuni împotriva activelor cripto legate de Rusia și cu a doua rundă de sancțiuni împotriva A7.

A7A5 a ridiculizat anunțul UE, într-o postare pe Telegram.

„Ce va schimba asta? Nimic!”, a afirmat compania. „Pentru că, încă de la început, am construit o infrastructură rezistentă la orice influențe și restricții externe.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te