Un nou protest în Găgăuzia împotriva „sărăcirii populației” | Moldova, printre primele țări din lume cu cele mai mari rate de bază

Ştirile presei moldovene

• O nouă acțiune de protest în autonomia găgăuză împotriva, potrivit organizatorilor, „creșterii prețurilor și sărăcirii populației” a avut loc în după amiaza zilei de duminică, 7 august, în centrul orașului Ceadâr Lunga. Gagauzinfo.md scrie că acțiunile de protest nu contenesc a doua lună, acestea având loc în fiecare week-end. Locuitorii autonomiei cer oprirea creșterii prețurilor și renegocierea, la Moscova, a contractului la gaz. Majoritatea vorbitorilor au criticat guvernarea de la Chișinău, dar și autoritățile de la Comrat pentru că nu reacționează la cerințele oamenilor. Printre vorbitori s-a numărat și ex-guvernatorul găgăuz (2006-2015), Mihail Formuzal, care s-a arătat sigur că autoritățile găgăuze pot negocia direct la Moscova, în favoarea autonomiei, un preț de 10 lei pentru un metru cub de gaz.
• Republica Moldova se plasează pe locul șapte în topul mondial al țărilor cu cea mai mare rată de bază, după ce Banca Centrală de la Chișinău a mărit-o până la 21,5% la sută anual, în creștere cu trei puncte procentuale față de rata stabilită în luna iunie. NewsMaker citează platforma Trading Economics, potrivit căreia țara cu cea mai mare rată de bază din lume este Zimbabwe, unde indicele respectiv s-a ridicat tocmai la 200%. A șasea în top, adică țara din fața Republicii Moldova, este Sudanul cu o rată de bază stabilită la nivelul de 23,8%. Banca Națională a Moldovei a explicat, la sfârșitul săptămânii trecute, că prin măsurile aplicate vrea, între altele, să încurajeze populația să economisească mai mult.
• Mai multe companii moldovene implicate în furtul miliardului sau care au folosit în activitatea lor scheme de evaziune fiscală figurează într-o „evidență specială” a contribuabililor, care datorează bugetului public național „uriașa sumă” de circa 13 mlrd. de lei, scrie portalul economic Mold Street, citând un raport al Curții de Conturi. În listă figurează firme care au făcut parte din Holdingul Șor, dar și „companii cu cifre de afaceri importante și cu afiliere politică.” Circa 8,5 mlrd de lei, din suma totală a datoriilor de 13 miliarde de lei, revin la 2900 de firme, aflate în fază de faliment. La același subiect, AGORA observă că, în ultimii ani, restanțele contribuabililor au crescut constant. Anul trecut, de pildă, acestea au crescut cu circa 61% față de anul 2000.
• De la începutul războiului în Ucraina, mai bine de 700 de refugiați ucraineni s-au încadrat în câmpul muncii în Moldova, scrie portalul companiei publice „Teleradio-Moldova”. Republica Moldova adăpostește acum peste 70.000 de refugiați din Ucraina, dar țara a fost tranzitată de peste jumătate de milion de refugiați. Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marcel Spătari, nu exclude că mulți dintre refugiați lucrează la negru în Moldova, amintind că ei beneficiază de indemnizații oferite de Agenția ONU pentru Refugiați.

Temele dezbătute pe reţele în ultimele 24 de ore

• Declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski despre faptul că 1060 de localități din țara sa au fost eliberate se bucură de o mare popularitate în ultimele 24 de ore printre cei care se informează de pe Facebook-ul moldovean, potrivit aplicației de monitorizare a rețelelor CrowdTangle. Zelenski a mai spus într-un mesaj zilnic către ucraineni că alte peste 2 500 de localități rămân ocupate de forțele ruse.
• A mai devenit virală pe Facebook o postare a presei moldovene despre prima declarație publică a Sofiei Rotaru de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Interpreta stabilită de muli ani la Moscova a publicat pe Instagram o fotografie cu ea în satul natal, Mărșăuți, din vestul Ucrainei, purtând haine în culorile Ucrainei și spunând că pământenii i-au arătat cât de important este să nu pierzi sentimentul de apartenență la pământul natal.
• Pe Instagram-ul moldovean, este populară afirmația preluată de presă a prim-ministrei Natalia Gavrilița despre faptul că multe din alertele false cu bombă în R. Moldova sunt trimise din Rusia și Belarus. Gavrilița a mai spus însă că aceste date despre locul aflării celor care lansează alarmele „pot fi manipulate” și nu se știe cine pot fi comanditarii.