Un poster ținut de o protestatară din Kiev surprinde furia și neîncrederea multor ucraineni, după ce parlamentul a adoptat un proiect de lege – semnat rapid de președintele Volodimir Zelenski – despre care criticii spun că va limita independența a două agenții anticorupție cheie și va împiedica progresul în direcția democrației și a statului de drept.
„Acesta nu este viitorul pentru care a murit fratele meu”, scrie pe pancartă.
În doar câteva cuvinte, acest mesaj a sumarizat cel puțin zece ani din istoria recentă tumultoasă a Ucrainei. De la protestele de pe Maidan, din 2014, în urma cărora a fost îndepărtat de la putere președintele pro-rus Viktor Ianukovici, până la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care continuă la 41 de luni de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022.
În timp ce țara se luptă să respingă invazia rusă, care a ucis zeci de mii de soldați și civili ucraineni și a izgonit din țară milioane de cetățeni, adoptarea legii care restrânge autonomia agențiilor anticorupție a ridicat, pentru mulți, o întrebare dură și simplă: Pentru ce luptăm?
„Am avut două instituții relativ independente care au creat cel puțin aparența – sau chiar realitatea – unor controale și echilibre. Dacă le desființăm, vom aluneca către un stat complet controlat”, a declarat Anton, un protestatar din orașul Dnipro din sud-estul țării, nu departe de front. „Nu aș vrea să trăiesc într-o astfel de țară”.
Un eșec major?
Protestele Maidan, care au durat mai multe luni și au ajuns să fie cunoscute sub numele de Revoluția Demnității, au început ca demonstrații de furie față de corupția guvernamentală, care a afectat Ucraina de la independența din 1991 și care era considerată ca fiind din ce în ce mai gravă.
Acestea au luat proporții uriașe după ce Ianukovici a renunțat brusc la planurile de a semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană și a strâns legăturile cu Rusia.
Protestele Maidan și apărarea împotriva atacului rusesc sunt doar cele mai importante exemple ale eforturilor ucrainenilor de a-și apăra independența – care, din cauza agresiunii Moscovei, este încă în pericol la aproape 35 de ani de la prăbușirea Uniunii Sovietice.
Apărătorii instituțiilor afectate de noua lege – Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) – spun că acest sistem funcțional de organisme anticorupție independente a reprezentat un pas crucial în această direcție pentru Ucraina și că legislația reprezintă un regres major.
„În esență, Ucraina este târâtă cu zece ani înapoi în ceea ce privește lupta împotriva corupției”, a declarat Dmitro Koziaținski, un veteran de război, la protestul din Kiev din 22 iulie, unde mulți dintre manifestanți erau tineri ca el.
„Privând NABU de autonomia sa, ei demontează treptat tot ceea ce a fost construit de-a lungul anilor”, a spus el. „Sunt în stare de șoc, prietenii mei sunt în stare de șoc”.
Legea „privează societatea de una dintre cele mai mari realizări de la Revoluția Demnității – instituțiile independente anticorupție”, a declarat și Transparency International Ukraine.
După cum arată protestele care au izbucnit în mai multe orașe după adoptarea acestei legi, ea amenință, de asemenea, unitatea națională – un ingredient indispensabil în apărarea Ucrainei împotriva Rusiei.
„Cu doar câteva zile în urmă, ucrainenii mă asigurau că, indiferent de nemulțumirile pe care le aveau legate de Zelenski, înțelegeau necesitatea unui front unit în timp de război. Acum nu este clar dacă Zelenski mai poate conta pe unitatea națională – un scenariu la care Kremlinul speră de mult timp”, a scris Lucian Kim, analist principal pentru Ucraina la International Crisis Group, pe Bluesky.
„Este un moment periculos pentru Ucraina, pentru democrația din Ucraina și pentru democrația de pretutindeni”, a mai scris Kim.
„Arbitrariu guvernamental”
Zelenski a apărat legislația, care a fost prezentată de propriul său partid, într-un discurs nocturn din 22 iulie și la o întâlnire cu agențiile de securitate și anticorupție din 23 iulie.
El a susținut că aceasta va îmbunătăți eforturile de combatere a corupției și va elimina „influența rusă” din lupta împotriva corupției. El insistă mai ales că anchetele vor fi mai rapide.
Criticii spun însă că aceasta îi face jocul lui Putin în moduri care ar putea slăbi apărarea Ucrainei împotriva atacului rusesc, în loc să o consolideze, amenințând să submineze unitatea în rândul ucrainenilor și să slăbească sprijinul Occidentului pentru Kiev într-un moment crucial.
Dacă se ajunge la periclitarea poziției lui Zelenski, acest lucru ar putea fi salutat și de Kremlin: unul dintre principalele obiective inițiale ale invaziei a fost înlăturarea președintelui și înlocuirea acestuia cu un politician pro-rus, iar Putin a încercat în mod repetat să îl prezinte pe Zelenski ca fiind ilegitim.
De asemenea, legea ar putea amplifica preocupările Washingtonului cu privire la corupția ucraineană, într-un moment în care președintele american Donald Trump a început să atribuie Rusiei o mare parte din vina pentru lipsa de progrese către pace.
Ieșind pe străzile orașelor pe care Rusia le țintește neîncetat cu atacuri din ce în ce mai intense cu drone și rachete, protestatarii și-au exprimat îngrijorarea că Ucraina este acum atacată de un nou adversar: propriii săi lideri.
„Acesta este arbitrariu guvernamental. Nu vrem să luptăm atât cu Rusia, cât și cu propriul nostru guvern”, a declarat pentru Europa Liberă Suzanna, o protestatară din orașul vestic Lvov.
„Țara noastră este deja supusă unui atac extern masiv”, a declarat Daria, tot în Lvov. „Nu trebuie să o distrugem din interior”.
Serviciul ucrainean al RFE/RL a contribuit la acest articol. Preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
