„Investigațiile cu privire la motiv sunt în curs de desfășurare”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției, care a îndemnat publicul să evite speculațiile până când vor fi adunate mai multe date.

O a doua persoană considerată a fi martor la incident a fost, de asemenea, reținută de poliție, dar nu este suspectată de vreun delict. „În prezent, este interogată”, a declarat poliția într-o postare pe X.

Conform informațiilor oferite de poliție, a fost folosită o armă albă. Locul crimei și parcul au fost izolate după incidentul din orașul bavarez, la prânz.

Miercuri după-amiază, un purtător de cuvânt al poliției a declarat că nu mai există niciun pericol pentru public.

Parcul Schöntal, unde a avut loc incidentul, este situat în centrul orașului și face obiectul unor patrule regulate ale poliției pe jos, a mai spus purtătorul de cuvânt. Prezența poliției poate fi unul dintre motivele pentru care suspectul a fost prins rapid, a adăugat el.

Poliția a oprit traficul feroviar la Aschaffenburg, un mic oraș situat între Frankfurt și Würzburg, deoarece un suspect ar fi încercat să fugă de-a lungul căii ferate.

• Vezi și: Atac cu cuțitul la o manifestație a activiștilor de dreapta, în Germania

Operatorul feroviar național german Deutsche Bahn a declarat marți după-masă că trenurile spre și dinspre oraș sunt oprite.

Poliția a cerut ajutorul eventualilor martori și a solicitat, de asemenea, publicului videoclipuri sau fotografii care ar fi putut surprinde incidentul sau suspecții.

„În prezent, pregătim un portal pe care ne puteți trimite imaginile și înregistrările video relevante”, a declarat sediul regional al poliției din Franconia Inferioară pe X.

Noul incident fatal vine după o serie de atacuri cu cuțitul puse pe seama unor străini. El are loc o lună înaintea unor alegeri parlamentare anticipate la care formațiunea anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea obține cele mai bune rezultate din istoria ei.

Un sondaj de opinie publicat chiar miercuri arăta că avantajul de popularitate al blocului conservator CDU-CSU, creditat cu prima șansă, s-a redus, iar următoarele două partide sunt, la egalitate, social-democrații (SPD) și AfD.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, în anul 2024, Oficiul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) a renovat blocurile sanitare în 18 instituții școlare cu resurse de la bugetul de stat. Pentru aceste lucrări au fost alocate 17,2 milioane de lei. De asemenea, au fost organizate sesiuni de instruire privind utilizarea și întreținerea corectă a acestora.

În anul curent ONDRL va implementa proiecte de renovare a blocurilor sanitare în 20 de instituții școlare. În acest scop au fost alocați peste 22 de milioane de lei din bugetul de stat. Aceste renovări vor include atât modernizarea infrastructurii existente, cât și crearea unor condiții mai bune de igienă și siguranță pentru elevi.

Totodată, UNICEF în parteneriat cu Banca de Dezvoltare KfW s-a angajat să renoveze blocurile sanitare din peste 120 de instituții școlare, pentru 90 dintre acestea fiind deja elaborate proiectele tehnice. Aceste intervenții vor include atât construcția noilor blocuri sanitare, cât și renovarea celor existente, pentru a asigura condiții optime de igienă.

De asemenea, cu suportul Băncii Mondiale, blocurile sanitare din 17 instituții școlare vor fi renovate și dotate pentru a asigura un mediu mai sigur și mai igienic pentru elevii acestor instituții. În anul 2024, au fost demarate lucrările de renovare în șase dintre aceste instituții pentru care s-au investit peste 2 milioane de lei.

Caritas Cehia va contribui la îmbunătățirea condițiilor sanitare și de alimentare cu apă potabilă în 5 instituții școlare, susținând astfel eforturile autorităților de a asigura un mediu sănătos pentru elevi.

Potrivit informațiilor, oferite anterior de Ministerul Educației și Cercetării, din 1.201 școli care activează în R. Moldova, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.

• Vezi și: În 88 de școli din R. Moldova, elevii au acces doar la toaletele din curte

În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.

În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus miercuri, 22 ianuarie, că Ministerul Afacerilor Externe a cerut Ambasadei ruse precizări în special legate de „companiile care ar urma să participe la eventuala reluare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană”.

„Odată primite răspunsurile, vom verifica entitățile implicate în conformitate cu legislația R. Moldova și cea internațională”, a spus Vodă.

La 20 ianuarie, Biroul politici de reintegrare afirma că oferta Tiraspolului prin care accepta ca Moldovagaz să livreze gaze naturale în stânga Nistrului, prevedea ca plata acestora să fie făcute de „companii terțe”. Nici instituția, care a spus că autoritățile moldovene analizează demersul și nici Tiraspolul nu au oferit alte detalii despre aceste companii.

• Vezi și: Krasnoselski s-a răzgândit și e gata să cumpere gaze prin Moldovagaz

Portalul rus Kommersant, care a scris anterior despre faptul că Rusia ar fi gata să cumpere gaze de pe piețele europene și să le livreze regiunii transnistrene, fapt confirmat ulterior de Kremlin, a notat în dimineața zilei de miercuri că compania cipriotă Ozbor Enterprises, care are legături cu foști angajați Gazprom, ar fi pregătită să livreze gaze naturale în regiunea transistreană din februarie.

Potrivit sursei, compania ar fi rezervat pe 20 ianuarie capacități de transport pe gazoductul Turkish Stream în volum de 3,1 milioane de metri cubi în acest sens. Kommersant a mai specificat anterior că eventualele livrări, estimate până în luna aprilie, ar putea costa Moscova până la 160 de milioane de dolari.

În reacția sa de miercuri, Vodă a spus că „soluția reală și imediată” ar fi ca Gazprom să livreze gaze naturale către Moldovagaz conform contractului existent. El a reiterat poziția Chișinăului care susține că „criza umanitară” din regiunea transnistreană este „creată și menținută artificial de Rusia” cu scopul de a produce „un conflict intern” în R. Moldova.

La începutul anului, Chișinăul s-a oferit să ajute Tiraspolul să procure gaze naturale de pe piețele europene, dar oferta a fost refuzată în special pe motivul „prețurilor mai mari și instabile” la gazele naturale.

Autoritățile de la Chișinău și președinta Maia Sandu au spus în repetate rânduri că nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană, dar au adăugat că este important ca totul să aibă loc conform legislației moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alegătorii amendați pentru faptul că și-ar fi vândut voturile la alegerile prezidențiale și referendumul despre integrarea în UE, din octombrie-noiembrie 2024, au contestat inițial amenzile în instanțele de drept comun.

În timpul proceselor, avocații amendaților au decis să depună sesizări și la CC, spunând că o astfel de sancțiune ar contraveni Constituției. Prima sesizare a fost depusă pe 16 decembrie, iar ultima – pe 20 ianuarie. Curtea a unit toate cele 88 de sesizări într-o singură cauză.

Argumentele amendaților

Avocații au contestat de fapt un articol din Codul Contravențional, care prevede că alegătorii care, în schimbul votului, au primit bani, bunuri sau servicii, sunt pasibili de amenzi cuprinse între 25.000 de lei și 37.500 de lei.

Ei spun că Parlamentul a adoptat acest amendament în vara anului 2024 „în regim de urgență”, iar autorii săi nu au asigurat transparența la modificarea legii și nu au organizat dezbateri privind noul mecanism. De asemenea, avocații consideră că Parlamentul nu a elaborat și un mecanism pentru a verifica dacă o persoană și-a vândut efectiv votul.

Un alt argument prezentat în fața CC a fost că valoarea amenzii ar fi disproporționat de mare în raport cu gravitatea încălcării, depășind de cel puțin trei ori salariul mediu pe economie. În fine, o astfel de sancțiune încalcă articole din Constituție care garantează dreptul la opinie, libertatea personală și dreptul de a alege, au spus avocații.

Răspunsul Curții Constituționale

Judecătorii CC au subliniat că mita electorală contravine conceptului de „alegeri libere”.

Deputații, prin amendamentul lor din vara lui 2024, au încercat să combată corupția politică prin stabilirea unui „sistem eficient de sancțiuni”, iar avocații alegătorilor amendați nu au prezentat dovezi care să arate că deputații ar fi încălcat principiile constituționale prin acest amendament, a spus instanța.

De asemenea, CC consideră că în Codul Contravențional este clar indicat în ce cazuri amenda poate fi mai mare sau mai mică, iar marja de 12.500 de lei între limitele inferioare și superioare ale amenzilor pentru vânzarea votului permite poliției și judecătorilor să „individualizeze sancțiunile”. Prin urmare, cele 88 de sesizări au fost respinse ca „nefondate”.

Ce urmează

După această decizie a CC, instanțele de drept comun vor continua să examineze astfel de cazuri în regim obișnuit.

Autoritățile spun că, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și al referendumului privind integrarea europeană, R. Moldova s-a confruntat cu un val de corupție electorală fără precedent, în spatele căruia s-ar afla oligarhul fugar Ilan Șor.

Potrivit calculelor poliției, cel puțin 100.000 de cetățeni ar fi primit bani pentru a vota împotriva includerii integrării europene în Constituția țării.

Pe 20 ianuarie 2025, problema luptei împotriva corupției politice a fost discutată în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate. În urma acesteia, administrația prezidențială a informat că Centrul Național Anticorupție (CNA) a aplicat amenzi în valoare totală de 10,8 milioane de lei și a deschis aproximativ 30 de dosare penale privind mita electorală.

„De asemenea, CNA a identificat 57 de persoane care distribuiau bani ilegali din partea unui grup infracțional condus de Ilan Șor”, a mai spus președinția într-un comunicat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Reuters relatează că mai multe înmormântări au avut loc miercuri, inclusiv ale numeroșilor copii care au murit marți în incendiul care a forțat oaspeții panicați ai unui hotel să sară de la ferestre în toiul nopții.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a spus că nu există informații ca printre victime să fie cetățeni moldoveni.

„Inimile și sufletele noastre sunt îndurerate și încercăm să ne îndeplinim datoria”, a declarat președintele Tayyip Erdogan la o înmormântare pentru opt victime la Bolu, în vestul Turciei. „Mă rog pentru răbdare din partea familiilor și a națiunii noastre”, a mai spus el.

Trupurile a 45 de victime au fost predate familiilor lor, în timp ce testele ADN medico-legale sunt în curs de desfășurare pentru identificarea celorlalte, au declarat autoritățile.

Incendiul a avut loc la Hotelul Grand Kartal. În clădirea cu 12 etaje, mistuită de flăcări, erau 238 de oaspeți înregistrați când incendiul a început la etajul unde se află restaurantul, în jurul orei 3:30.

Autoritățile se confruntă cu critici crescânde privind măsurile de siguranță ale hotelului, după ce supraviețuitorii au spus că nu au auzit nicio alarmă de incendiu în timpul tragediei.

Oaspeții au declarat că au fost nevoiți să orbecăiască cuprinși de panică pe coridoarele pline de fum, în întuneric total.

„Nu era nimeni în jur. Oamenii strigau după pompieri și spărgeau ferestrele. Unii nu au mai putut suporta fumul și flăcările și au sărit”, a declarat Cetin, un angajat al unui hotel adiacent Grand Kartal, pentru Associated Press.

Alți martori au spus că pompierii au venit târziu de la baza lor aflată cam la 40 km și că în hotel nu ar fi fost extinctoare de incendiu.

Hotelul s-a angajat să coopereze pe deplin cu ancheta și a declarat că este „profund întristat de pierderi”.

La o înmormântare de la Ankara, sicriele unei familii de cinci persoane erau aliniate miercuri la moscheea centrală Ahmet Hamdi Akseki, povestește Reuters. Părinții, un medic și o profesoară, merseseră la Kartalkaya cu cei trei copii ai lor pentru a schia în timpul vacanței de la mijlocul anului școlar, potrivit unui corespondent Reuters prezent la înmormântare.

Cel puțin 20 dintre victimele incendiului erau copii, potrivit presei locale.

Președintele Tayyip Erdogan a declarat miercuri zi de doliu național pentru tragedia care a avut loc în plin sezon turistic de iarnă, când multe familii din Istanbul și Ankara merg în munții Bolu să schieze.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În anul 2024, cam 22 de milioane de ruși au mers ca turiști în străinătate, informează agenția Interfax, iar destinațiile prioritare au fost: Turcia, Thailanda, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Abhazia.

Abhazia este o regiune georgiană separatistă alipită la Rusia în urma scurtului război cu Georgia din 2008, în general nerecunoscută ca stat pe plan internațional. Ea are capitala la Suhumi și este o destinație de vacanță populară la Marea Neagră.

Potrivit lui Alexandr Osaulenko, directorul asociației agențiilor de turism rusești Turpomoșci, nivelul turismului rusesc în străinătate a atins astfel anul trecut, potrivit unor date preliminare, cam 86% din cel dinaintea pandemiei de Covid-19.

Osaulenko nu a vorbit despre impactul sancțiunilor internaționale impuse rușilor pentru invazia din Ucraina asupra turismului rusesc, dar a făcut aluzie la ele spunând că tendința de revenire se manifestă „în ciuda condițiilor dificile”.

Restricții de viză post-invazie

După invazia rusească pe scară largă din Ucraina, declanșată în februarie 2022, țările occidentale frecventate în trecut de ruși în număr mare au înăsprit condițiile de acordare a vizelor. Unele, ca R. Cehă, unde rușii au avut mereu o prezență turistică vizibilă și numeroasă, au interzis cu totul emiterea de vize pentru ei, cu excepția unor cazuri umanitare.

Țări asiatice ca Thailanda sau Vietnam au atras, în schimb, mai mulți turiști ruși. În 2024, în Vietnam au sosit peste 200.000 de ruși, adică cu peste 80% mai mult decât în anul precedent, în ciuda legăturilor aeriene descrise ca „insuficiente” de asociația de operatori turistici ruși ATOR.

Pe de altă parte, invazia rusă din Ucraina a pus practic capăt turismului internațional spre F. Rusă, ducând la o scădere a numărului de vizitatori cu 96% față de nivelul dinaintea agresiunii ordonate de președintele Vladimir Putin.

Țările occidentale își avertizează periodic cetățenii să nu călătorească în Federația Rusă, atrăgând atenția și la practica Moscovei de a aresta străini sub pretexte inventate, inclusiv pentru a încerca să-i schimbe pe deținuți ruși din alte țări.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un exemplu prezentat de Marian, care este și președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, o poliță Carte Verde cu valabilitate de 15 zile, care anul trecut costa în jur de 700 de lei, în acest an ajunge la un preț de 433 de lei.

Cartea Verde, o poliță de asigurare de răspundere civilă externă (RCA), este obligatorie pentru toți posesorii de autovehicule care circulă peste hotare. Costul acesteia variază în funcție de zona în care se deplasează autoturismul și se emite pentru un interval de timp care variază de la 15 zile la un an.

Astfel, Legea privind liberalizarea parțială a sectorului de asigurări, intrată în vigoare la 14 ianuarie 2025, prevede că prețul pentru polițele RCA nu va mai fi identic la toți asigurătorii. În consecință, noile prevederi au generat ieftinirea unora dintre ele, printre care și Carte Verde.

Prețul pentru Carte Verde se va calcula diferit pentru fiecare autoturism, iar pentru unii șoferi, polița ar putea fi și de două ori mai ieftină.

În noiembrie anul trecut, Carte Verde a început a fi emisă și prezentată în format digital, fără suport de hârtie. La ieftinire au contribuit, prin urmare, digitalizarea poliței și sistemul de vânzări online, care reduc costurile pentru companiile de asigurări.

Totodată, Banca Națională (BNM) precizează că tarifele la polițele RCA vor fi ajustate la profilul individual de risc al fiecărui șofer. Mai exact, acestea vor tinde să favorizeze șoferii disciplinați, care respectă regulamentul circulației rutiere.

• Te-ar putea interesa și: Șoferii vor primi avertismente în loc de amenzi pentru încălcările minore în trafic

Prețul exact al poliței Carte Verde poate fi calculat pe site-ul Băncii Naționale sau pe site-urile companiilor de asigurări. Calculatorul BNM estimează, pentru un autoturism care cumpără Carte Verde pe un termen de 15 zile pentru Zona 3 (țările europene), un preț între 434 și 974 de lei, în funcție de compania de asigurări.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În scrisoarea adresată secretarului general al ONU, Antonio Guterres, guvernul panamez a făcut referire la un articol din Carta Națiunilor Unite care interzice oricărui membru să recurgă la „amenințarea sau utilizarea forței” împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a unui alt stat, scrie Reuters.

Mesajul, distribuit presei marți, îl îndeamnă pe Guterres să transmită problema Consiliului de Securitate al ONU, fără a solicita însă convocarea unei reuniuni.

În discursul său inaugural de luni, Trump și-a reiterat nemulțumirea că China „controlează” efectiv Canalul Panama prin prezența sa tot mai mare în jurul căii navigabile, pe care SUA au predat-o în 1999.

„Nu l-am dat Chinei, l-am dat statului Panama. Și îl vom lua înapoi”, a spus Trump.

• Te-ar putea interesa și: Donald Trump amenință că vrea să preia din nou controlul asupra Canalului Panama

Președintele panamez, Jose Raul Mulino, a respins declarațiile republicanului în cadrul unui panel la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Mulino a negat anterior că vreun alt stat ar fi intervenit în administrarea canalului, despre care a spus că este operat pe principiul neutralității. Întrebat miercuri despre disputa în cauză, Beijingul a negat că ar fi „intervenit” vreodată în administrarea canalului.

„China a respectat întotdeauna suveranitatea statului Panama asupra canalului și a recunoscut canalul ca fiind o cale navigabilă internațională permanent neutră”, a spus Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Chinei.

Compania ce administrează porturile, în vizorul autorităților panameze

Biroul de control din Panama, care supraveghează companiile publice, a anunțat lansarea unui „audit exhaustiv” pentru a asigura „utilizarea eficientă și transparentă a resurselor publice” de la Panama Ports Company.

Compania, parte a Hutchison Ports, o subsidiară a conglomeratului CK Tuchison Holdings din Hong Kong, operează porturile Balboa și Cristobal, situate la capetele canalului. Biroul de control spune că va verifica dacă compania respectă acordurile de concesiune, inclusiv raportarea adecvată a veniturilor, plăților și contribuțiilor către stat.

Într-un comunicat de presă, compania Hutchson Ports PPC a spus că a „menținut și va continua să mențină o relație transparentă și colaborativă” cu autoritățile panameze.

• Vezi și: Unind oceanele: Construcția epică a Canalului Panama

Trump a intensificat presiunea în ultimele săptămâni asupra canalului Panama, prin care tranzitează 40% din traficul containerelor din SUA. El nu a exclus utilizarea forței militare pentru a-l readuce sub control american.

Cedat în 1999 statului Panama, acordul de concesiune al Panama Ports Company a fost prelungit cu 25 de ani în 2021. SUA sunt principalul utilizator al canalului, urmate de China.

Din 2000, calea navigabilă a contribuit cu peste 30 de miliarde de dolari la bugetul statului Panama, inclusiv aproape 2,5 miliarde de dolari în ultimul an fiscal.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În conferința de presă, directorul Moldova 1, Corneliu Durnescu, a spus că decizia a fost luată „în urma unei analize detaliate a situației actuale, precum și a provocărilor economice, administrative și artistice”. El a precizat că organizatorii concursului nu vor aplica sancțiuni, inclusiv financiare, R. Moldova pentru această decizie.

Durnescu a mai afirmat că selecția națională din acest an a relevat „anumite provocări” printre care o scădere a interesului publicului și a „calității generale”, atât a pieselor, cât și a prestațiilor artistice.

„Acest fapt a generat o percepție negativă în rândul specialiștilor și al publicului, subliniind necesitatea unei reforme substanțiale în procesul de selecție”, a spus Durnescu.

Potrivit acestuia, taxa de participare a R. Moldova în acest an, comunicată de European Broadcasting Union (EBU) constituie peste 21 de mii de euro.

La selecția națională din acest an, 12 artiști și trupe s-au calificat în finala națională Eurovision 2025. R. Moldova a participat pentru prima dată la Eurovision în 2005, reprezentată de formația Zdob și Zdub cu piesa „Bunica bate toba”. Cel mai bun rezultat a fost obținut în 2017, când formația Sun Stroke Project a obținut locul 3 în finală, cu piesa „Hey, mamma!”

Anul trecut, reprezentanta R. Moldova, Natalia Barbu, a evoluat cu piesa „In the middle” dar nu s-a calificat în finală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Așa se pare”, a spus Trump reporterilor la Casa Albă pe 21 ianuarie, întrebat dacă Washingtonul va aplica noi sancțiuni Rusiei dacă Putin nu va veni la masa negocierilor.

Trump nu a oferit detalii despre potențialele noi măsuri, însă acestea s-ar adăuga unei serii întregi de sancțiuni care afectează deja semnificativ economia Rusiei.

Președintele SUA, Donald Trump și-a reafirmat, de asemenea, intenția de a vorbi cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, la scurt timp după preluarea mandatului, dar nu a oferit un termen de timp.

„Vorbim cu [liderul ucrainean Volodimir] Zelenski. Vom discuta cu președintele Putin foarte curând. Ne vom uita la asta”, a spus președintele Trump.

Președintele american a declarat în prima zi a celui de-al doilea mandat, pe 20 ianuarie, că președintele Ucrainei i-a spus că își dorește un acord de pace pentru a pune capăt războiului.

• Te-ar putea interesa și: Cum ar putea arăta un plan de pace pentru Ucraina

Referindu-se la aliatul apropiat al lui Putin – președintele Chinei, Xi Jinping – Trump a spus că l-a îndemnat, într-un apel telefonic, să ajute la încheierea conflictului.

„Nu a făcut prea multe în privința asta. Are multă putere, așa cum și noi avem multă putere. I-am spus: «Ar trebui să rezolvi problema». Am discutat despre asta”, a spus Donald Trump.

Președintele SUA a mai spus că echipa sa analizează posibilitatea de a trimite sprijin militar suplimentar în Ucraina. În timpul campaniei sale prezidențiale, Trump s-a pronunțat ferm împotriva volumului mare ajutor acordat Ucrainei de administrația Biden.

Cu toate acestea, Trump a spus că este deschis la ideea unui program de împrumut-închiriere care ar face ca Ucraina să plătească în timp Statelor Unite armele livrate.

În ultimele sale remarci, Trump a repetat poziția că aliații SUA ar trebui să-și mărească cheltuielile pentru apărarea Ucrainei, cerând Uniunii Europene să „egalizeze” cheltuielile de ajutor pentru a ajunge la nivelul asistenței oferite de SUA.

• Citește și: Donald Trump spune că Putin „distruge” Rusia pentru că nu caută o soluție de pace în Ucraina

În timpul campaniei electorale, Trump a promis că va pune capăt războiului în 24 de ore de la preluarea funcției. El a renunțat la aceste comentarii în ultimele săptămâni, dar a promis totuși că va opri rapid războiul.

Mulți analiști afirmă că o rezolvare pe termen scurt a conflictului va fi dificilă din cauza progreselor armatei ruse în Ucraina. Vladimir Putin va fi greu de convins să negocieze o pace în aceste condiții, chiar dacă Rusia suferă pierderi devastatoare de oameni și echipamente.

În ziua învestirii în funcția de președinte al SUA, Donald Trump a declarat că Vladimir Putin „distruge” Rusia refuzând să facă un acord de încetare a războiului din Ucraina.

„Ar trebui să facă o înțelegere. Cred că distruge Rusia prin faptul că nu face o înțelegere. (...) Cred că Rusia va avea mari probleme. (...) Cred că ar fi foarte bine să pună capăt acelui război”, a declarat Trump reporterilor.

La rândul lui, noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, a afirmat marți, la NBC, că încetarea războiului în Ucraina va fi politica oficială a Statelor Unite sub președintele Donald Trump, transmite Reuters.

Marco Rubio a spus marți la NBC, înainte de a depune jurământul.

„Va fi politica oficială a Statelor Unite că războiul trebuie să se sfârșească și vom face tot posibilul pentru a realiza acest lucru”, a spus el, dar a avertizat că va fi „complicat” pentru că fiecare parte va trebui să cedeze ceva.

Consilierul rus pentru politică externă, Iuri Ușakov, a declarat reporterilor că Moscova „ia în considerare” remarcile lui Trump, dar a refuzat să detalieze, spunând că Kremlinul așteaptă „propuneri concrete care ar putea constitui baza pentru contacte”.

Anterior, șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, a spus că Rusia așteaptă din partea lui Trump „inițiative concrete” pentru soluționarea conflictului ruso-ucrainean și că președintele rus Vladimir Putin dorește să se întâlnească cu noul președinte american.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Biroul de Stat pentru Investigații al Ucrainei a spus într-o declarație publicată la 20 ianuarie că printre cei reținuți se numără un general de brigadă, un general-locotenent și un colonel.

Anchetatorii susțin că oficialii militari, care au deținut poziții cheie de conducere în apărarea teritorială a Ucrainei, au neglijat pregătirea adecvată a pozițiilor defensive de-a lungul zonelor de frontieră din regiunea Harkov.

În timpul reînnoirii asaltului rusesc, ofițerii au pierdut controlul asupra trupelor lor, ceea ce a contribuit la pierderea de teritorii în regiune. Acuzațiile împotriva ofițerilor reținuți includ serviciu militar neglijent în timp de război și organizarea unei retrageri neautorizate de pe câmpul de luptă.

Dacă vor fi găsiți vinovați, oficialii militari riscă condamnări de până la 10 ani de închisoare.

• Te-ar putea interesa și: De ce se opun ucrainenii scăderii vârstei de recrutare? Mărturia unei mame

Arestările vin în timp ce regiunile ucrainene, inclusiv Harkov, Donețk și Herson, au fost lovite de noi atacuri rusești intense în timpul nopții. Autoritățile locale au raportat doi morți și patru răniți în rândul civililor, urmare a bombardamentelor.

Între timp, autoritățile ruse au raportat atacuri cu drone ucrainene în Kazan, capitala Republicii Tatarstan din Rusia, în dimineața zilei de 20 ianuarie.

Potrivit oficialilor locali, dronele au vizat o instalație industrială de apărare. Ei au susținut că nu au existat victime sau daune semnificative la instalație. Afirmațiile lor nu au putut fi verificate independent.

Uzina de aviație din Kazan, care produce bombardiere strategice folosite în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pare să fi fost principala țintă a atacurilor.

Autoritățile ruse au declarat că au închis temporar aeroporturile din Kazan, Nijnekamsk și Ijevsk ca măsură de precauție. Aeroporturile au fost redeschise ulterior.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Georgescu a cerut să fie luate măsuri în regim de urgență, invocând un pericol iminent ca drepturile să-i fie încălcate, dar instanța cu sediul la Strasbourg a decis că nu este cazul.

„Luând în considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile si motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis în conformitate cu practica sa bine stabilită că cererea dlui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții. Curtea a considerat că cererea este în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentului Curții și a decis să nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie dintre cele solicitate”, transmite CEDO într-un comunicat.

Pe 24 noiembrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România, al doilea tur de scrutin fiind programat să aibă loc la 8 decembrie 2024.

Georgescu, puțin cunoscut înaintea alegerilor, a intrat în mod surprinzător în turul doi de scrutin, alături de candidata și președinta Uniunii Salvați România, Elena Lasconi.

Pe 6 decembrie, în temeiul articolului 146 f) din Constituția României, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral (decizia nr. 32 din 6 decembrie 2024).

CCR a decis ca alegerile pentru Președintele României sa fie reluate în integralitate și reorganizate de Guvern la o dată ulterioară.

• Te-ar putea interesa și: În România vor fi alegeri prezidențiale noi în mai. S-ar putea repeta succesul lui Georgescu?

Georgescu ar fi vrut în particular ca decizia Curții Constituționale să fie suspendată și procesul electoral să fie reluat, în baza unei decizii CEDO.

Suporterii săi au demonstrat luna aceasta la București și în alte orașe din România, cerând ca alegerile să se reia de la turul al doilea, nu de la capăt, cum a stabilit CCR.

Sondajele de opinie sugerează că dacă va candida la alegerile noi, programate pentru luna mai, Georgescu are șanse mari să câștige din nou primul tur de scrutin.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Condiție de vizibilitate redusă este considerată o rază vizuală a pistei mai mică pentru aeronave de mai puțin de 550 de metri. Astfel, sistemul de aterizare instrumentală ILS CAT III va face posibilă operarea zborurilor în condiții de vizibilitate a pistei și mai mici de atât, de 300 de metri, furnizând piloților informații precise despre direcție și altitudine în timpul aterizării.

Sistemul este eficient chiar și la o vizibilitatea de aproape zero, cum se poate întâmplă pe timp de ceață densă.

Reprezentații Aeroportul Internațional Chișinău își propun să reducă, datorită acestei îmbunătățiri, întârzierile și anulările de zboruri, cauzate de condițiile meteo nefavorabile. Totodată, aceștia spun că vor scădea și aterizările la aeroporturile de rezervă, frecvente în asemenea situații.

Implementarea sistemul de aterizare CAT III a costat circa 800.000 de euro, potrivit Autorității Aeronautice Civile, proveniți din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. Proiectul a mai inclus îmbunătățirea sistemului de ghidare a avioanelor prin modernizarea luminilor de pe piste și instruirea suplimentară a angajaților pentru ca aterizările să fie mai sigure în condiții de vizibilitate redusă.

În decembrie 2024, Aeroportul Chișinău, aflat sub administrația statului, a înregistrat o creștere semnificativă a traficului aerian. Au fost înregistrați circa 330 de mii de pasageri care au trecut prin aeroport, cu aproape 60% mai mulți față de aceeași perioadă a anului 2023.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„După primele anunțuri privind posibilele expulzări ale imigranților ilegali din Statele Unite, i-am cerut ministrului Afacerilor Externe să pregătească consulatele, serviciile noastre din Statele Unite pentru posibilele consecințe ale acestor decizii în ceea ce privește polonezii care lucrează, trăiesc în Statele Unite în diferite grade de legalitate" - a declarat marți Tusk în marginea unei ședințe de guvern la Varșovia, citat de agenția poloneză de știri PAP.

Cancelaria premierului Tusk le-a transmis polonezilor din SUA, într-o postare pe X, că s-ar putea să nu aibă nevoie de asemenea asistență, dar că Varșovia va pregăti oricum mecanisme de repatriere, pentru orice eventualitate.

Luni, imediat după depunerea jurământului, președintele SUA Donald Trump a semnat ordine executive menite să reducă de îndată imigrația ilegală.

Noile reglementări declară imigrația ilegală la granița dintre SUA și Mexic o urgență națională, desemnează cartelurile de narcotraficanți drept organizații teroriste și pun capăt acordării automate a cetățeniei pentru copiii născuți în SUA ai imigranților aflați ilegal în țară.

„Statele Unite nu au capacitatea de a absorbi un număr mare de migranți”, se arată în ordin.

• Vezi și: Trump a semnat zeci de ordine executive vizând imigrația ilegală, protecția mediului, diversitatea

Polonia face parte din programul Visa Waiver - adică cetățenii ei nu au nevoie de viză pentru șederi de scurtă durată, dar au nevoie de permis de ședere și muncă („green card”) ca să se stabilească cu traiul în SUA.

Autoritățile din România, care va intra în programul Visa Waiver la sfârșitul lunii martie, nu au făcut deocamdată comentarii oficiale pe tema măsurilor anunțate de Trump.

Dar surse de la București au spus Europei Libere că deși nu sunt informații despre cazuri concrete de români în pericol de expulzare, „dacă sunt cetățeni care au trecut ilegal frontiera, ordinul executiv se aplică indiferent de cetățenie si fără legătură cu accederea României în programul Visa Waiver”.

Premierul polonez, Donald Tusk, este un critic mai vechi al politicilor anti-migrație stricte ale tizului său american, Donald Trump.

În noiembrie 2016, când Tusk era președintele Consiliului European, el l-a felicitat pe Trump pentru victoria în alegeri, dar i-a amintit că SUA au fost construite mai ales de imigranți, inclusiv din Europa. „Italienii, irlandezii, polonezii, germanii, spaniolii - fiecare națiune din UE a contribuit la construirea Americii”, spunea atunci politicianul polonez.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul autorităților de la Chișinău vine la doar o zi după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că administrația din stânga Nistrului acceptă livrarea gazelor naturale prin Moldovagaz și că sunt gata să „garanteze plata”, însă nu a spus limpede despre ce fel de plăți este vorba.

Biroul politici de reintegrare a precizat luni, 20 ianuarie, că „plata” de care vorbește Tiraspolul s-ar referi doar la costul tranzitului gazelor pe teritoriul R. Moldova până în regiunea transnistreană.

• Vezi și: Krasnoselski s-a răzgândit și e gata să cumpere gaze prin Moldovagaz

În comunicatul publicat marți, Ministerul Energiei spune că pe 20 ianuarie, toate rezervările capacităților lunare pentru tranzitul gazelor au fost făcute doar de traderii internaționali. Rezervări de capacitate mai pot fi făcute și zilnic, însă acestea vor presupune costuri mai mari, precizează autoritățile.

Livrarea gazelor rusești în stânga Nistrului rămâne incertă, inclusiv pe gazoductul transbalcanic, văzut ca o rută alternativă, după ce șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiha, a spus că acest lucru este „inacceptabil”.

Kremlinul a spus anterior că ar putea recurge la procurarea gazelor de pe piața europeană pentru regiunea transnistreană, dar a adăugat că ar fi responsabilitatea Chișinăului să încheie contractele necesare și să asigure livrarea lor în regiune.

La începutul anului, Chișinăul s-a oferit să ajute Tiraspolul să procure gaze naturale de pe piețele europene, dar oferta a fost refuzată pe motivul „prețurilor mai mari și instabile” la gazele naturale.

Autoritățile de la Chișinău și președinta Maia Sandu au spus în repetate rânduri că nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană, dar au adăugat că este important ca totul să aibă loc conform legislației moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Aceste date au fost făcute publice de Biroul politici de reintegrare pe 21 ianuarie, într-un moment în care locuitorii regiunii transnistrene suferă numeroase lipsuri cauzate de oprirea livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului, la începutul anului, inclusiv lipsa apei calde și încălzirii în numeroase blocuri de locuit, dar și deconectarea curentului electric timp de mai multe ore pe zi.

Un comunicat al Biroului, citând datele preluate de la Agenția Servicii Publice (ASP), precizează că numărul cetățenilor moldoveni care locuiesc în stânga Nistrului era de 362.325, la situația de la 31 decembrie 2024. Numărul cetățenilor moldoveni de pe malul stâng, dar și al locuitorilor de care știe Agenția Servicii Publice de la Chișinău au crescut cu aproximativ cinci mii față de anul precedent.

Puterea pro-occidentală de la Chișinău spune că este gata să ajute populația din stânga Nistrului în ceea ce privește livrările de gaze naturale pentru a preveni o „catastrofă umanitară”, dar că administrația separatistă de la Tiraspol refuză oferta, părțile angajându-se într-o dispută despre cine este de vină pentru suferințele oamenilor.

• _{Te-ar putea interesa și: Examene pentru șoferii din regiunea transnistreană care vor să-și echivaleze permisul de conducere}

Din datele prezentate de Biroul politici de reintegrare nu este limpede dacă a crescut numărul real al populației din stânga Nistrului sau doar al celor cuprinși de statistica oficială a guvernului de la Chișinău, care încearcă să integreze tot mai mult locuitorii din regiunea transnistreană.

În 2019, de exemplu, autoritățile de la Chișinău au simplificat procesul de obținere a documentelor de stare civilă pentru cetățenii din localitățile de pe malul stâng al Nistrului și municipiul Tighina. Astfel, aceștia pot solicita servicii de stare civilă la orice centru multifuncțional al ASP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tânărul a solicitat asistența medicului de familie la apariția primelor simptome ale bolii: febră, frisoane, cefalee, slăbiciuni, greață, vomă, scaune lichide, dureri abdominale și musculare.

În R. Moldova, ultimul caz de febră tifoidă a fost raportat în anul 2019, la o persoană revenită din Irak.

Febra tifoidă este o boală infecțioasă specifică omului, ce se manifestă prin febră cu creștere treptată în fiecare zi, slăbiciuni generale, cefalee, diaree sau constipație, oboseală extremă.

• Te-ar putea interesa și: Cartela medicală | De ce este importantă vaccinarea

În scopul prevenirii infectării cu febra tifoidă specialiștii recomandă să:

• Vă spălați bine mâinile cu apă și săpun înainte de a mânca, înainte de a manevra cu alimentele, dar și în timpul preparării lor.
• Folosiți dezinfectant pentru mâini cu cel puțin 60% alcool, dacă nu sunt disponibile surse de apă și săpun.
• Folosiți surse de apă și materii prime sigure.
• Folosiți apă potabilă sau tratați-o pentru a o face potabilă (fierbeți apa timp de 1 minut).
• Evitați băuturile cu gheață, cu excepția cazului în care gheața este făcută din apă îmbuteliată sau fiartă.
• Nu consumați alimentele preparate de cineva care este bolnav sau a fost bolnav recent.
• Vaccinați-vă împotriva febrei tifoide în cazul în care planificați să plecați în zonele endemice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Ar trebui să facă o înțelegere. Cred că distruge Rusia prin faptul că nu face o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor pe 20 ianuarie, la sosirea sa la Casa Albă după învestire.

„Cred că Rusia va avea mari probleme. (...) Majoritatea oamenilor credeau că războiul se va termina într-o săptămână”, a spus Trump.

Experții spun că pentru războiul din Ucraina Rusia a cheltuit sute de miliarde de dolari, a pierdut 700.000 de soldați, și-a sacrificat piața europeană a gazelor și accesul la piețele financiare occidentale.

Kremlinul cheltuiește aproximativ 40% din bugetul său pentru armată și se luptă să țină inflația sub control în condițiile în care ratele dobânzilor au depășit 20%. În schimb, a ocupat teritorii din Ucraina care au devenit câmpuri de luptă devastate.

Trump a spus că va vorbi la un moment dat cu Putin – pentru care și-a exprimat adesea admirația – dar nu a dat un termen.

Liderii occidentali, cu excepția unor figuri de dreapta precum premierul ungar Viktor Orban, un aliat al lui Trump, au evitat întâlnirile și convorbirile cu Putin în încercarea de a-l izola politic.

„M-am înțeles foarte bine cu [Putin]. Sper că vrea să facă o înțelegere”, a spus Trump despre o posibilă întâlnire.

Președintele american a mai spus că președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a spus că vrea un acord de pace pentru a pune capăt războiului.

În timpul campaniei prezidențiale, Trump a promis să pună capăt rapid conflictului din Ucraina.

Mulți analiști spun că oprirea războiului într-un termen scurt e foarte dificilă pentru că Vladimir Putin crede că se află într-o situație favorabilă în război și nu are nici un motiv să oprească luptele.

„Când echipa Trump va începe să se angajeze în astfel de discuții, vor descoperi că a-l face pe Putin să-și abandoneze obiectivul de a subjuga toată Ucraina va fi cel mai greu lucru în acest proces”, a declarat, pentru RFE/RL pe 15 ianuarie, Mihail Alekseev, profesor de științe politice la Universitatea de Stat din San Diego.

Alekseev a spus că Trump va trebui să continue să ajute Ucraina dacă vrea să-l convingă pe Putin să pună capăt luptelor.

Susținătorii Ucrainei sunt îngrijorați că Donald Trump, care a criticat volumul ajutorului oferit de administrația Biden, ar putea face presiuni asupra Kievului să cedeze teritoriul ocupat în prezent de forțele rusești în schimbul păcii.

• Te-ar putea interesa și: Trump a semnat zeci de ordine executive vizând imigrația ilegală, protecția mediului, diversitatea

Cu toate acestea, unii experți se îndoiesc că Trump va abandona Ucraina, spunând că o victorie a Rusiei i-ar putea afecta imaginea așa cum capturarea Kabulului de către talibani în august 2021 a afectat reputația administrației Biden.

Alekseev a spus că Trump ar putea încerca să schimbe calculele lui Putin cu privire la Ucraina prin contracararea intereselor Kremlinului în alte regiuni ale lumii, precum Arctica, Orientul Mijlociu și Africa sau vizându-i aliați precum Iranul și Coreea de Nord.

„Ceea ce am putea vedea de la Trump este o extindere a jocului de negociere, ducându-l în alte domenii pentru a-i trimite din ce în ce mai multe mesaje lui Putin”, a spus el.

Material preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vecina de la vest a Moldovei, România, l-a felicitat și ea pe Trump într-o postare a președintelui Klaus Iohannis, pe X.

Felicitări Președintelui @realDonaldTrump pentru Inaugurare! România, un Partener Strategic apropiat al SUA, vă urează mult succes în acest nou mandat important. Avem nevoie de o legătură #Transatlantică puternică&vibrantă, în beneficiul securității și prosperității noastre comune #EUUS - a scris Iohannis.

Iată alte reacții internaționale, trecute în revistă de AFP:

„Pace justă": Ucraina

„Președintele Trump este întotdeauna decisiv, iar politica de pace prin forță pe care a anunțat-o oferă o oportunitate de a consolida leadership-ul american și de a obține o pace durabilă și justă, care este prioritatea principală”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Pace durabilă”: Rusia -

Felicitându-l pe Trump și spunând că este deschis dialogului cu noua administrație americană cu privire la războiul din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a declarat: „Vreau să subliniez că obiectivul său nu ar trebui să fie un armistițiu scurt... ci o pace durabilă, bazată pe respectarea intereselor legitime ale tuturor oamenilor”.

Accelerarea cheltuielilor pentru apărare: NATO

Șeful NATO, Mark Rutte, a declarat că revenirea lui Trump va stimula „cheltuielile de apărare și producția” la nivelul alianței. Trump a insistat mereu că țările membre trebuie să cheltuiască mai mult, amenințându-le dacă nu o fac, SUA nu le vor sări în ajutor când le va ataca, de pildă, Rusia.

„Cele mai bune zile” vin: Israel

„Cred că lucrând din nou împreună vom ridica alianța SUA-Israel la nivel”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu, adăugând că «cele mai bune zile ale alianței noastre abia urmează să vină».

SUA și Italia se confruntă cu „provocări globale”

„Sunt sigură că prietenia dintre națiunile noastre și valorile care ne unesc vor continua să consolideze colaborarea dintre Italia și SUA; împreună vom face față provocărilor globale și vom construi un viitor de prosperitate și securitate pentru popoarele noastre”, a declarat prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni. Ea a menționat, de asemenea, un rol pentru Italia în „consolidarea dialogului dintre Statele Unite și Europa”.

„Respect”: Mexic

„Ca vecini și parteneri de afaceri, dialogul, respectul și cooperarea vor fi întotdeauna simbolul relației noastre”, a declarat președintele mexican Claudia Sheinbaum.

Canalul va rămâne al nostru: președintele din Panama

Panama a reacționat dur la declarația lui Trump, reiterată luni, că SUA vor „lua înapoi” Canalul Panama, afirmând că această cale navigabilă cheie va rămâne sub controlul său. „Canalul este și va rămâne al Panama”, a declarat președintele Jose Raul Mulino.

„Cooperăm îndeaproape”: UE

„UE așteaptă cu nerăbdare să conlucreze îndeaproape cu dumneavoastră pentru a face față provocărilor globale”, a declarat șefa Uniunii Europene, Ursula von der Leyen. „Împreună, societățile noastre pot obține o mai mare prosperitate și își pot consolida securitatea comună”.

„E rândul nostru”: Ungaria

„Felicitări președintelui @realDonaldTrump pentru inaugurarea sa în calitate de al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii!” a postat pe X premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orban. „Acum este rândul nostru să strălucim! Este rândul nostru să ocupăm Bruxelles-ul!”

„Cei mai puternici” lucrând împreună: Canada

„Suntem cei mai puternici atunci când lucrăm împreună și aștept cu nerăbdare să lucrez cu președintele Trump”, a declarat premierul canadian Justin Trudeau, adăugând - după ce Trump a amenințat că va impune tarife de 25% asupra importurilor canadiene - că țara sa și Statele Unite „au cel mai de succes parteneriat economic din lume”.

• Te-ar putea interesa și: Sandu și Dodon l-au felicitat pe Trump cu ocazia revenirii la Casa Albă

„Cel mai apropiat aliat”: Germania

„SUA sunt cel mai apropiat aliat al nostru și obiectivul politicii noastre este întotdeauna o bună relație transatlantică”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.

„Ușa rămâne deschisă”: Șeful ONU pentru climă

„Ușa rămâne deschisă pentru Acordul de la Paris și salutăm angajamentul constructiv din partea tuturor țărilor”, a declarat secretarul executiv al ONU pentru schimbări climatice, Simon Stiell. Trump a semnat un ordin de retragere a SUA din acord la scurt timp după preluarea mandatului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În mesajul publicat pe X, președinta Maia Sandu i-a urat „cele mai bune urări” noului președinte american și a spus că R. Moldova prețuiește relația sa puternică cu SUA și așteaptă cu nerăbdare să continue colaborarea în domeniile securității, cooperării energetice și prosperității „pentru ambele națiuni”. În cadrul unei emisiuni televizate din 20 ianuarie, președinta Sandu a spus că nu a primit invitație pentru a participa la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.

Președinta Maia Sandu a spus anterior că își dorește să crească parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv în domeniul securității energetice. Șefa statului a spus că SUA au ajutat R. Moldova în proiecte concrete, în special cele legate de energia regenerabilă și conectarea cu piața europeană.

Spre deosebire de Sandu, fostul președinte moldovean Igor Dodon vede în revenirea lui Trump „o revenire la valorile tradiționale” și crede că noua administrație „va ști să construiască relații cu autoritățile locale din diverse țări” inclusiv și R. Moldova fără încălcarea principiilor democratice „din partea unor politicieni care se autointitulează proocidentali ca formă”.

Dodon i-a urat lui Trump perseverență „în promovarea politicilor de pacificare în lume” și și-a exprimat speranța „dialogul dintre SUA și Rusia va aduce vești pozitive”.

• Te-ar putea interesa și: Trump a semnat zeci de ordine executive vizând imigrația ilegală, protecția mediului, diversitatea

Conducerea pro-occidentală de la Chișinău, care a avut o relație excelentă cu administrația Biden, a exprimat încă înaintea inaugurării lui Trump dorința de a continua cooperarea cu Statele Unite, o țară care s-a implicat mult în sprijinirea R. Moldova în drumul ei spre democrație și spre integrarea europeană.

Opinia generală, la Washington și Chișinău, este că politica americană de sprijin și încurajare pentru Moldova nu se va schimba. O eventuală regândire a implicării americane în efortul Ucrainei de a se apăra de invadatorii ruși ar putea atinge, totuși, prin ricoșeu, și interesele Moldovei, în forme pe care săptămânile și lunile următoare le vor face mai clare.

Republicanul Donald Trump a depus luni, pentru a doua oară într-un deceniu, jurământul ca președintele Statelor Unite. El va conduce din nou, vreme de patru ani, cea mai mare economie și cea mai puternică armată a lumii, după declarații electorale care i-au îngrijorat pe aliații SUA.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Donald Trump a pus capăt tuturor celor aproape 1.600 de cazuri penale care decurg din atacul de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021, când suporterii lui au luat cu asalt Congresul, încercând să împiedice confirmarea victoriei în alegeri a lui Joe Biden.

Printr-un ordin executiv, Donald Trump a grațiat aproape toate cele 1.270 de persoane condamnate și a ordonat Departamentului de Justiție să renunțe la aproximativ 300 de cazuri în curs.

Ordinul acordă o „grațiere completă, completă și necondiționată”, inclusiv pentru aproximativ 600 de persoane cu condamnări penale pentru agresarea ofițerilor de poliție sau împiedicarea poliției în timpul revoltei.

Acest grup include protestatari condamnați precum Julian Khater, care l-a atacat pe ofițerul de poliție al Capitoliului SUA Brian Sicknick și mai târziu a pledat vinovat pentru agresarea ofițerilor cu o armă periculoasă, Devlyn Thompson, care a lovit un ofițer de poliție cu un baston metalic, și Robert Palmer, un bărbat din Florida care a atacat poliția cu un stingător de incendiu, o scândură de lemn și un stâlp, notează CNN.

Trump a comutat, de asemenea, sentințele pentru 14 membri din organizațiile extremiste de supremație a albilor Oath Keepers și Proud Boys care au fost condamnați sau acuzați de conspirație. Comutarea va deschide calea pentru eliberarea lor iminentă din închisoare.

Interdicția TikTok, amânată

Trump a semnat tot luni o acțiune executivă care întârzie cu 75 de zile interdicția aplicată TikTok, pe care are milioane de urmăritori.

Documentul semnat de Trump cere Departamentul de Justiție al SUA să nu aplice Legea privind aplicațiile controlate de adversari străini, adoptată cu sprijin bipartizan în Congres și a fost semnată în aprilie de fostul președinte Joe Biden.

Legea cerea ca începând cu 19 ianuarie, TikTok să fie interzis în Statele Unite, cu excepția cazului în care se vinde unui cumpărător din America sau dintr-o țară aliată cu SUA.

Soarta finală a TikTok în SUA rămâne sub semnul întrebării. Nu este clar dacă proprietarul TikTok din China, ByteDance, va dori să vândă unui cumpărător, chiar dacă ar fi o înțelegere ntermediată de Trump.

SUA, retrasă din OMS și acordul de la Paris

Președintele Donald Trump a semnat de asemenea un document prin care anunță că retrage SUA din Organizația Mondială a Sănătății.

Textul ordinului executiv citează „gestionarea greșită de către organizație a pandemiei de COVID-19 care a apărut din Wuhan, China și alte crize sanitare globale, eșecul de a adopta reformele necesare urgent și incapacitatea sa de a demonstra independența față de influența politică inadecvată a statelor membre ale OMS”, ca motive pentru retragerea SUA.

Ordinul mai spune că OMS „continuă să ceară plăți oneroase, pe nedrept” din partea SUA.

Președintele Donald Trump a semnat și un ordin care pune în mișcare retragerea SUA din Acordul de la Paris, așa cum a făcut și în primul mandat.

Acordul de la Paris este un document semnat la nivel internațional pentru combaterea schimbărilor climatice și aproape 200 de țări s-au angajat să mențină încălzirea globală sub 2 grade Celsius și, în mod ideal, sub 1,5 grade. Fiecare țară este responsabilă pentru dezvoltarea propriului plan de respectare a angajamentului.

Limitarea recunoașterii persoanelor transgender

Donald Trump a emis un ordin executiv care cere agențiilor federale să revoce utilizarea „genului” și a „identității de gen” în documentele oficiale.

Ordinul stipulează că agențiile federale folosesc definiția sa de „sex” („clasificarea biologică imuabilă a unui individ ca bărbat sau femeie”) mai degrabă decât „gen” sau „identitate de gen” în adoptarea politicii.

Ordinul îndrumă secretarul de stat, secretarul securității interne și directorul Biroului de Management al Personalului să solicite documente oficiale, cum ar fi pașapoartele, să „reflecte cu exactitate sexul titularului” și nu identitatea de gen.

Redenumiri geografice

Președintele Donald Trump a luat luni măsuri pentru a redenumi mai multe repere geografice americane – inclusiv Muntele Denali și Golful Mexic – decizii despre care Casa Albă a spus că va „onora măreția americană”.

Astfel, ordinul cere în mod specific redenumirea celui mai înalt vârf al țării, din Alaska, în „Muntele McKinley”, după ce președintele Barack Obama l-a redenumit în 2015 în Denali, cum îl numea populația nativă din regiune.

De asemenea, Donald Trump a ordonat redenumierea oficială a Golfului Mexic în „Golful Americii”. Ordinul cere ca toate hărțile și documentele guvernului federal să „reflecte redenumirea”, dar nu are nici un impact pe plan internațional.

Trump declară stare de urgență pentru eradicarea imigrației

Donald Trump a emis mai multe ordine executive menite să aplice una dintre promisiunile esențiale din campania electorală: combaterea imigrației ilegale la granița dintre SUA și Mexic.

„Din cauza gravității și a situației de urgență a acestui pericol prezent și a amenințării iminente, este necesar ca forțele armate să ia toate măsurile adecvate pentru a ajuta Departamentul de Securitate Internă să obțină controlul operațional deplin al graniței de sud”, se arată în ordinul executiv.

Trump a semnat, de asemenea, un ordin care desemnează cartelurile de droguri ca organizații teroriste străine. Mai mult, a semnat un ordin pentru a relua construcția barierei înalte de-a lungul graniței dintre SUA și Mexic în care a investit mult în timpul primei sale administrații, dar pe care Biden a oprit-o în mare parte.

„Toate intrările ilegale vor fi oprite imediat și vom începe procesul de returnare a milioane și milioane de străini infractori înapoi în locurile în care au venit”, a spus Trump în discursul său inaugural.

Ordine date de Biden privind Cuba, Cisiordania și Inteligența Artificială, anulate

Președintele Donald Trump a revocat luni măsurile luate de fostul președinte, Joe Biden, care retrăgeau Cubei desemnarea ca stat sponsor al terorismului, aplicau sancțiuni coloniștilor evrei din Cisiordania și care au încercat să reducă riscurile inteligenței artificiale.

Biden a eliminat recent Cuba de pe lista țărilor care susțin terorismul. Lista ordinelor revocate semnate luni de Trump nu a specificat motivele pentru anularea măsurilor aprobate de Joe Biden.

Fostul președinte a aplicat sancțiuni anumitor coloniști evrei acuzați de instigare la violență în Cisiordania în februarie 2024.

De asemenea, ordinul său privind Inteligența Artificială din 2023 a avut ca scop monitorizarea și reglementarea riscurilor inteligenței artificiale.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului a subliniat în cadrul ședinței că corupția politică rămâne „una dintre cele mai mari amenințări” la adresa democrației din R. Moldova, iar evenimentele din cadrul scrutinelor de anul trecut au scos în evidență vulnerabilitățile instituțiilor în fața încercărilor de influențare a voinței cetățenilor.

„Această situație a permis grupurilor criminale organizate să implice tot mai mulți oameni în acțiunile de subminarea securității naționale”, a declarat șefa statului.

În ședință au fost prezentate unele dintre progresele înregistrate de la întrunirea de anul trecut. Centrul Național Anticorupție a emis decizii de aplicare a amenzilor în sumă de 10,8 milioane de lei și a inițiat 30 de cauze penale, dintre care patru au fost înaintate în judecată. CNA a identificat 57 de persoane implicate în distribuirea resurselor financiare ilegale.

• Citește și: Procurorii trimit în judecată șapte persoane acuzate de corupere electorală

Totodată, Parlamentul a votat în prima lectură o serie de amendamente legislative pentru a îmbunătăți și oferi instrumente mai eficiente și rapide în combaterea corupției politice. Inițiativa legislativă urmează a fi adoptată în lectura a doua, cu îmbunătățiri ce urmează să rezulte din consultările publice.

Șefa statului a solicitat măsuri suplimentare pentru consolidarea luptei împotriva corupției politice prin consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea corupției și a cadrului legal pentru sancționarea actorilor implicați în corupția politică și cea electorală.

În timp ce președinta este cea care confirmă formal în funcție judecătorii, Consiliul Suprem de Securitate nu are vreo competență directă în ceea ce privește funcționarea justiției.

Potrivit legii, acest consiliu, din care fac parte mai mulți miniștri și consilieri prezidențiali din domeniul securității, este numai „un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale în domeniul asigurării securităţii naţionale”.

Consiliul „prezintă recomandări preşedintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului”, se mai spune în Legea securității naționale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost luată cu doar câteva ore înainte de învestirea oficială a lui Trump. Pe lista celor care sunt grațiați se numără fosta reprezentantă republicană, Liz Cheney, fostul șef al Statului Major al armatei SUA, Mark Milley și fostul consilier pe probleme de sănătate publică al Casei Albe, Anthony Fauci, scrie Reuters.

Grațierile se mai aplică și tuturor membrilor Congresului și personalului acestora, care au făcut parte din comisia de anchetă a evenimentelor din 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul SUA, precum și în privința ofițerilor de poliție care au depus mărturie în fața acestui comitet.

Comisia pentru anchetarea evenimentelor din 6 ianuarie a anchetat timp de 18 luni evenimentele de la Capitoliu și a ajuns la concluzia că Trump s-a angajat într-o „conspirație” pentru a răsturna rezultatele legale ale alegerilor prezidențiale din 2020 și a eșuat în a-și opri susținătorii de la atacul asupra Capitoliului.

Trump, care va redeveni președinte în cursul zilei de luni, a solicitat în mod repetat urmărirea penală a celor pe care i-a numit „dușmani” de când a câștigat un nou mandat de președinte în noiembrie anul trecut. Președintele ales a promis că va elibera, chiar din primele zile de mandat, pe mulți dintre cei condamnați pentru rolul lor în evenimentele din 6 ianuarie 2021, care au dus la rănirea a peste 140 de polițiști și membri ai forțelor de ordine.

De cealaltă parte, Biden a lăudat însă funcționarii publici vizați de grațieri ca fiind „sângele democrației noastre”. Fără a-l menționa pe Trump, el și-a exprimat îngrijorarea că unii dintre aceștia au fost supuși amenințărilor și intimidării pentru că și-au făcut treaba.

„Acești funcționari publici au servit națiunea noastră cu onoarea și demnitate și nu merită să fie ținta unor urmăriri penale nejustificate și motivate politic”, a spus Biden într-o declarație de presă. Generalul Mark Milley a afirmat că este „profund recunoscător” pentru grațierea oferită de președintele american în exercițiu.

În decembrie, Trump a susținut un apel pentru ca FBI să o investigheze pe colega sa republicană Lizz Cheney pentru rolul său în conducerea anchetei Congresului cu privire la evenimentele din 6 ianuarie 2021. Fauci s-a confruntat adesea cu Trump în timpul pandemiei COVID-19, iar susținătorii republicanului au continuat să-l atace pe fostul înalt oficial din domeniul sănătății.

Reuters a scris în noiembrie că echipa de tranziție a lui Trump a întocmit o listă de ofițeri militari considerați ca având legături cu Milley, care urmează să fie concediați. Biden i-a lăudat atât pe Milley, cât și pe Fauci ca fiind funcționari publici dedicați, care au apărat democrația și au salvat vieți.

Biden a spus că cei grațiați nu au făcut nimic greșit, dar că simpla investigare sau urmărire penală ar putea afecta reputația și finanțele. „Cred în statul de drept și sunt optimist că puterea instituțiilor noastre juridice va prevala în cele din urmă asupra politicii”, a spus el.

„Dar acestea sunt circumstanțe excepționale și nu pot, cu bună știință, să nu fac nimic”, a adăugat el. Președinții americani obișnuiesc să emită grațieri pe final de mandat, dar de obicei acestea sunt acordate celor care deja au fost condamnați pentru anumite infracțiuni, scrie AP.

Grațierile au atras imediat critici din partea aliaților lui Trump. Membra Congresului, Marjorie Taylor Greene, a spus pe X că oficialii au fost grațiați „pentru că sunt vinovați de infracțiuni”, fără a da alte detalii.

Joe Biden este președintele american care a emis cele mai multe grațieri și comutări de pedepse într-un singur mandat. El a fost criticat în special pentru că și-a grațiat propriul fiu, Hunter Biden, anchetat pentru posesia ilegală a armelor și în legătură cu situația fiscală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cele șapte persoane vor fi judecate pentru „corupere electorală”, a informat pe 20 ianuarie Procuratura Generală. Potrivit procurorilor, persoanele ar fi încercat să corupă alegătorii începând cu luna mai. În acest scop, ei ar fi mituit oamenii cu sume ce variau între 300 și 3.000 de lei, pe care fie le transmiteau în numerar, fie prin transferuri bancare.

Datele anchetei arată că persoanele au fost instruite să utilizeze aplicații de transfer financiar pentru a primi plățile. Ei ar fi acționat atât individual, cât și în echipă. Concret, învinuiții identificau persoanele care ar fi putut fi mituite, iar apoi îi chemau la întâlniri în care transmiteau banii și instrucțiunile pentru a vota într-un anumit fel la prezidențiale și referendum.

Despre o amplă schemă de cumpărare a voturilor a vorbit președinta Maia Sandu, la scurt timp după închiderea urnelor pe 20 octombrie. Ea a spus că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” au încercat să „cumpere 300.000 de voturi”. Potrivit puterii de la Chișinău, campania ar fi orchestrată de Rusia prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor și aliaților săi din R. Moldova.

Cu câteva luni înaintea alegerilor din toamnă, majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a susținut-o la alegeri pe Maia Sandu, a introdus în legislație amenzi de până la 37,5 mii de lei pentru așa-numitele „pomeni electorale”, adică pentru primirea mitei electorale. Coruperea activă, adică oferirea banilor, se pedepsește penal.

După turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, câștigat la limită de Maia Sandu, puterea a început să investigheze „o schemă masivă de cumpărare de voturi, pe care Rusia și Ilan Șor ar fi folosit-o la recentele alegeri și referendum”.

Președintele comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, deputat PAS, a spus că autoritățile știu că cel puțin 140.000 de cetățeni moldoveni „și-au vândut votul”, fiind plătiți între altele prin intermediul unei aplicații de telefon a băncii rusești de stat PSB.

• Citește și: Șor, Dughin, „Wagner”: Primele audieri în Parlament privind amestecul Rusiei în alegerile din Republica Moldova

La începutul lunii decembrie, Centrul Național Anticorupție (CNA) a informat că a verificat peste 3 mii de procese-verbale privind contravențiile și a aplicat amenzi în valoare de peste 9 milioane de lei. Conform directorului CNA, Alexandru Pînzari, cetățenii au plătit voluntar până la acea dată aproximativ 330 mii de lei.

În rezultatul audierilor parlamentare din 12 decembrie, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a constatat că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie au fost „afectate” de finanțare ilegală și coruperea alegătorilor în proporții deosebit de mari.

Pentru a facilita investigarea cazurilor de corupere electorală, deputații PAS au adoptat în prima lectură, la sfârșitul anului 2024, în Parlament o inițiativă legislativă pentru „combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale”. Ea prevede termene restrânse pentru anchetarea și judecarea cazurilor de corupere a alegătorilor și introduce pedepse mai aspre.

• Te-ar putea interesa și: Patru luni pentru anchetă, trei pentru proces: O lege nouă contra corupției electorale

Proiectul prevede ca investigațiile în cazuri de corupere a alegătorilor și încălcări financiare comise de partide să dureze cel mult patru luni. În acest timp, organele de drept vor putea utiliza metode precum supravegherea și interceptările „în afara unui proces penal”, adică fără mandat emis de judecător, dacă există suspiciuni despre un „pericol iminent” de „securitate națională”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Primarul a mai spus că vrea ca Guvernul să aloce compensații pentru „servicii strategice” prestate de Primărie, în special pentru a acoperi activitatea Regiei Transport Electric (RTEC) și Lumteh.

„Este vorba despre o sumă de bani care nu era planificată (pentru anul 2025 – n.r.) pentru acoperirea cheltuielilor” primăriei, a spus Ceban la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău din 20 ianuarie.

Potrivit primarului, bugetul întreprinderilor municipale pentru 2025 a fost stabilit până la scumpirile anunțate de Guvern la începutul acestui an și intrate în vigoare pe 10 ianuarie.

În centrul și sudul țării, Tariful pentru energia de tensiune joasă a crescut de la 280 la 492 de bani pentru un kilowatt. După majorări, cheltuielile din bugetul local pentru funcționarea a RTEC ar fi crescut de la 127 milioane la 224 milioane lei, iar iluminatul stradal asigurat de Lumteh ar fi costat 188 milioane în loc de 107 planificați.

• Te-ar putea interesa și: Tarife mai mari la electricitate și agent termic. Un kilowatt va costa peste 4 lei

Astfel, Ceban a declarat că Primăria Chișinău va solicita de la Guvern compensarea „măcar la unele servicii strategice”, în special transportul public și la iluminatul public. El speră să obțină din bugetul de stat aproape 180 de milioane de lei.

Solicitați de Europa Liberă, reprezentanții Guvernului deocamdată nu au comentat solicitarea primarului Ceban.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te