Decizia urmează să fie adoptată la 16 aprilie la nivelul ambasadorilor UE, dar sursele Europei Libere spun că nu există nicio îndoială că sancțiunile vor fi prelungite.
Potrivit proiectului de decizie văzut de Europa Liberă, lista persoanelor sancționate este completată cu noi detalii care dovedesc asocierea cu cei doi oligarhi fugari puși inițial pe lista sancțiunilor UE în 2023 pentru încercări de destabilizare a R. Moldova.
În cazul lui Șor, de exemplu, UE spune că acțiunile acestuia au fost îndreptate „înspre subminarea democrației în R. Moldova” și au inclus „oferirea ilegală de fonduri pentru a sprijini activitatea politică pro-Kremlin”.
Printre cei pentru care sancțiunile sunt prelungite acum se mai numără:
|
În decizia sa, UE reafirmă sprijinul „ferm” pentru R. Moldova și pentru reziliența sa în fața tentativelor de destabilizare din partea unor „actori externi”.
Istoria sancțiunilor și contestațiilor
UE a introdus treptat aceste sancțiuni în luna mai 2023, acuzând persoanele vizate că sunt parte a acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova coordonate de Kremlin, dar și amenințări la adresa suveranității și integrității sale teritoriale.
Pe lista europeană a celor sancționați pentru tentative de destabilizare a R. Moldova se află și alte persoane, inclusiv guvernatoarea autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, sau fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, dar în cazul lor sancțiunile expiră la alte date și nu este necesară vrei decizie acum.
În afară de persoane fizice, lista sancțiunilor prelungite acum include și o entitate, anume organizația Evrazia, cu sediul la Moscova.
UE spune între altele că Evrazia promovează narativele propagandei rusești în R. Moldova, servește drept canal prin care Șor a trimis bani pentru a încerca să influențeze în 2024 alegerile prezidențiale referendumul despre aderarea R. Moldova, a finanțat instruirea moldovenilor pentru acțiuni violente pregătite de Rusia.
Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.
Sancțiunile presupun restricții de călătorie în UE și confiscarea bunurilor pe care cei sancționați le-ar avea pe teritoriul blocului comunitar.
Plahotniuc, Șor și Tauber au contestat sancțiunile și la Curtea Europeană de Justiție. Ultimii doi au pierdut. Plahotniuc a câștigat în octombrie 2024 pe motiv că UE nu și-a explicat suficient motivele, dar UE a remediat ulterior situația.
Acum, ambasadorii UE urmează să aprobe și scrisori în adresa contestatarilor prin care resping contestațiile formulate de avocații acestora, explicând și de ce rămân pe lista de sancțiuni.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
