Dacă tendințele actuale se mențin, cererile ar putea depăși un milion până la sfârșitul anului 2023, arată datele publicate pe 5 septembrie de Agenția UE pentru Azil.
Germania a primit, de departe, cel mai mare număr de cereri de azil, 30% din total, urmată de Spania (17%) și Franța (16%).
Ca și în anii trecuți, cei mai mulți solicitanți de azil vin din Siria, iar Germania este țara unde peste 60% dintre acești caută refugiu. În jur de 95% din cererile sirienilor sunt acceptate, aceștia primind azil sau o altă formă de protecție.
A crescut anul acesta și procentul cererilor de azil sau protecție aprobate în cazul celor veniți din Rusia, de la 20% în 2020 la circa 35%.
În pas cu creșterea semnificativă a numărului de cereri de azil, s-a lungit și timpul de așteptare a unei decizii – cu o treime.
Recent, în tentativa de a reduce presiunea asupra întregului sistem de gestionare a migrației, guvernul german de coaliția a trecut R. Moldova și Georgia pe lista „țărilor sigure”, cu argumentul că oricum solicitările din aceste țări erau recunoscute în proporție de sub 1%. Cetățenii din cele două țări, odată propunerea aprobată de Bundestag, vor putea în continuarea cere azil, dar acestea vor putea fi mai ușor respinse drept „evident neîntemeiate”.
În 2022, numărul total al cererilor de azil în țările UE+ crescuse cu peste 50% față de anul precedent, fără a atinge însă cotele-record din anii 2015 -2016.
Se adaugă, aproximativ patru milioane de refugiați ucraineni, forțați să fugă de războiul provocat de invazia rusă din februarie 2022, care beneficiază în prezent de un regim special, mult mai puțin birocratic, cunoscut drept „protecție temporară”.
