Parlamentul European urmează să aprobe noua legislație pe 7 octombrie, iar statele membre ale UE pe 17 noiembrie, noile norme urmând să intre în vigoare în decembrie.
Măsurile se vor putea aplica, la nevoie, tuturor celor 61 de țări care beneficiază de un regim „liberalizat” de vize cu UE, inclusiv tuturor țărilor din Balcanii de Vest, Moldovei și Ucrainei, care speră să adere la blocul cu 27 de membri.
Dar diplomații europeni recunosc că actualizarea propusă vizează mai ales o altă țară care beneficiază în continuare de liberalizarea vizelor UE: Georgia.
Republica din Caucazul de Sud se află de mult timp în conflict cu Bruxelles-ul, adoptând anul trecut, în ciuda criticilor severe din partea UE, atât legislație anti-LGBT, cât și o așa-numită lege privind „agenții străini” – legislație similară cu cea utilizată de Kremlin pentru a reprima libertatea de exprimare și societatea civilă.
Relațiile s-au deteriorat și mai mult după alegerile parlamentare din octombrie anul trecut, în urma cărora partidul de guvernământ Visul Georgian și-a menținut puterea și a decis să suspende negocierile de aderare, adoptând în același timp politici considerate de mulți, inclusiv de Bruxelles, ca fiind favorabile Rusiei.
Situația creată a provocat demonstrații masive, reprimate violent de către autorități. Alegerile locale din weekendul trecut, în urma cărora Visul Georgian și-a consolidat și mai mult puterea, au repornit demonstrațiile. Poliția a folosit tunuri de apă pentru a contracara ceea ce oficialii au numit „o tentativă de lovitură de stat planificată de serviciile secrete străine”.
Noi demonstrații erau așteptate în capitala Georgiei pe 6 octombrie.
De la alegerile din octombrie 2024, UE s-a abținut de la contacte politice la nivel înalt cu Tbilisi și a facilitat impunerea de către statele membre ale UE a restricțiilor naționale privind vizele pentru înalții funcționari georgieni.
Cu toate acestea, UE nu a reușit să impună sancțiuni comunitare asupra politicienilor georgieni de rang înalt, deoarece Ungaria și Slovacia au blocat prin veto în repetate rânduri această măsură, care necesită unanimitatea celor 27 de state membre.
În schimb, blocul a analizat posibilitatea de a ataca regimul liberalizat de vize al țării, în vigoare din 2017, deoarece pentru asta nu este nevoie de consens.
Comisia Europeană a avertizat deja guvernul georgian despre intențiile sale în acest sens într-o scrisoare din iulie, solicitând o serie de clarificări până la sfârșitul lunii august. Tbilisi a răspuns, dar, potrivit mai multor oficiali ai UE, Bruxelles-ul nu a fost impresionat de răspuns.
Mai multe motive pentru o decizie radicală
Statele membre ale UE și Parlamentul European au petrecut prima jumătate a anului 2025 negociind noi norme pentru declanșarea mecanismului de suspendare a liberalizării vizelor, care ar putea fi utilizat în cazul Georgiei în cursul acestui an.
În prezent, motivele de luare a unei asemenea măsuri radicale sunt puține.
Ele sunt legate în principal de „probleme interne” clasice, cum ar fi numărul mare de cetățeni dintr-o țară care depășesc perioada de ședere de 90 de zile în blocul comunitar sau chiar profită de ocazie pentru a solicita azil în UE.
Un motiv de suspendare nou va fi dacă țara respectivă nu se aliniază la politica UE în materie de vize.
Aici s-ar înscrie teoretic orice țară care beneficiază de călătorii fără viză în UE, dar care nu cere viză cetățenilor ruși. Noua legislație comunitară ar permite UE să închidă o potențială rută alternativă a rușilor către blocul comunitar.
Un alt motiv nou pentru suspendare este dacă o țară terță aplică un program de cetățenie pentru investitori, contra unor sume mari de bani, cunoscut în unele țări sub numele de „pașaport de aur”.
„Amenințările hibride” reprezintă un al treilea criteriu nou.
Asta s-ar putea referi, de exemplu, la ceea ce UE numește „instrumentalizarea migranților sponsorizată de stat” – un exemplu fiind Belarus (care nu beneficiază de liberalizarea vizelor cu UE), țară care atrage persoane din Asia și Africa în Belarus și apoi le „împinge” spre granițele Letoniei, Lituaniei și Poloniei.
Dar cel de-al patrulea motiv pare să fie cel care pune liberalizarea vizelor pentru Tbilisi în centrul atenției: deteriorarea relațiilor externe ale UE cu o țară terță, în special în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale.
Suspendările vor fi mai lungi
Există, de asemenea, câteva alte modificări notabile ale regulilor privind suspendarea vizelor.
Suspendarea liberalizării vizelor este întotdeauna temporară la început. În legislația actuală, suspendarea temporară este de nouă luni și poate fi prelungită cu încă 18 luni.
În noua propunere, suspendarea inițială va fi de 12 luni, iar prelungirea de 24 de luni, ceea ce înseamnă că durata totală potențială va fi de trei ani. Diplomații UE afirmă că aceasta are scopul de a acorda Comisiei Europene timp suplimentar pentru a colabora cu țara terță în vederea remedierii eventualelor probleme.
Dar există o altă schimbare care vizează în mod specific Georgia.
În conformitate cu legislația actuală, suspendarea regimului fără vize poate fi limitată la factorii de decizie, cum ar fi miniștrii și funcționarii, în prima perioadă de suspendare temporară, afectând întreaga populație a unei țări în perioada de prelungire.
Conform noilor reguli, întreaga populație ar putea să nu fie afectată pe întreaga perioadă de trei ani, astfel încât cetățenii obișnuiți să fie scutiți de „pedeapsă”.
Acest lucru este relevant în cazul Georgiei, deoarece mulți la Bruxelles sunt reticenți în a penaliza populația pentru ceva ce consideră că este responsabilitatea guvernului. Cetățenii obișnuiți ar fi afectați doar dacă țara lor ar fi eliminată de pe lista țărilor fără viză după perioada de trei ani.
Este important de reținut că, în cazul unei suspendări temporare, Comisia Europeană poate lua decizia pe cont propriu, fără a fi necesar un vot în Parlamentul European sau în rândul statelor membre ale UE.
Cu toate acestea, este ceva obișnuit pentru Comisie să se consulte pe larg cu capitalele naționale. Pentru a elimina regimul fără vize al unei țări este necesară o majoritate calificată (55 % din statele membre ale UE, reprezentând 65 % din populația totală a UE).
Europa Liberă (RFE/RL) a aflat că până la 19 state membre ale UE ar lua în considerare sprijinirea cel puțin a unei suspendări temporare în cazul Georgiei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
