Unde sunt copiii?
Primul dintre cele două cazuri inițiate de Curtea Penală Internațională a vizat ceea ce oficialii au numit o campanie sistematică, la nivel înalt, de răpire a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate și de ducere a lor în Rusia.
În anunțul său din 17 martie 2023, instanța a declarat că a ordonat arestarea președintelui Vladimir Putin și a oficialului principal al Kremlinului pentru problemele copiilor, Maria Lvova-Belova, pentru „crima de război de deportare ilegală a (copiilor) și transferul ilegal (al copiilor)”.
Potrivit autorităților ucrainene, aproape 20 000 de copii au dispărut sau se crede că se află în custodie în Rusia.
Activiștii pentru drepturile omului, jurnaliștii și anchetatorii ucraineni au documentat o campanie pe scară largă în cadrul căreia copiii ucraineni au fost luați din teritoriile ucrainene ocupate.
Oficialii ruși au prezentat în mod frecvent acțiunile lor drept un gest umanitar, spunând că au adăpostit, hrănit sau protejat copiii de război sau de întreruperea serviciilor în regiunile ocupate. Cu toate acestea, în multe cazuri, autoritățile ruse nu au făcut mare lucru pentru a identifica părinții, rudele sau tutorii legali ai copiilor ucraineni.
În plus, potrivit anchetatorilor, autoritățile ruse s-au angajat într-un „program sistematic de adopții și plasamente forțate. În unele cazuri, copiii ucraineni au fost trimiși în tabere de vacanță de vară în Belarus, unde au fost expuși la educație și propagandă pro-rusească.
Cadavre în stradă
În primele săptămâni care au urmat invaziei, forțele ruse s-au confruntat cu o rezistență dârză din partea forțelor ucrainene, în special la nord de capitala Kiev. Până la sfârșitul lunii martie, comandanții ruși au ordonat unităților să se retragă și să se regrupeze.
În urma retragerii lor, oficialii și jurnaliștii ucraineni au găsit sute de civili morți în orașul Bucea: uciși prin împușcare, unii cu mâinile legate, cadavre aruncate pe alei sau în subsoluri. În localitatea Izium, aflată în apropiere, autoritățile au găsit zeci de morminte nou săpate, în care fuseseră îngropate cadavre ale localnicilor, multe dintre acestea având răni prin împușcare.
Scenele au șocat lumea, au torpilat negocierile de încetare a focului dintre Kiev și Moscova, au alimentat critici dure la adresa Moscovei și au galvanizat sprijinul pentru Ucraina.
În rândul experților externi, dovezile indicau convingător crime de război. Statele Unite au impus ulterior o interdicție de viză comandantului unui regiment de asalt aeropurtat care fusese desfășurat la Bucea, invocând „execuții extrajudiciare”.
Oficialii ucraineni au declarat că au formulat acuzații penale împotriva a 21 de soldați ruși pentru crime de război care ar fi fost comise la Bucea.
La câteva săptămâni după apariția publică a imaginilor, Putin a semnat un decret prin care a onorat Brigada a 64-a Separată de Mitraliere - unitatea militară care a ocupat Bucea și regiunea înconjurătoare.
Folosire disproporționată a forței
Rusia și-a recalibrat planurile de invazie după eșecurile inițiale. Omul care a preluat comanda - generalul Serghei Surovikin - a ordonat o campanie pe scară largă de rachete și lovituri aeriene, vizând nu numai obiective militare ucrainene, ci și infrastructura civilă.
Surovikin a fost înlăturat de la comandă în urma revoltei eșuate a liderului grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin. Dar strategia a persistat.
Folosind rachete de croazieră lansate din aer și de pe mare, drone kamikaze și alte arme, Rusia a bombardat infrastructura ucraineană, în ceea ce oficialii consideră a fi un efort deliberat de a demoraliza și epuiza populația. Rețeaua de electricitate a fost lovită în mod repetat - centrale electrice, transformatoare, linii de transmisie - pentru a încerca să-i înghețe pe ucraineni în timpul lunilor de iarnă.
În martie anul trecut, tribunalul de la Haga a emis al doilea set de mandate de arestare împotriva unor oficiali ruși - generalul-locotenent Serghei Kobîlaș și amiralul Viktor Sokolov - acuzându-i de crime de război pentru că au supravegheat campania aeriană care a vizat centralele electrice și substațiile.
În general, dreptul internațional umanitar - corpul de legi care reglementează crimele de război și infracțiunile similare - interzice unei armate să lovească ținte civile, cu excepția cazului în care există un motiv militar legitim; de exemplu, dacă o unitate militară se ascunde într-o centrală electrică, centrala poate fi o țintă.
Execuții pe câmpul de luptă
La sfârșitul lunii decembrie 2022, Oleksandr Mațievski, un soldat din Brigada 119 independentă a Forțelor de apărare teritorială din Ucraina, a dispărut în timp ce lupta pentru apărarea orașului Bahmut de înaintarea Rusiei.
Trei luni mai târziu, pe canalele rusești de Telegram a apărut un videoclip de 12 secunde în care apare un Mațievski obosit, fumând o țigară în timp ce este abuzat de soldați ruși. În timp ce soldații ruși îl înregistrează și își bat joc de bărbat, Mațievski strigă „Glorie Ucrainei”. Soldatul rus îl înjură apoi, iar Mațievski este împușcat.
Mațievski a fost aclamat postum ca un erou național. După toate probabilitățile, potrivit autorităților și experților ucraineni, el a fost, de asemenea, victima unei crime de război.
Dreptul internațional interzice execuțiile sumare ale prizonierilor de război, care sunt protejați de Convențiile de la Geneva, tratatul internațional vechi de decenii la care Rusia și Ucraina sunt, ambele, semnatare.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, cel puțin 71 de prizonieri de război ucraineni au fost executați de forțele ruse sau afiliate lor începând din februarie 2022 și cel puțin 21 de prizonieri de război au murit în custodia Rusiei. Sute de prizonieri de război au raportat, de asemenea, tortură și violență sexuală.
Nici Ucraina nu este nevinovată, potrivit ONU, a cărei misiune de monitorizare a raportat executarea a 26 de prizonieri de război ruși în 2022 și 2023. Sute de prizonieri de război ruși au raportat, de asemenea, tortură și rele tratamente din partea răpitorilor ucraineni.
Baia de sânge din gară
În dimineața zilei de 8 aprilie 2022, sute de oameni așteptau la gara din orașul Kramatorsk din Donbas, când gara a fost lovită de o rachetă, identificată ulterior ca fiind o rachetă balistică Tochka-U, înarmată cu muniție cu dispersie.
Cel puțin 58 de persoane au fost ucise în explozie, iar peste 100 au fost rănite. Acesta a fost unul dintre cele mai mortale atacuri asupra civililor ucraineni de la începutul invaziei totale.
Deși atât forțele ucrainene, cât și cele ruse aveau sisteme Tochka-U în arsenalele lor, majoritatea dovezilor a indicat trupele ruse ca fiind la originea rachetei. Autoritățile ruse au negat responsabilitatea și au susținut, de asemenea, că forțele lor nu au folosit niciodată sistemul.
Ca și în cazul centralelor electrice, dreptul internațional umanitar interzice țintirea deliberată a civililor sau a infrastructurii civile. De asemenea, solicită comandanților militari să depună eforturi deliberate pentru a evita țintirea unor astfel de locații.
Incidentul a fost departe de a fi singurul în care instalațiile civile au fost deteriorate sau distruse, cu victime. În iulie 2024, un spital pentru copii din Kiev, Ohmatdît, unde se aflau și copii moldoveni, a fost grav avariat în urma unui atac cu rachete rusești, deși nu a fost clar dacă spitalul a fost vizat în mod deliberat.
Activiștii pentru drepturile omului au susținut că asediul Rusiei asupra orașului Mariupol - orașul-port de la Marea Azov - între februarie și mai 2022 constituie, de asemenea, o crimă de război, mii de civili fiind uciși sau răniți, iar sute de mii fiind blocați timp de săptămâni fără apă, instalații sanitare sau electricitate.
Organizația Națiunilor Unite a declarat că mai mult de 12.600 de civili au fost uciși din februarie 2022, numărul victimelor civile crescând brusc anul trecut comparativ cu 2023.
Reportera RFE/RL Maja Zivanovic a contribuit la acestă relatare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
