A început o săptămână „istorică” — unul din termenii preferați ai presei, din mai multe privințe. Astfel, în Italia, după votul „istoric” de duminică, știm deja aproximativ cum va arăta viitorul guvern. Cel mai mare partid dintr-o viitoare coaliție de guvernământ cu trei partide este formațiunea dreptei extreme, post-mussoliniene, Fratelli d’Italia (FdI). The Economist, la Londra, conideră că șefa grupării, Giorgia Meloni, va deveni în mod aproape sigur prim-ministru.
Astfel, ea va intra în istorie ca prima femeie prim-ministru a Italiei, dar și va reface istoria prin aducerea la putere a unui partid care își are rădăcinile în neofascism. Cât de mult ar trebui, așadar, să ne îngrijorăm cu privire la revenirea dreptei dure la guvernare în Italia? Cum a analizat-o recent același The Economist, Meloni nu este singură în Europa. Ajunge să ne uităm la Viktor Orban în Ungaria, la ascensiunea Democraților din Suedia sau la influența persistentă a lui Marine Le Pen în Franța.
“O lovitură de cizmă în valorile europene”, titrează în această dimineață în Franța Libération (aluzie și la forma de cizmă a peninsulei italice, dar și la accesoriile și încălțările paramilitare ale fasciștilor).
Peste ocean, The Washington Post estimează că această ascensiune la putere a dreptei populiste în mai multe țări ale UE ar putea crea probleme chiar și pentru poziția comună europeană față de Ucraina, Kievul având motive să-și facă griji cu privire la schimbarea direcției din care bate vântul în democrațiile occidentale.
Sondajele arată deja un interes foarte coborât în rândul multor alegători occidentali pentru sprijinirea Ucrainei, nu în ultimul rând pe măsură ce provocările economice se acumulează mai aproape de casă.
Sigur, Giorgia Meloni a susținut retoric Kievul în ultimele luni, dar aliații ei nu și-au ascuns simpatiile pentru Kremlin. Matteo Salvini, șeful populiste Lega, a pus sub semnul întrebării eficacitatea sancțiunilor împotriva Rusiei. Silvio Berlusconi, fostul prim-ministru italian, s-a prezentat luna aceasta la televiziunea italiană pentru a-l apăra pe Putin, un vechi "prieten al lui".
„Putin a fost împins de populația rusă, de partidul său și de miniștrii săi să inventeze această operațiune specială”, a spus Berlusconi. „Trupele trebuiau să intre, să ajungă la Kiev într-o săptămână, să înlocuiască guvernul lui Zelenski cu oameni decenți, de treabă, și apoi să plece. În schimb, au găsit doar rezistență, care a fost alimentată apoi de arme de tot felul din vest.”
Ce urmează acum în Italia?
Cum o explică în detaliu presa italiană, îi revine acum președintelui Sergio Mattarella să numească un nou prim-ministru.
Mattarella va alege ca prim-ministru liderul care are cele mai mari șanse de a câștiga sprijinul parlamentului printr-un vot de încredere. Mattarella are și puterea formală de a numi miniștri, deși, în general, îi numește la recomandarea noului premier.
Președintele italian are o influență semnificativă. Iar Uniunea Europeană este o altă influență compensatoare. În vremuri economice grele, Italia are nevoie de sprijin din partea aliaților săi europeni. Deci vor atârna asupra Georgiei Meloni atât controale interne, cât și externe.
Marea Britanie la ananghie: in dire straits
Ajungând la problemele economice, același The Economist pune întrebarea ce urmează pentru Marea Britanie. După ce Kwasi Kwarteng, noul "chancellor", ministrul economiei, a anunțat mari reduceri de taxe (dar fără reduceri in cheltuieli) lira sterlină s-a prăbușit.
Luni, ieri, lira a căzut la un nivel istoric de coborât. Investitorii nu se arată convinși de sănătatea finanțelor britanice.
Toate aceste tulburări ale pieței indică posibilitatea unei reuniuni de urgență a Băncii Angliei. Cu siguranță, asta înseamnă și creșterea presiunii politice asupra noii șefe a guvernului, Liz Truss.
Ucraina: patru referendumuri pentru o «căsătorie»
Cele patru "referendumuri" din zonele ocupate de Rusia in Ucraina sunt pe cale de a se încheia, iar rezultatul lor va fi fără îndoială ceea ce a a ordonat Putin. Dar nimeni (cu excepția poate a Coreei de Nord) nu ar lua în serios ideea că Rusia a înghițit în mod legitim teritoriul suveran al vecinului său.
Între timp, Putin are griji mai mari acasă. Zilele trecute au arătat lumii hoarde de bărbați care se caută să fugă din Rusia, în vreme ce recrutarea în masă a început. Este un moment foarte periculos pentru Putin, care se pregătește să trimită civili prost pregătiți să moară în războiul său inutil.
Un prizonier torturat cu ABBA
În sfârșit, pe o notă care ar putea părea anecdotică, dacă n-ar fi putut aluneca spre tragedie, The Daily Telegraph, în Marea Britanie, publică în detaliu povestea unuia din mercenarii englezi eliberați recent, în urma schimbului de prizonieri dintre Ucraina și Rusia,
Shaun Pinner revelează cum a fost torturat de militarii ruși, fiind forțat să asculte în buclă, 24 de ore pe zi, melodia grupului pop suedez ABBA Mamma Mia , dar fiind și electrocutat.
Duă ce fusese condamnat la moarte în luna iunie, împreună cu tovarășul său britanic Aiden Aslin, ei au fost mutați într-o altă închisoare, unde tortura cu muzica a continuat.
Nu vreau să mai aud niciodată ABBA, spune astăzi Shaun Pinner.
