Preşedintele Igor Dodon s-a lămurit cu ezitările celor aleşi în Parlament. Dacă ezitarea acestora mai mai dura, va dizolva Parlamentul şi va numi data alegerilor parlamentare anticipate. Igor Dodon nu şi-a ascuns decepţia profundă, zicînd că alegerile anticipate nu sunt bune pentru RM şi că aduc cu ele mari riscuri. E vorba de proiecte investiţionale şi de sistemul bugetar.
Igor Dodon nu e singurul om decepţionat. Şi eu, de pildă, sunt decepţionat. Şi pesemne mai există cetăţeni decepţionaţi. Ce om responsabil şi lucid aşteaptă cu bucurie alegerile parlamentare anticipate? Cine vrea o nouă risipă de bani şi un efort suplimentar cu aceleaşi rezultate? Există însă o deosebire importantă între mine şi alţi cetăţeni simpli, pe de o parte, şi Igor Dodon, pe de altă parte.
Igor Dodon are o legătură strînsă cu PSRM, unul din partidele care nu poate găsi un compromis cu PD şi ACUM. De ce Igor Dodon nu-şi foloseşte influenţa ca să-i facă pe coechipierii socialişti mai flexibili, mai maleabili? Dacă Igor Dodon nu vrea alegeri anticipate, de ce nu încearcă să le sugereze socialiştilor nişte piste de colaborare cu ceilalţi învingători? Care-i problema? Doar rigiditatea PD-ului şi ACUM-ului? Dar socialiştii nu sunt cumva rigizi?
Vreau să mai spun iată ce. Impresia mea e că partidele învingătoare nu prea văd decepţia maselor, se fac că plouă. Ele vor alegeri anticipate pentru că au convingerea că vor repeta rezultatele frumoase din februarie. Dacă nu ar avea convingerea asta, s-ar comporta altfel, ar fi mai cooperanţi. Să fie sănătoşi şi să ne ducă cu paşi viforoşi spre noi alegeri. S-ar putea să aibă dreptate. Dar e posibil să aibă parte şi de o surpriză neplăcută.
