„Rusia... cred că este dezgustător ce face”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă, pe 31 iulie.
El a spus că Statele Unite intenționează să impună noi sancțiuni Moscovei, fără a da detalii. Dar a adăugat, referindu-se la președintele rus Vladimir Putin, că nu știe „dacă sancțiunile îl deranjează”.
Țările occidentale au impus o serie lungă de măsuri financiare împotriva Rusiei, în încercarea de a împiedica finanțarea războiului.
Președintele SUA a mai declarat joi că trimisul său special, Steve Witkoff, va călători la Moscova după o vizită în Israel, unde discută situația din Gaza cu oficialii israelieni.
Declarațiile au venit la câteva ore după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut „schimbarea regimului” de la Kremlin, afirmând că aceasta este singura modalitate de a împiedica Rusia să încerce să „destabilizeze” regiunea în viitor.
Vorbind prin video la un eveniment care marca în Finlanda 50 de ani de la semnarea Actului final de la Helsinki, din perioada Războiului Rece, Zelenski a declarat pe 31 iulie că el crede că aliații occidentali pot încă obliga Rusia să înceteze războiul împotriva Ucrainei.
„Dar dacă lumea nu își face un obiectiv din schimbarea regimului din Rusia, asta înseamnă că, chiar și după încheierea războiului, Moscova va continua să încerce să destabilizeze țările vecine”, a mai spus Zelenski.
„Astăzi vedem limpede ce este necesar pentru a readuce pacea în Europa, pentru a forța Rusia să facă pace, pentru a pune capăt acestui război”, a mai declarat el, în discursul său video de joi seară.
Termenul pentru Putin: 8 august
Între timp, la Națiunile Unite, diplomatul american John Kelly a declarat Consiliului de Securitate, pe 31 iulie, că Trump este ferm în privința termenului limită anunțat pentru 8 august pentru încheierea unui acord de încetare a focului în Ucraina.
„Atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să negocieze o încetare a focului și o pace durabilă. Este timpul să se ajungă la un acord. Președintele Trump a spus limpede că acest lucru trebuie făcut până pe 8 august”, a spus el.
Tot joi, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că, după șase luni de eforturi diplomatice, Trump va fi în curând obligat să decidă cât de activ va continua eforturile pentru un armistițiu, dacă una dintre părți refuză să accepte o încetare a focului.
Rubio a afirmat că oficialii americani și ruși au purtat negocieri private cu privire la războiul Kremlinului în Ucraina, dar că Washingtonul nu a constatat „niciun progres” în cadrul discuțiilor.
Trump, care s-a declarat „foarte dezamăgit” de Putin pentru refuzul acestuia de a pune capăt războiului, a anunțat pe 29 iulie că va scurta termenul de 50 de zile acordat anterior liderului rus pentru a ajunge la un acord de încetare a focului la „10-12 zile”.
Trump a declarat că Statele Unite vor impune noi tarife Rusiei dacă aceasta refuză să accepte un armistițiu. Zelenski a declarat că este gata să accepte o astfel de armistițiu și a sugerat o întâlnire directă cu Putin, pe care Kremlinul a respins-o.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a avut o reacție laconică la termenul limită de 10-12 zile dat pe 29 iulie, spunând că Kremlinul a „luat notă” de comentariile lui Trump, fără a da detalii.
„Lumea trebuie să răspundă cu un tribunal” (Sviridenko)
În timp ce demersurile de pace par blocate, violențele și uciderile au continuat în rândul populației civile din Ucraina.
În noaptea de miercuri spre joi, cel puțin 26 de persoane au fost ucise, printre care trei copii, și aproximativ 150 au fost rănite la Kiev, în urma unui atac rus cu rachete și drone, potrivit șefului administrației militarea orașului.
„Sunt peste o sută de locuri afectate”, a declarat Timur Tkacenko, adăugând că au fost raportate pagube sau victime în peste 27 de locații, sectorul Solomianski, unul dintre cele mai populate din Kiev, fiind lovit cel mai puternic.
„Clădiri rezidențiale, școli, grădinițe, unități medicale și o universitate. Acestea sunt locurile pe care le atacă rușii”, a adăugat el.
„Din păcate, numărul victimelor atacului Rusiei asupra clădirilor rezidențiale continuă să crească”, a declarat ministerul ucrainean de interne într-un comunicat.
Ministerul a adăugat că peste o mie de polițiști și salvatori au fost mobilizați pentru a face față consecințelor atacului din 31 iulie.
După ce inițial s-au raportat 16 morți, autoritățile au declarat în primele ore ale zilei de 1 august că salvatorii au recuperat încă 10 cadavre din ruinele unui bloc.
„Acesta este răspunsul lui Putin la termenele limită impuse de Trump”, a declarat prim-ministrul ucrainean Iulia Sviridenko. „Lumea trebuie să răspundă cu un tribunal (pentru crime de război) și cu presiune maximă.”
„Am văzut cu ochii mei oameni scoși de sub dărâmături la locul operațiunilor de salvare. Este sfâșietor să vezi părinți căutându-și copiii și rude căutându-și persoanele dragi”, a declarat Sviridenko după ce a vizitat locul atacului din Kiev.
Ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, a calificat evenimentul drept „o dimineață oribilă la Kiev”, afirmând că atacurile rusești au distrus clădiri rezidențiale, au avariat școli și spitale și au lăsat civili morți, răniți și prinși sub dărâmături.
El a declarat că Ucraina a inițiat o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU ca răspuns la „ultima escaladare a terorii din partea Rusiei”. El a spus că reuniunea este programată să aibă loc pe 1 august.
Între timp, forțele ruse au afirmat că au capturat orașul strategic Ceasiv Iar din estul Ucrainei, după o luptă sângeroasă care a durat 16 luni.
Autoritățile ucrainene au respins această afirmație. Informația nu a putut fi verificată imediat în mod independent.
Cu informații de la Serviciul ucrainean al RFE/RL și AP.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
