În acești trei ani Republica Moldova a reuşit să-şi reorienteze exporturile spre ţările comunitare, însă în continuare atrage greu investitorii străini. Concluzia se regăseşte în studiul despre „Impactul Acordului de Comerţ Liber asupra economiei din Republica Moldova, inclusiv rolul investiţiilor străine directe”, realizat de o echipă de experţi germani. Documentul mai arată că în 2014 – 50 la sută dintre exporturile Republicii Moldova se îndreptau spre Federaţia Rusă. În prezent lucrurile stau diferit, 2/3 din exporturi merg spre statele Uniunii Europene şi doar puţin peste 20 la sută în Federaţia Rusă şi ţările CSI. Diana Răileanu are detalii.
Acordul de Asociare UE-Moldova, semnat în iunie 2014, a intrat pe deplin în vigoare în luna iulie a anului trecut. Acordul încetăţeneşte zona de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare, aşa numita DCFTA şi descrie agenda de asociere a cărei menire e să stimuleze racordarea politică a Republicii Moldova la normele europene. Pentru antreprenorii locali, crearea zonei de liber schimb a reprezentat, întâi de toate, anularea taxelor vamale pentru exportul în UE şi deschiderea spre o piaţă de 500 de milioane de consumatori.
Experţii organizaţiei GET Moldova, careoferă consultanţă autorităţilor moldovene în chestiuni economice din 2010 cu sprijinul guvernului de la Berlin, constată că la capitolul atragerea investiţiilor străine acordul nu este suficient valorificat. Din totalul companiilor prezente în Republica Moldova, doar 7 la sută sunt întreprinderi cu capital străin.
Economistul Ricardo Giucci de la GET Moldova, a atras atenţia că deseori confruntările politice şi mesajele contradictorii transmise de autorităţi descurajează potențialii investitori să vină în ţară:
„Punerea la îndoială la Acordului de liber schimb nu este un semnal bun transmis investitorilor şi îi descurajează. Asemenea discuţii au fost inclusiv la începutul acestui an. Pentru că om de afaceri care îl aude pe un politician de rang înalt declarând că Acordul ar putea fi revăzut, semnalul e că tratatul ar putea să nu mai rămână în vigoare. Chiar dacă unii nu dau prea multă atenţie acestor declarații, însă faptul că deja au fost făcute în spaţiul public, pot avea un impact negativ.”
Chiar dacă investitorii străini sunt prezenţi în 7 la sută din companiile existente, acestea acoperă în prezent 15 la sută din piaţa forţei de muncă, avand puţin peste 76 de mii de angajaţi. Expertul Ricardo Giucci spune că investitorii aduc în mare parte numai beneficii economiei moldoeveneşi: oferă salarii mai mari angajaţilor, aduc experienţe inovative şi sunt gata să investească în domenii în care antreprenorii locali nu ar avea capacităţi, inclusiv financiare:
„Dacă cineva vă întreabă de ce investiţiile străine directe ar trebui atrase, răspunsul este simplu: aceste companii îşi permit să plătească mai bine salariaţii, prin urmare creşte bunăstarea oamenilor, deci, un argument foarte bun. În ce priveşte beneficiile fiscale: întreprinderile cu capital străin sunt plătitori fideli de taxe şi impozite, prin urmare contribuie la bugetul ţării. Iată de ce cred că există o corelaţie clară între investiţii şi bunăstarea populaţiei. Nu spun că orice companie străină este de bună credinţă, însă sunt destule motive pentru autorităţi ca să depună mai multe eforturi pentru atragerea investiţiilor străine directe pentru a crea mai multe locuri de muncă şi creşte nivelul de trai al oamenilor.”
În prezent, guvernul de la Chişinău are semnate acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeană, cu Turcia şi cu ţările ce fac parte din Comunitatea Statelor CSI. În 2014, acordul cu CSI a fost încălcat de Federaţia Rusă care a introdus taxe vamale pentru mai multe categorii de produse moldoveneşti. Decizia a fost luată la scurt timp după semnarea Acordului de Asociere a Moldovei la UE. Mai mulţi experţi au criticat decizia Moscovei, sugerând că aceasta a avut la bază interese politice şi nicidecum motivație economică.
