Consilierul președintei Maia Sandu Olesia Stamate a acordat un interviu pentru Asociația pentru Politică Externă din Moldova, prezentat și de G4Media. Tema o reprezintă proiectele de reformare a justiției. Pornind de la ideea că problema corupției este prima pe lista urgențelor actualei puteri, corupția în rândul magistraților reprezintă cheia, chiar dacă e vorba de un fenomen întâlnit pe toate palierele societății. Olesia Stamate spune că s-a încercat ceva și pe perioada celor cinci luni când Maia Sandu a fost la conducerea guvernului, dar timpul a fost prea scurt. Atunci, s-a făcut apel la sistemul judiciar să se autocurețe, dar nu s-a remarcat nicio intenție reală. Acum, ar fi o cale mai lungă, dar durabilă, și una mai scurtă, deocamdată ipotetică. Calea lungă este „evaluarea extraordinară”, adică evaluarea externă a magistraților. Nu va produce efecte imediat, dar va crea treptat o masa critică a magistraților trecuți prin acest filtru, și tot treptat ei pot începe să-i izoleze pe cei corupți. Deocamdată, spune Olesia Stamate, în Moldova se petrece fenomenul invers : o mână de judecători onești „sunt marginalizați și stigmatizați de către corpul de judecători sau de procurori care încalcă în mod sistematic legea”. Calea mai scurtă ar fi numirea unui procuror general curajos, care să dea drumul la 4-5 dosare de răsunet, ceea ce va da poate un exemplu și celorlalte structuri judiciare.
Primele o sută de zile ale președinției lui Joe Biden în Statele Unite „au schimbat lumea atât de mult încât, privind înapoi cu doar o jumătate de an, ea pare de nerecunoscut”, scrie Cristian Pîrvulescu în Observator cultural. Biden „a depășit toate așteptările. Planul lui de relansare economică de 1.900 de miliarde de dolari este un exemplu al viziunii lui privind politica”. Biden vede China pe poziția de principal adversar al Statelor Unite. Or, „În aceste condiții, Rusia, pe care orgoliul lui Putin vrea s-o plaseze în concertul marilor puteri, încearcă să compenseze rolul său geostrategic – mai degrabă regional – prin agresivitatea-i recunoscută. Însă cu cât un regim este mai agresiv, cu atât este mai slab”. Printre reușitele președintelui american este și faptul că i-a convins pe europeni că parteneriatul cu SUA trebuie reluat. O atitudine mai critică față de Kremlin și un plus de încredere la Kiev au fost dintr-o dată posibile.
Sabina Fati a scris pentru Deutsche Welle o analiză privind semnele unei întoarceri la pragmatism în relațiile dintre diplomația română și cea ungară. Cei doi miniștri de externe s-au întâlnit recent și au discutat despre programul destinat micilor întreprinzători maghiari din Ardeal. Ministrul român a cerut „transparenţă”, „nediscriminare”, adică aplicarea programului pe întreg teritoriul țării, numai că, arată Sabina Fati, în urmă sunt mulți ani în care Ungaria și-a aplicat nestingherită strategia de susținere a minorității din Transilvania. Cel mult i s-au servit „lozinci naţionaliste şi clişee”. Motivul ar fi că o politică asemănătoare a aplicat și România în Republica Moldova, scrie Fati. În opinia sa, statul ungar a preluat ceea ce nu a făcut statul român în zonele locuite și de maghiari. „E greu de crezut, scrie jurnalista, că recenta înţelegere între miniştrii de externe, român şi ungar, poate să-i redea Bucureştiului puterea pierdută treptat din 2011 încoace, dar e un pas spre refacerea încrederii între România şi Ungaria la 25 de ani de la semnarea Tratatului de bază dintre cele două ţări şi o formulă de recalibrare a Bucureştiului faţă de Budapesta”.
