„Dacă vreți să ieșiți din această mlaștină cunoscută sub numele de fosta Uniune Sovietică, trebuie să munciți din greu la asta și nu va fi ușor”, afirmă Ilves, care a condus Estonia în calitate de președinte între 2006 și 2016 și a fost în fruntea ministerului de Externe de la Tallinn în timpul negocierilor cu UE, care s-au încheiat cu aderarea acestei țări baltice în 2004 la blocul comunitar.
El spune că în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, Estonia, spre deosebire de R. Moldova, a făcut devreme reforme majore, nepopulare, în timp ce conducerea moldoveană de atunci „nu a vrut să își asume” astfel de riscuri.
„A trebuit să privatizăm, a trebuit […] să începem vânzările de terenuri. A trebuit să restituim proprietăți”, exemplifică fostul șef de stat estonian. Eforturile, spune ex-președintele Ilves, au fost răsplătite cu creșterea substanțială a PIB-ului pe cap de locuitor în Estonia și „o mulțime de investiții”.
„Unii nu ne-au dorit în UE pentru că eram foști sovietici”
Alte țări nu au fost dispuse să ia asemenea decizii pentru că s-au gândit că o vor face mai târziu - „vom face ceva, dar în acest moment să ne bucurăm de faptul că putem conduce un Mercedes, nu o Volga”, afirmă Toomas Hendrik Ilves.
În cuvintele lui, R. Moldova este mult mai avantajată acum să devină membră a Uniunii Europene, decât a fost Estonia atunci când a început procesul de aderare în anii ’90.
„Au fost țări care nu ne-au dorit în Uniunea Europeană, tocmai pentru că eram așa-numiți foști sovietici. Germania era strict, strict împotriva Estoniei sau aderării ei, vreodată, la UE”, afirmă Ilves în podcast.
De la „nu prea vor să adere” la deschiderea negocierilor cu UE
R. Moldova, care are oficial undă verde pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeană, a depus cerere de aderare urmând exemplul Ucrainei, la câteva săptămâni după invazia la scară largă pe care Rusia a lansat-o împotriva acesteia.
UE, afirmă Ilves, a înțeles că R. Moldova și Ucraina sunt importante din punct de vedere strategic și că Rusia este „o putere militară revanșardă” după invazia rusească din 24 februarie 2024. Astfel, războiul a schimbat o atitudine veche de un deceniu în UE, care, potrivit lui Toomas Hendik Ilves, voia să spună: „Ei nu prea vor să adere, lăsați-i în pace”.
Fostul șef de stat estonian este de părere că R. Moldova și Ucraina sunt țări democratice care trebuie să fie membre ale blocului comunitar. „Europenii care nu au democrație nu fac parte din Uniunea Europeană”.
Întrebat despre ce se va întâmpla dacă R. Moldova nu reușește să devină membră a UE în actualul trend de aderare, Ilves răspunde că „vom vedea dacă mai primiți o șansă”.
Ce mai puteți afla din acest interviu cu Toomas Hendrik Ilves:
- Au existat rezerve în societatea estonă față de aderarea la UE?
- Și-a pierdut Estonia din suveranitate după ce a devenit membră a UE?
- Cum ar trebui să fie relațiile dintre UE și Rusia după ce războiul împotriva Ucrainei se va termina?
- De ce a fost NATO o opțiune clară pentru Estonia?
- În ce mod poate lupta un guvern într-un război hibrid purtat de către Rusia? Și sunt permise oare măsuri care să nesocotească normele democratice ca răspuns la amenințările hibride?
„Pe Agendă, cu Cristina Popușoi” este un produs al Europei Libere, în care invitați de prestigiu sunt intervievați săptămânal în studioul nostru din Chișinău. Cu un episod nou publicat în fiecare miercuri, aduce 30 de minute de întrebări și răspunsuri la ordinea zilei pentru orice spectator din R. Moldova. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul. Emisiunea poate fi urmărită pe canalul de YouTube Europa Liberă Moldova și pe site-ul moldova.europalibera.org.
