Reprezentanții diplomației autohtone socotesc că apartenența la Uniunea Europeană și NATO înseamnă automat că Bucureștiul este parte a declarațiilor făcute de aceste organizații suprastatale.
Nici atunci când apar abuzuri interne, cum este cazul în Belarus, Mianmar sau Hong Kong, Ministerul de Externe din România nu spune nimic. Și acum când Rusia își masează trupele la frontiera cu Ucraina și aduce echipament sofisticat în Marea Neagră, Bucureștiul preferă să tacă. Iar în războiul expulzărilor pare exclus să se pronunțe.
Totuși, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu vorbește la întâlnirile cu omologii lui din NATO și UE despre chestiunile arzătoare, numai că ceea ce spune acolo, nu poate fi la fel de puternic cu o poziționare a României. Astfel, la reuniunea în sistem de videoconferinţă a șefilor diplomațiilor europene (reuninea Consiliul Afaceri Externe/CAE) cu toate că Bogdan Aurescu a abordat aproape toate subiectele importante, dar a trecut total peste, expulzările de diplomați. Ministrul român a subliniat că România „susţine un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre”, urmând ca o discuţie dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021. Este vorba despre întâlnirile perioadice ale șefilor diplomațiilor europene care se reunesc fără asistenții lor odată la șase luni pentru a discuta în mod direct subiectele sensibile ale momentului. Acest tip de întâlniri poartă denumireac de Gymnich, după locul în care a avut loc o astfel de întâlnire pentru prima dată în 1974.
Bogdan Aurescu „a sprijinit” necesitatea "adoptării unor noi sancţiuni, în condiţiile degradării continue a situaţiei interne şi încălcărilor continue ale drepturilor omului" din Belarus și a susținut propunerea implicării Crucii Roşii în cazul opozantului rus Alexei Navalnîi, aflat într-o situație precară de sănătate, din cauza condițiilor din penitenciarul unde a fost închis.
România asumă deci poziția europeană în privința conflictelor diplomatice pe axa Rusia-Occident. Reprezentantul Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell a explicat că, deocamdată, UE nu se gândește la impunerea unor noi sancțiuni economice Moscovei sau expulzarea unor diplomați ruși. Anunțul a fost făcut după Praga a declarat 18 diplomați ruși „persona non grata”, pe care în același timp i-a etichetat ca agenți secreți. Pe de altă parte există bănuiala că agenți ai GRU ar fi fost implicați în explozia din 2014 de la un depozit de muniții aflat la 300 de kilometri de capitala Cehiei.
Pe de altă parte, Polonia a declarat la sfârșitul săptămânii trecute, trei diplomaţi ruşi, angajaţi ai ambasadei ruse la Varşovia, persona non grata, exprimându-şi solidaritatea cu măsuri similare luate de Statele Unite.Cei trei sunt acuzați că au încălcat statutuldiplomatic şi că au luat parte la „acţiuni dăunătoare Poloniei”, iarVarșovia și-a exprimat prin Ministerul de Externe „solidaritatea deplină” cu deciziile SUA, precizând că „deciziile aliaţilor sunt cel mai potrivit răspuns la acţiunile ostile ale Rusiei”.
Administrația Statelor Unite a anunţat pe 15 aprilie o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, drept răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi ingerinţe în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei și intitulate SolarWinds.
Prin comparație cu declarația Poloniei, luarea de poziție a României este destul de timidă: „Ministerul de Externe de la București și autoritățile române cu responsabilități în domeniu reafirmă angajamentul ferm și implicarea României în sprijinul eforturilor de combatere a agresiunilor cibernetice și își exprimă interesul de a coopera cu SUA și ceilalți aliați și parteneri, astfel încât să fie întreprinse, în mod concertat, măsuri concrete și ferme în acest sens”
Rusia a ripostat simetric acțiunilor americane, iar șeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, a decis să expulzeze zece diplomaţi americani și a descris diverse restricţii care vor complica viaţa reprezentanţilor americani în Rusia plus interdicţia pe teritoriul său a fundaţiilor şi ONG-urilor americane care „se amestecă deschis" în politica sa internă. Astfel mai mulți oficiali din administrația lui Joe Biden nu vor mai avea permisiunea Rusiei de a se afla acolo. Serghei Lavrov a mai anunţat că Moscova a „recomandat" ambasadorului Statelor Unite, John Sullivan, să se întoarcă la Washington pentru „consultări aprofundate şi serioase". Rusia nu-l poate expulza, însă, pe ambdasadorul american la Moscova, fiindcă în Convenția de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice nu există această opțiune. Șeful unei misiuni diplomatice poate fi declarat, însă, persona non grata, caz în care acesta este obligat să părăsească țara gazdă. În relațiile ruso-americane așa ceva s-a întâmplat o singură dată, în 1952, când ambasadorului american George Kennan, după ce comentariile acestuia în presa occidentală fuseseră considerate de conducerea URSS „calomnioase și mincinoase".
