Marius Diaconescu scrie pe blogurile Adevărul că alegerile prezidențiale din Republica Moldova ar trebui să conteze foarte mult pentru România, „din perspectiva securităţii regionale”. Toată lumea e atentă însă doar la scorurile primilor doi clasați în sondaje, Igor Dodon și Maia Sandu, deși, spune acest comentator, sunt încă doi care pot înclina balanța în al doilea tur: Andrei Năstase şi, „mai ales, Renato Usatâi”.
„Viitorul preşedinte al Republicii Moldova va trebui să se pronunţe în dosarul Transnistriei în contextul negocierilor privind rezolvarea conflictului din Ucraina”, iar aici lucrurile sunt complicate: „Grupul Normandia pune presiuni pe rezolvarea situaţiei din Transnistria, pentru a servi ca model de rezolvare a conflictului ucrainean. Miza principală este Ucraina, pentru că sancţiunile internaţionale împotriva Rusiei instituite după ocuparea peninsulei Crimeea afectează semnificativ interesele economice ale Franţei şi Germaniei în Rusia. Iar unele compromisuri încheiate între Chişinău şi Tiraspol sunt văzute de unii funcţionari ai OSCE ca model bun de urmat în cazul Ucrainei”.
De altfel, multe țări occidentale cu regim federal nici nu pricep de ce se opune Chișinăul unei asemenea formule. Ce face între timp Bucureștiul? Nu se pronunță sau se exprimă pe mai multe voci. Președintele Iohannis nu s-a exprimat pe tema alegerilor moldovene și, probabil, nici n-o va face până la turul al doilea. „Andrei Năstase, scrie Marius Diaconescu, a stat în iulie o săptămână în Bucureşti, străduindu-se să fie primit şi să facă măcar o poză cu orice ministru din guvernul român. În urma acestui efort «diplomatic», a promovat acasă ideea că este sprijinit de către guvernul din Bucureşti în cursa prezidenţială. Maia Sandu a venit aproape incognito la Bucureşti pentru o singură zi (...), când s-a întâlnit cu preşedintele şi premierul. A doua zi a anunţat la Chişinău ceea ce deja toată lumea se aştepta: că va fi candidata PAS la prezidenţiale”. În schimb, PNL și-a declarat deja sprijinul pentru Andrei Năstase.
Ramona Strugariu, colaborator la ziare.com, scrie despre un articol publicat într-o limbă engleză bine supravegheată de fostul premier PSD Viorica Dăncilă, în Jerusalem Post. Ce spune acolo doamna Dăncilă: că ea a sperat tot timpul ca Uniunea Europeană să ajungă la o relație de colaborare cu Rusia. Articolul i-a fost cu siguranță scris doamnei Dăncilă, crede comentatoarea, și nu pentru panașul propriu, ci în interes propagandistic rusesc. Pentru că a apărut la numai două zile după ce s-a anunțat că este probabilă adoptarea, la nivelul Uniunii Europene, a unui fel de lege Magnițki, care să permită sancționarea prin blocarea activelor și obstrucționarea deplasărilor unor persoane care încalcă grav drepturile omului și comit abuzuri la acest capitol. Ramona Strugariu se referă la „surse diplomatice citate de Politico”, care susțin că această lege ar putea fi adoptată înainte de 10 decembrie, Ziua Drepturilor Omului, tocmai ca să poată intra în vigoare de anul viitor. Perspectiva „tulbură semnificativ apele internaționale și schimbă raporturile de forță. UE nu a vorbit atât de clar și de coerent în materie de sancțiuni, într-o singură voce, niciodată până acum”. Iar „Trigger-ul (...) în finalizarea acestei decizii (...) îl reprezintă otrăvirea lui Alexei Navalnîi”.
