Preşedintele Igor Dodon urmează să se întâlnească mâine la Moscova cu reprezentantul special al Kremlinului pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova, Dmitri Kozak. Numit în această funcţie în luna iulie, Kozak nu a avut deocamdată niciun contact cunoscut cu vreun demnitar moldovean, exceptîndu-l pe liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care l-a vizitat la începutul acestei luni la Moscova, imediat după ce acesta fusese primit la reşedinţa de la Condriţa de Igor Dodon. Detaliile discuţiilor dintre Krasnoselski şi Dodon au rămas necunoscute, la fel cum nu se cunosc prea multe nici despre această primă întrevedere dintre Kozak şi şeful statului moldovean.
Atunci când urma să se întâlnească la Condriţa cu Krasnoselski, a existat suspiciunea că Igor Dodon ar fi vrut să dea startul negocierii unui proiect de reunificare în bază de federaţie a regiunii transnistrene, iar întrevederea cu liderul de la Tiraspol ar fi prefaţat discuţiile pe marginea proiectului cu emisarul moscovit Dmitri Kozak.
O speculaţie din presa rusă, bunăoară, era că găsirea unei soluţii de reintegrare va fi una din principalele teme de campanie pentru Igor Dodon, în încercarea să-şi ajute formaţiunea socialistă din Parlament să obţină la apropiatul scrutin o pondere cât mai mare, poate dominantă, în viitoarea construcţie guvernamentală.
În declaraţiile publice de după întrevedere, tema a fost total absentă. Asta nu i-a împiedicat însă pe observatori să stăruie asupra existenţei pericolului ca Igor Dodon să cadă de acord cu Tiraspolul, ca gest de bunăvoinţă faţă de Moscova, asupra unui proiect de federalizare a Republicii Moldova după scenariu rusesc.
Săptămâna trecută, într-o emisiune la postul public de televiziune, Igor Dodon a vorbit despre nevoia unui referendum privind Transnistria şi a afirmat totodată că proiectele concrete de reintegrare se vor discuta, însă nu acum, ci după scrutinul parlamentar.
Cei mai mulţi analişti, critici ai ideii de federalizare, refuză totuşi să dea crezare spuselor lui Igor Dodon. Că acesta ar avea planuri ascunse legate de regiunea transnistreană ar demonstra-o, pe lângă altele, şi această aducere bruscă în discuţie a temei referendumului, cred ei.
Cu totul neclar este dacă Partidul Democrat de guvernământ ar cădea de acord ca nu el, ci Igor Dodon, să caute împreună cu Tiraspolul şi Rusia vreo soluţie pentru reintegrarea regiunii sale estice.
Anatol Ţăranu, fost ambasador moldovean la Moscova, crede că, chiar dacă, teoretic, nu ar avea de ce să vrea să împartă în viitor influenţa politică cu cei de la Tiraspol, guvernarea dominată în acest moment de democraţi ar putea fi nevoită să facă o astfel de concesie pentru menţinerea unui potenţial parteneriat cu Igor Dodon.
Un alt analist, de această dată de la Bucureşti, Dan Dungaciu, s-a declarat sigur că în sânul a ceea ce el numeşte „binomul Dodon-Plahotniuc” ar exista deja în mod cert o înţelegere pe această temă, iar un semn clar ar fi recenta răsucire ideologică a PD-ului lui Vlad Plahotniuc şi estompare a mesajului pro-european de până acum a formaţiunii.
Acum câteva săptămâni, după ce s-a întâlnit cu Kozak la Moscova, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că pledează pentru continuarea în forma actuală a „misiunii ruse de pacificare pe Nistru”, pe care o consideră „un succes” şi „o garanţie a păcii şi securităţii în regiune”. Unii analişti spun că nu reglementarea propriu-zisă, ci tocmai menţinerea actualului statut al acestei misiuni, dar şi pe cel al trupelor din grupul operativ, ambele fiind subminate, aşa cum crede Kremlinul, de rezoluţia din iunie a ONU obţinută de Chişinău, ar fi de fapt principala preocupare actuală a Federaţiei Ruse şi, implicit, a noului său emisar pentru R. Moldova, Dmitri Kozak.
