Ştiri
SUA sunt îngrijorate de creșterea numărului de noi infectări cu noul coronavirus
![](https://gdb.rferl.org/520e8724-eab1-4f5f-81ed-2579cf0e6edc_w250_r1_s.jpg)
În Statele Unite provoacă îngrijorare creșterea numărului de cazuri confirmate de infectare cu coronavirus. În ziua de 24 iunie s-au înregistrat în total peste 34.700 de infecții noi, cea mai mare cifră de la sfârșitul lui aprilie.
Totalul de miercuri a venit într-o zi cu un număr-record de teste, dar oficialii tot sunt îngrijorați, pentru că de peste o lună numărul zilnic de cazuri noi fusese în declin. Guvernatorul din Texas a îndemnat oamenii să stea acasă pentru că statul se confruntă cu „o epidemie masivă”, iar guvernatorul din Arizona a îndemnat oamenii să poarte măști.
La 24 iunie California a raportat peste 7.000 de cazuri noi în 24 de ore, în vreme ce Florida a informat despre 5.500 de infectări noi, într-o creștere de 25% față de recordul stabilit săptămâna trecută. COVID-19 a făcut peste 120.000 victime în Statele Unite și peste 480.000 la scară globală.
Vezi ultimele știri
Zelenski a semnat decretul privind sancțiunile împotriva lui Poroșenko și Kolomoiski
![Fostul președinte ucrainean, Petro Poroșenko, își salută susținătorii în fața unei judecătorii după o audiere la Kiev, 19 ianuarie 2022.](https://gdb.rferl.org/3235caa5-2f74-49f8-a31f-08dd4a814ce6_cx0_cy4_cw0_w250_r1_s.jpg)
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a aprobat joi, prin decret, propunerea Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei de a impune sancțiuni fostului președinte Petro Poroșenko și unor importanți oameni de afaceri.
În afară de Poroșenko, decretul îi vizează pe miliardarul aflat în detenție Igor Kolomoiski, pe fostul coproprietar al Privatbank, Gennadi Boholiubov, omul de afaceri Konstatin Jevago și pe fostul lider al partidului de opoziție Platforma pentru viață, Viktor Medvedciuk, care se află acum în Rusia și este acuzat de trădare de stat în Ucraina.
Sancțiunile includ blocarea activelor în Ucraina și alte măsuri economice, precum și retragerea distincțiilor de stat.
Petro Poroșenko a fost președinte al Ucrainei între anii 2014-2019, pierzând alegerile în fața lui Zelenski. El este liderul partidului de opoziție Solidaritatea Europeană și membru al Radei Supreme de la Kiev. Poroșenko este și unul din cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina. Potrivit ratingului Forbes, în 2020, Poroșenko a ocupat locul al treilea în topul celor mai bogați oameni din Ucraina, cu un capital de 1,4 miliarde de dolari. În martie 2021, averea sa a fost estimată la 1,6 miliarde de dolari.
În 2022, cu puțin timp înainte de începutul războiului din Ucraina, Poroșenko a fost acuzat de înaltă trădare de stat. Fostul președinte se declară nevinovat și susține că autoritățile îl persecută din motive politice. Fostul președinte este suspectat că, împreună cu Medvedciuk, ar fi organizat achiziții de cărbune din estul Ucrainei, controlat de separatiștii pro-ruși, în anii 2014-2015.
Miercuri, după decizia Consiliului de Securitate Națională, deputații partidului lui Poroșenko au blocat tribuna Parlamentului, ținând pancarte pe care scria: „Ucraina nu este Rusia”, „Nu represiunii politice” și „Nu dictaturii”.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski a revocat cetățenia a patru deputați, printre care și prietenul lui Putin, Medvedciuk
Președintele Zelenski a declarat în discursul său video din seara zilei de 12 februarie, fără a menționa niciun nume: „Toți cei care au distrus securitatea națională a Ucrainei și au ajutat Rusia, toți trebuie să fie trași la răspundere. Miliardele care au fost câștigate prin vânzarea efectivă a Ucrainei, a intereselor ucrainene, a securității ucrainene, trebuie să fie blocate și trebuie să lucreze pentru apărarea Ucrainei și a ucrainenilor”.
După cum notează Ukrainska Pravda, Igor Kolomoiski, care de asemenea este unul din cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina, este suspectat de fraudă și de legalizarea bunurilor obținute în mod ilegal. Boholiubov, un fost partener de afaceri al lui Kolomoiski, a părăsit Ucraina în 2024 - ilegal, potrivit autorităților -, folosind documente falsificate. Miliardarul Konstantin Jevago este suspectat de deturnare de fonduri în cazul băncii „Finance and Credit”. El se află, de asemenea, în străinătate, iar Franța a refuzat să îl extrădeze în Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia neagă că dronele căzute în Găgăuzia erau ale sale. Chișinăul vrea închiderea Centrului Cultural Rus
![Reprezentanții Ministerului i-au prezentat ambasadorului desemnat al Rusiei fragmente din dronele căzute pe teritoriul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie.](https://gdb.rferl.org/77c3d73c-b7ba-4318-4501-08dd4a80b3ca_w250_r1_s.jpg)
Ministerul moldovean de Externe a prezentat ambasadorului fragmente din dronele căzute în sudul țării, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Ca măsură de răspuns, Chișinăul a anunțat că va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus.
Ambasadorul desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a respins acuzațiile Chișinăului despre căderea dronelor rusești în autonomia găgăuză.
Șeful misiunii diplomatice a Rusiei la Chișinău a spus că în lipsa unor „investigații suplimentare” este greu de stabilit „cui aparțin” dronele căzute în sudul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie, despre care autoritățile spun că au provocat și explozii. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale, au precizat autoritățile moldovene.
„Inscripția poate fi aplicată de oricine. În acest sens, nu excludem provocările din partea unei terțe părți, care nu este Moldova. Există și incidente accidentale, care, din păcate, sunt posibile”, a spus Ozerov jurnaliștilor la sediul Ministerului moldovean de Externe, unde a fost convocat de urgență în dimineața zilei de joi, 13 februarie.
Ministerul moldovean al Afacerilor Externe a spus într-un comunicat de presă, publicat la scurt timp după convocarea lui Ozerov, că a exprimat „protestul ferm” față de ceea ce a numit încălcări inacceptabile și amenințări la adresa securității naționale și a cetățenilor R. Moldova.
Reprezentanții Ministerului i-au prezentat ambasadorului fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul R. Moldova ca „dovadă concretă” a acestor „încălcări grave împotriva oamenilor din țara noastră”.
Ca răspuns la provocări, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că denunță unilateral Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. Această acțiune va duce la închiderea Centrului Cultural Rus din Chișinău, a precizat instituția.
Toate cele trei drone rusești au căzut pe terenuri din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate.
Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
În 2024, număr record de jurnaliști uciși. Cei mai mulți îi are pe conștiință Israelul
![Urmările unui bombardament israelian în sudul Libanului, soldat cu moartea și rănirea unor jurnaliști, la 25 octombrie 2024.](https://gdb.rferl.org/e89643f2-fd6f-4559-b6c3-76f3717a49eb_cx0_cy6_cw0_w250_r1_s.jpg)
Un număr record de jurnaliști - 124 au fost uciși în întreaga lume anul trecut, a declarat Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, adăugând că Israelul a fost responsabil pentru aproape 70% din decese.
CPJ a declarat miercuri că războiul dintre Israel și Gaza a dus la uciderea a 85 de jurnaliști de către armata israeliană și a acuzat Israelul că încearcă să înăbușe investigarea incidentelor și să arunce vina asupra jurnaliștilor.
Solicitată să comenteze, armata israeliană a declarat că nu au fost furnizate suficiente informații cu privire la presupusele incidente și că, prin urmare, nu a fost în măsură să le verifice, adăugând că ia toate măsurile fezabile din punct de vedere operațional pentru a atenua daunele aduse jurnaliștilor și civililor.
„IDF nu a vizat niciodată și nu va viza niciodată în mod deliberat jurnaliștii", a mai declarat armata.
În aceeași declarație, citată de Times of Israel, IDF a sugerat că mulți dintre jurnaliștii uciși ar fi fost „teroriști”.
„În conformitate cu dreptul internațional umanitar, un membru al unui grup armat organizat [cum ar fi aripa militară a Hamas] sau o persoană care participă direct la ostilități este considerată o țintă legitimă. După toate aparențele, multe persoane de pe lista (de jurnaliști uciși - n.r.) publicată erau membri ai aripii militare a Hamas și, prin urmare, ținte legitime în temeiul dreptului internațional", a adăugat IDF.
Numărul jurnaliștilor și al lucrătorilor media uciși în 2024 a fost în creștere accentuată față de anii dinainte - 102 au fost uciși în 2023 și 69 au fost uciși în 2022, potrivit CPJ.
- Te-ar putea interesa și: Raport: 99 de oameni de presă uciși în 2023
Precedentul record de decese fusese în 2007, când 113 jurnaliști și-au pierdut viața, aproape jumătate din cauza războiului din Irak, a spus comitetul. Sudanul și Pakistanul au avut al doilea cel mai mare număr de jurnaliști uciși anul trecut, după Israel. a spus comitetul. „Acum este cel mai periculos moment pentru a fi jurnalist din istoria CPJ", a spus directorul general al organizației, Jodie Ginsberg, în declarație.
„Războiul din Gaza este unul fără precedent în impactul său asupra jurnaliștilor și demonstrează o deteriorare majoră a normelor globale privind protecția jurnaliștilor în zonele de conflict", a mai spus Ginsberg.
CPJ a declarat că a documentat o „creștere alarmantă a numărului de asasinate țintite", adăugând că cel puțin 24 de jurnaliști au fost uciși în mod deliberat din cauza activității lor anul trecut în Haiti, Mexic, Myanmar, Sudan și în alte locuri. Comitetul a declarat că a documentat cel puțin 10 cazuri de asasinate țintite efectuate de Israel.
Israelul a promis să distrugă Hamas ca pedeapsă pentru atacul din octombrie 2023, în care au fost ucise 1.200 de persoane, majoritatea civili, și 251 au fost luate ostatice, potrivit calculelor israeliene.
Mai mult de 48.000 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise de atunci în campania de represalii a Israelului, potrivit autorităților sanitare palestiniene.
Cel puțin șase jurnaliști și lucrători media au fost uciși până acum în 2025, a mai declarat CPJ.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Regiunea transnistreană primește a doua zi consecutiv gaze procurate în România
![O instalație de distribuție a gazului în satul Cocieri, una dintre localitățile din stânga Nistrului subordonate Chișinăului, pe 16 ianuarie 2025.](https://gdb.rferl.org/2180c8e2-a696-439f-8250-4fbe7a6edd30_w250_r1_s.jpg)
Livrările de gaze către regiunea transnistreană continuă, pentru a doua zi consecutiv, prin achiziții ale Moldovagaz de la Bursa Română de Mărfuri, și nu prin compania MET, cu origini ungurești, după cum se aștepta. În două zile, Tiraspolul ar fi plătit 4 milioane de euro.
Compania Moldovagaz a anunțat că va livra joi, 13 ianuarie, circa 2,7 milioane de metri cubi de gaze, procurate în ajun din România, din sursele financiare achitate în avans ale Tiraspoltransgaz.
Anterior, MET Group a spus că este gata să livreze gaze naturale în Transnistria, dar că acestea „pot avea loc doar dacă este pregătit” Operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (GTSOU).
Pe 12 februarie, premierul Dorin Recean a declarat că livrările în stânga Nistrlui prin grupul MET ar fi „nesustenabile” și că guvernul de la Chișinău nu poartă discuții pentru a ajuta această firmă să livreze gaze în Transnistria. El a adăugat că singura soluție viabilă este ca Tiraspolul să accepte oferta comună a Chișinăului și Uniunii Europene de a livra gaze dintr-un grant european, în schimbul unor pași pentru îmbunătățirea drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.
Operatorul ucrainean a confirmat, într-o declarație pentru Europa Liberă, că se află în discuții cu grupul european MET, și că acestea au ca obiect „capacitățile și rutele disponibile” prin rețeaua ucraineană, inclusiv prin Conducta Transbalcanică, care traversează intermitent teritoriul moldovean și cel ucrainean prin sudul Republicii Moldova.
Chișinăul a permis livrările de gaze către regiunea transnistreană printr-un operator european, după ce Tiraspolul a refuzat ajutorul UE de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice din regiune. Administrația separatistă a respins oferta UE, propunând un alt plan al achizițiilor și livrărilor de gaze prin intermediul MET Group, dintr-un presupus credit oferit de Moscova prin intermediul unei firme din Dubai. Ulterior, în legătură cu finanțarea livrărilor, MET a declarat Europei Libere că „nu are cunoștință de vreun împrumut rusesc”.
- Te-ar putea interesa și: Premierul Recean ridică noi îndoieli asupra livrărilor de gaze de la MET peste Nistru, cu o zi înainte să înceapă
MET ar fi urmat să aducă gazele până la frontiera Republicii Moldova, unde acestea ar fi preluate de Moldovagaz și livrate subsidiarei sale de peste Nistru, Tiraspoltransgaz. Dar până la granița cu R. Moldova gazele pot fi aduse prin Ucraina, cu care se mai negociază, sau prin România, care este însă reticentă față de livrări implicând în vreun fel Rusia.
Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești. Concernul rus Gazprom a oprit atunci livrările, la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.
Patru milioane de euro, în două zile
Tiraspolul a cumpărat în două zile 5,3 milioane de metri cubi de gaze naturale de pe piața românească (2,6 milioane și, respectiv, 2,7 milioane de metri cubi).
Prețul de procurare pe Bursa Română de Mărfuri în zilele de 11 și 12 februarie, când au avut loc tranzacțiile, a fost de circa 740 de euro pentru o mie de metri cubi, fără TVA.
Astfel, pentru cele două zile, Tiraspolul a plătit în avans aproape 4 milioane de euro.
La acesta se adaugă un tarif pentru transportarea gazelor până în rețeaua de pe malul strâng, în mărime de 311 lei pentru o mie de metri cubi. Totodată, potrivit legislației moldovene, tranzacțiile de bursă sunt impozitate și includ o taxă pe valoare adăugată (TVA) în mărime de 8% pentru gazele naturale, a explicat secretarul de stat de la ministerul Energiei, Constantin Borosan.
Tiraspoltransgaz, companie fiică a Moldovagaz, nu are licență de la Agenția pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru procurarea gazelor. De aceea, tranzacțiile pe platforma „Bursa Română de Mărfuri Est” sunt efectuate de compania mamă, conform deciziei din 10 februarie a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.
Achizițiile au loc pe Piața Zilei Următoare (Day Ahead Market), iar plățile se fac în avans. Astfel, Tiraspoltransgaz a achitat în avans către Moldovagaz contravaloarea gazelor achiziționate, plus serviciile de transportare a gazelor de către Vestmoldtransgaz.
Secretarul de stat Constantin Borosan a amintit, în mesajul său, că soluția procurării de pe bursa română a gazelor pentru regiunea transnistreană a fost propusă de ministerul Energiei încă acum două luni (pe 11 decembrie 2024), la o discuție cu reprezentanții companiilor energetice din Moldova, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, ca alternativă la anunțata sistare a livrărilor de la Gazprom, de la începutul acestui an.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Europenii îi reproșează lui Trump că nu ține seama de ei când discută cu Putin
![Putin și Trump într-o fotogafie de arhivă, din iulie 2017.](https://gdb.rferl.org/a149b7e9-9602-479e-a9de-dc7f2d7c0c9e_w250_r1_s.jpg)
Mai mulți lideri europeni, mai ales cei din Germania, i-au reproșat joi președintelui SUA Donald Trump că acționează unilateral în privința conflictului din Ucraina, neconsultându-i, și că face concesii Kremlinului chiar înainte să înceapă vreo negociere de pace.
Posibila aderare a Ucrainei la NATO și întrebarea dacă ar trebui să cedeze vreun teritoriu Rusiei nu ar trebui „scoase de pe masă” înainte de începerea negocierilor de pace cu Rusia, a declarat joi ministrul german al apărării, Boris Pistorius, citat de Reuters.
Pistorius a spus că regretă faptul că administrația americană a făcut deja ceea ce el a numit concesii Rusiei înainte de începerea negocierilor.
Remarcile oficialului german vin după ce Trump a spus că a discutat la telefon cu Putin pe 12 februarie.
Trump a spus că el și Putin au convenit „să lucreze împreună, foarte îndeaproape”, ba chiar să-și facă vizite reciproce. „De asemenea, am convenit ca echipele noastre să înceapă negocierile (despre Ucraina, n.r.) imediat”, a mai spus liderul SUA.
De asemenea, Donald Trump a precizat că, după discuția sa cu Putin, a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar nu a spus dacă Ucraina va fi un participant egal la negocierile cu Rusia.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Trump „și-a exprimat sprijinul pentru încetarea imediată a ostilităților și rezolvarea problemei prin mijloace pașnice”.
„Președintele Putin, la rândul său, a menționat necesitatea de a elimina cauzele profunde ale conflictului și a fost de acord cu Trump că o înțelegere pe termen lung poate fi obținută prin negocieri pașnice”, a spus Peskov.
Anunțul despre discuția lui Donald Trump cu Vladimir Putin a avut loc la puțin timp după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a spus aliaților NATO la Bruxelles pe 12 februarie că așteptarea ca granițele Ucrainei să revină la cele din 2014 este „nerealistă”.
După acea declarație, mai mulți miniștri europeni au avertizat că Europa trebuie consultată în orice proces de negocieri.
La Berlin, demersurile lui Trump au fost criticate de întreaga conducere politică a Germaniei.
Ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, a declarat joi că Ucraina și Europa trebuie să fie implicate în discuțiile de pace despre Ucraina.
„Nu putem avea discuții fără implicarea Ucrainei. Pacea în Europa este în joc, de aceea noi, europenii, trebuie să fim implicați", a declarat Baerbock într-un interviu pentru radioul public Deutschlandfunk.
Ministra germană a declarat că nu a fost informată în prealabil cu privire la discuțiile Trump-Putin.
„Acesta este modul în care operează administrația Trump... nu este modul în care alții fac politică externă, dar aceasta este acum realitatea", a declarat Baerbock, membra a partidului Verzilor.
Și unul din liderii social-democraților de guvernământ a declarat joi pentru Reuters că Europa și Germania trebuie să își asume mai multă responsabilitate.
„Ceea ce este necesar acum este un semnal rapid și ferm, precum și o ofertă adresată Statelor Unite", a declarat co-liderul partidului, Lars Klingbeil.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Mai multe drone au survolat R. Moldova, iar trei au căzut în Găgăuzia. Ambasadorul rus, convocat de urgență la MAE
![Dronă rusească depistată pe un teren agricol în preajma satului Ciumai, raionul Taraclia.](https://gdb.rferl.org/8013f09f-2211-4989-a2cd-08dd4a814ce6_w250_r1_s.jpg)
Mai multe drone au traversat sudul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie, în urma unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Ministerul moldovean de Externe a condamnat aceste atacuri și a anunțat că-l convoacă de urgență pe ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că va cere explicații oficiale ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău și va transmite un „protest ferm față de aceste acțiuni inacceptabile”.
Ultimele incidente cu drone au fost calificate de președinta Maia Sandu drept un lucru „foarte grav”.
Totodată, șefa statului a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.
„Republica Moldova nu a atacat pe nimeni, nu am pretins niciun teritoriu străin, nu am intrat în conflict cu vreun alt stat, avem consfințită neutralitatea în Constituție. Republica Moldova a promovat și a făcut totul pentru pace. Totuși, drone și bombe rusești cad și explodează în satele noastre. (...) Neutralitatea autentică înseamnă să ne putem apăra în fața bombelor unui stat agresor care ajung pe teritoriul nostru”, se spune într-un mesaj al Maiei Sandu, publicat pe rețele.
Potrivit autorităților moldovene, una din drone a căzut la circa 2 km de spitalul raional din Taraclia. Zona este securizată, iar experții secției tehnico-explozivă a Poliției urmează să examineze aparatul de zbor.
Poliția a mai semnalat cazuri în care drone rusești au survolat spațiul aerian al R. Moldova, în sudul țării , iar una dintre drone a căzut în preajma unei localități din raionul Taraclia. Explozia nu a provocat victime.
Potrivit Poliției de Frontieră, drona a căzut pe un teren agricol în preajma satului Ciumai din acest raion. O altă dronă a explodat pe un câmp situat între orașul Ceadîr Lunga și localitatea Valea Perjei, aparatul de zbor fiind localizat de Poliție la 1,5 kilometri de oraș.
Ambele zone au fost izolate, iar experții secției tehnico-explozivă a Poliției sunt în ambele locații și efectuează cercetări, dronele urmând a fi investigate în detaliu.
Din investigațiile preliminare, Poliția spune că fragmentele depistate la Ceadîr -Lunga aparțin unei drone rusești.
Atacul Rusiei asupra Ucrainei din această noapte a dus și la suspendarea activității punctului de trecere a frontierei Reni-Giurgiulești la ora 23:05, toți angajații fiind evacuați la Giurgiulești. Poliția de Frontieră a transmis că a observat mai multe explozii între orele 23:05 și 00:40, pe teritoriul Ucrainei, iar la ora 00:59, alarma aeriană s-a oprit.
Portalul regional Nokta a transmis că sunetele exploziilor au fost auzite peste tot în sudul R. Moldova.
Activitatea punctului de trecere a frontierei a fost restabilită la ora 01:30.
Anunțul autorităților vine la o zi după ce Poliția a anunțat că a descoperit o dronă, pe un câmp din preajma localității Salcia din raionul Taraclia. Aceasta nu avea atașat explozibil, iar prezența ei nu crea riscuri pentru locuitorii din zonă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump a vorbit la telefon cu Putin: „Am convenit să colaborăm foarte strâns, inclusiv să ne vizităm reciproc”
![Donald Trump și Vladimir Putin își strâng mâna la începutul unei întâlniri la Palatul Prezidențial din Helsinki, Finlanda, 16 iulie 2018.](https://gdb.rferl.org/9c5c7a51-1c31-4f30-98ff-d19a3ea243f6_w250_r1_s.jpg)
Președintele american Donald Trump a avut o discuție telefonică miercuri cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cei doi au convenit că vor lucra „foarte strâns”, inclusiv că se vor vizita unul pe altul.
Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, că apelul cu Putin a fost „lung și foarte productiv”.
„Am discutat despre Ucraina, Orientul Mijlociu, energie, inteligență artificială, puterea dolarului și diverse alte subiecte”, a scris liderul de la Casa Albă, adăugând că după discuția cu Putin îl va suna și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Apelul telefonic cu liderul rus este primul contact direct confirmat între cei doi de când Donald Trump a fost învestit la Casa Albă, pe 20 ianuarie. A avut loc în contextul în care, pe 24 februarie, se vor împlini trei ani de la invazia rusească în Ucraina, iar diplomația internațională se pregătește de Conferința de Securitate de la München din 14-16 februarie, la care Zelenski și înalți oficiali americani intenționează să participe.
Purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus după convorbire că Trump „și-a exprimat sprijinul pentru încetarea imediată a ostilităților și rezolvarea problemei prin mijloace pașnice”.
Putin, la rândul său, a vorbit despre „necesitatea de a elimina cauzele profunde ale conflictului și a fost de acord cu Trump că o înțelegere pe termen lung poate fi obținută prin negocieri pașnice”, a spus Peskov.
El a adăugat că liderul rus l-a invitat pe Trump să viziteze Moscova și că Rusia este pregătită să primească oficiali americani pentru discuții.
Discuție Trump - Zelenski
Biroul de presă al lui Volodmir Zelenski a confirmat ulterior că președintele american a avut o conversație telefonică cu cel ucrainean.
Zelenski a scris că a avut o discuție „plină” cu Trump despre „oportunitățile de a obține pacea”.
„Am vorbit, de asemenea, și despre discuția mea cu Scott Bessent (ministrul american de Finanțe n.r.) și despre pregătirea unui nou document privind securitatea, cooperarea economică și parteneriatul pentru resurse”, a mai scris Zelenski într-o referire la propunerea americană ca părțile să încheie o înțelegere despre exploatarea zăcămintelor ucrainene de minerale rare de către SUA.
„Împreună cu SUA, trasăm următorii pași pentru a opri agresiunea rusă și a asigura o pace durabilă și fiabilă”, a scris Zelenski.
Ceva mai devreme, el s-a întâlnit la Kiev cu Bessent pentru a discuta despre un asemenea acord potențial și a spus că speră ca cele două țări să ajungă la un acord în această privință la conferința de la München.
Președintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat de arestare internațional emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe 17 martie 2023 pentru crime de război în Ucraina, pentru deportarea ilegală a mii de copii ucraineni de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
Intrarea sa pe teritoriul statelor membre CPI le-ar obliga pe acestea să-l predea pe președintele rus tribunalului internațional.
SUA nu este membră CPI, iar Donald Trump a respins în repetate rânduri orice jurisdicție a acestui organism asupra funcționarilor sau cetățenilor americani.
De altfel, Donald Trump a sancționat recent, pentru a doua oară, oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI), de astă dată pentru că au deschis investigații ce vizează Statele Unite și Israelul.
În primul său mandat, Donald Trump i-a sancționat pe oficialii CPI care investigau dacă forțele americane au comis crime de război în Afganistan. Sancțiunile au fost ridicate de administrația președintelui Joe Biden.
După Europa Liberă România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Două persoane au murit într-un incendiu izbucnit în clădirea „Romanița” din Chișinău
![Un apartament de la etajul 17 al unui bloc de locuit de pe strada Nicolae Testemițanu, din capitală, cuprins de flăcări.](https://gdb.rferl.org/a989f0ed-fd34-4837-4488-08dd4a80b3ca_w250_r1_s.jpg)
Două persoane au murit într-un incendiu izbucnit în seara zilei de 12 februarie într-un apartament de la etajul 17 al unui bloc de locuințe de pe strada Nicolae Testemițanu din Chișinău, numit de localnici „Romanița”.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a fost alertat la ora 17:34, după ce martorii au observat fum dens ieșind din scara blocului. Potrivit purtătoarei de cuvânt a IGSU, Liliana Pușcașu, pompierii au evacuat mai multe persoane de la etajul 18 pentru a preveni intoxicațiile cu fum.
Incendiul a fost localizat, iar 72 de pompieri, cu nouă unități de tehnică, inclusiv o autoscară, au intervenit pentru lichidarea completă a focului.
Cauza și circumstanțele incendiului urmează să fie stabilite.
Clădirea care a luat foc a fost construită în perioada sovietică și atrage atenția prin forma ei cilindrică. Datorită arhitecturii deosebite, localnicii au botezat-o „Romanița”. Starea în care a ajuns nu e, însă, deloc înfloritoare.
Într-un reportaj realizat în 2016, Europa Liberă Moldova a relatat situația dezastruoasă în care se afla atunci clădirea.
Aceasta are 24 de etaje, dintre care doar 16 sunt locative, restul erau tehnice, nu erau utilizate și anume acolo se aduna multă mizerie. Erau locuri în care se adăposteau oameni ai străzii, dar și consumatori de droguri. Același tablou era și în spaţiile libere din jurul scărilor de evacuare în caz de incendiu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Armenia se pregătește să lanseze procesul de aderare la Uniunea Europeană
![Deputații din opoziția armeană consideră decizia Parlamentului drept una „populistă” și spun că va afecta relațiile cu Rusia.](https://gdb.rferl.org/72868f7c-ab13-466d-a263-08dd4a814ce6_w250_r1_s.jpg)
Parlamentul Armeniei a aprobat în prima lectură miercuri, 12 februarie, un proiect de lege care lansează oficial demersurile pentru aderarea țării la Uniunea Europeană. Acțiunea are loc pe măsură ce Erevanul se distanțează tot mai mult de aliatul său istoric, Rusia.
Armenia și-a aprofundat tot mai mult legăturile cu Occidentul în ultimii ani, acuzând totodată Rusia că nu și-a respectat angajamentul de a o proteja de Azerbaidjan, vecinul din est cu care Erevanul are relații ostile, scrie AFP.
Textul proiectului de lege, adoptat în prima lectură cu votul a 63 de deputați din 107, precizează că obiectivul inițiativei legislative este „transformarea Armeniei într-o țară sigură, securizată și dezvoltată”. Șapte parlamentari au votat contra, iar unele facțiuni din opoziție au boicotat votul.
Pentru a intra în vigoare și a începe oficial demersurile, proiectul de lege trebuie adoptat în trei lecturi. Anterior, politicienii armeni au dezbătut inclusiv ideea unui referendum pentru a modifica Constituția țării, prin înscrierea obiectivului de aderare la UE în legea supremă.
Formațiunea pro-rusă „Am Onoare” a acuzat guvernarea de la Erevan că prin această inițiativă pune în pericol comerțul liber al Armeniei cu Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), un bloc economic condus de Rusia și format din mai multe foste republici sovietice.
Rusia a spus miercuri că Armenia continuă să primească „dividende” din calitatea de membră a acestui bloc.
Relațiile dintre Erevan și Moscova s-au înrăutățit începând cu 2023, după ce o ofensivă fulger a Azerbaidjanului a dus la înfrângerea separatiștilor susținuți de Armenia în regiunea Nagorno-Karabah. Atunci, Armenia a acuzat Rusia, care avea aproape 2.000 de militari din trupele de „menținere a păcii” în regiune, că nu a făcut nimic pentru a preveni luptele și exodul ulterior a peste 100.000 de etnici armeni din zonă.
La patru zile după ofensivă, premierul armean, Nikol Pașinian, a spus națiunii, într-un discurs televizat, că alianțele și tratatele actuale de securitate ale Erevanului erau „ineficiente” și „insuficiente”.
În februarie anul trecut, guvernul său a suspendat participarea Armeniei la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) un grup de apărare condus de Rusia, similar NATO. Erevanul a aderat și la Curtea Penală Internațională (CPI) în ciuda criticilor Moscovei, decizie care obligă țara să-l aresteze pe președintele rus Vladimir Putin, dacă acesta vizitează Armenia.
Pe parcursul anului trecut, țara a dat mai multe semne că e gata să se apropie de Occident, organizând inclusiv exerciții militare comune cu SUA, cu care la începutul acestui an a și semnat un parteneriat strategic.
Din septembrie 2024, Armenia a început și discuții cu privire la liberalizarea vizelor și și-a consolidat legăturile de apărare cu Franța.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
„Vocea dvs. caldă și inima bună”. Președintele interimar român Ilie Bolojan, un mare fan al Maiei Sandu
![Ilie Bolojan (al doilea din dreapta) în vizită în R. Moldova, în martie 2023.](https://gdb.rferl.org/60846dd1-9e7f-4d70-a26f-08dd4a814ce6_w250_r1_s.jpg)
Președintele român Klaus Iohannis a plecat miercuri de la Palatul Cotroceni, unde rămăsese peste limita mandatului, expirat în decembrie, ca să ajute în situația incertă provocată de anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie. În locul lui rămâne un politician apropiat de PAS și Maia Sandu.
Iohannis și-a anunțat la începutul săptămânii demisia pe fondul unor presiuni din partea partidelor de dreapta, naționaliste, care au amenințat să-l suspende, în parlament, acuzându-l de „uzurparea” puterii prin rămânerea prelungită în funcție, care ar fi urmat să se încheie cel mai devreme odată cu alegerea unui nou președinte, la alegerile repetate din mai.
În locul său, România va fi condusă de acum cu titlu de interimat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, căruia Iohannis i-a dat miercuri, simbolic vorbind, cheile de la Cotroceni, cu mesajul: „Ai grijă de România”.
„Cine are încredere în mine, s-o voteze pe Maia Sandu!”
Ilie Bolojan este liderul interimar al Partidului Național Liberal (PNL), aflat în prezent la guvernare în România, într-o coaliție alături de Partidul Social Democrat (PSD) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).
El deține în prezent și funcția de președinte al Senatului de la București, ceea ce îl face, potrivit Constituției, a doua persoană în stat.
Bolojan, un inginer de 55 de ani cu studii făcute la Timișoara, și-a început cariera politică în județul său natal, Bihor, din vestul României, unde a fost primar al reședinței de județ, Oradea, și președintele al Consiliului Județean Bihor.
În această calitate, el a avut mai multe contacte cu actuala președintă a R. Moldova și cu alți politicieni de la Chișinău.
În 2018, s-a bucurat prematur de victoria lui Andrei Năstase la alegerile pentru primăria capitalei, anulate de autoritățile de atunci ale Moldovei, în ceea ce se numește astăzi „vremea lui Plahotniuc”.
„Ieri seară am primit cu bucurie vestea câștigării alegerilor la Primăria Chișinău de către Andrei Năstase, candidatul pro-român și pro-european. Îl felicit pe Andrei, pe Maia Sandu și pe toți prietenii noștri din Chișinău pentru victorie”, posta atunci, de la Oradea, Bolojan.
În februarie 2020, când Maia Sandu era încă în opoziție, el a fost la Chișinău, împreună cu alți oficiali locali români, întâlnindu-se cu ea, dar și cu oficiali de la primăria capitalei. În preajma alegerilor din noiembrie 2020, Bolojan și-a amintit de acea vizită și a publicat pe rețele un mesaj de sprijin electoral entuziast pentru Sandu.
Folosind buna reputație a orașului său, Oradea, unul din cele mai dinamice și mai prospere din România, Bolojan a scris că cei care au văzut „cum se pot schimba lucrurile in Oradea” trebuie să știe că astfel de schimbari sunt posibile și in Republica Moldova. „Cei care aveti încredere în mine, vă rog s-o susțineți pe Maia Sandu", a mai spus Bolojan.
În ianuarie 2023, când devenise deja președintă și un politican de marcă, cu renume internațional, Maia Sandu s-a revăzut cu Bolojan, de data asta la el „acasă”, la Oradea. Liberalul era la acea dată președintele Consiliului Județean. Președinta a mers în orașul din vestul României într-o scurtă vizită privată de 24 de ore, numită de presa locală „surpriză”, a cărei agendă politică sau economică, dacă a existat, nu a fost niciodată făcută publică.
Întrebată de reporterii orădeni care a fost motivul vizitei, președinta Republicii Moldova a declarat că a venit în vacanță. „Am fost într-o vacanță, sunt prima dată aici și mi-a plăcut foarte mult”, a declarat Maia Sandu.
După două luni, Bolojan a mers el în Moldova, inclusiv ca să inaugureze la Băcioi un parc finanțat din bani orădeni.
Popșoi întoarce complimentul
Prietenia dintre Maia Sandu și PAS - și Ilie Bolojan a funcționat în dublu sens.
În noiembrie 2024, înaintea alegerilor parlamentare din România, ministrul de Externe moldovean Mihai Popșoi l-a lăudat pe liberal fără rezerve: „Ilie Bolojan este cel mai performant primar și președinte de județ din România”, a postat la 28 noiembrie Popșoi, amintind că „Ilie Bolojan este un mare prieten al Republicii Moldova - fiind la cârma județului Bihor, a finanțat proiecte frumoase în localitățile Bacioi și Stăuceni din municipiul Chișinău”.
„Dacă alegerile parlamentare de sâmbătă și duminică vor face ca dl. Bolojan să ajungă în fruntea guvernului de la București - asigura Popșoi - românii de pe ambele maluri ale Prutului și de pretutindeni vor putea fi siguri că au un conducător de nădejde”.
„Ce noroc au moldovenii cu dumneavoastră!”
Alegerile parlamentare le-a câștigat până la urmă Partidul Social-Democrat, urmat de naționaliștii de la AUR și de liberalii lui Bolojan - care a ajuns, dacă nu prim-ministru, cum spera Popșoi, atunci măcar senator.
Tot în noiembrie 2024, Bolojan a mulțumit Maiei Sandu pentru ajutorul dat forțelor românești democratice la complicatele alegeri prezidențiale. După ce primul tur, din 24 noiembrie, a fost câștigat de suveranistul prorus Călin Georgescu, Sandu și-a dat sprijinul în vederea turului al doilea, care până la urmă nu s-a mai ținut, Elenei Lasconi, trimițând un mesaj politic limpede, pro-vestic, alegătorilor români.
Bolojan a reacționat: „Doamna Maia Sandu, ce popor aveți, ce noroc are cu dumneavoastră! Vă mulțumesc pentru mesajul cald pe care ni l-ați trimis. Aveam nevoie de vocea dumneavoastră caldă și inima bună. Ați arătat unei lumi întregi că un om bun poate să-și conducă țara înainte! Și, cu valori corecte, multă modestie, poate să țină piept Rusiei, doamnă. Iar pentru asta să câștige respectul întregii lumi.”
Ce atribuții are președintele interimar
Interimatul lui Ilie Bolojan, așteptat să fie cel mai lung din istoria României, se va încheia după învestirea președintelui ales în urma alegerilor prezidențiale programate pentru 4 și 18 mai.
Ca interimar, Bolojan va putea promulga legi, semna decrete și la nevoie, desemna un nou prim-ministru. El nu va avea însă dreptul să dizolve Parlamentul sau să convoace referendum.
Reuters scrie că la conducerea statului, el „se va confrunta cu o presiune tot mai mare din partea unei economii UE în încetinire, pe fondul amenințărilor tarifare din SUA, și cu provocarea de a reduce deficitul bugetar al României, cel mai mare din UE”.
Alegerile prezidențiale românești, care indirect i-au dat lui Bolojan șansa de a conduce statul român, măcar o vreme, se vor repeta în luna mai, iar sondajele tot lui Georgescu îi dau prima șansă, deși rămâne neclar dacă va fi admis în cursa electorală.
Președinta Maia Sandu s-a despărțit miercuri de Klaus Iohannis cu un mesaj pe Facebook în care a apreciat că relațiile dintre cele două țări se află la un nivel record.
„Drumul nostru european nu ar fi fost posibil fără susținerea sinceră și necondiționată a României. În numele cetățenilor Republicii Moldova, îi mulțumesc președintelui Klaus Iohannis pentru tot ce am realizat împreună”, a scris președinta.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul vrea să fie eliberați toți deținuții din stânga Nistrului
![Primul „deținut politic” eliberat de autoritățile separatiste în acord cu cele constituționale, Anton Malîșev, a ajuns direct din detenția ilegală în stânga Nistrului, în detenția legală la Penitenciarul 13 din Chișinău (fotografia din curtea Penitenciarului 13, 2010).](https://gdb.rferl.org/8808ABCD-F3B5-49A7-A172-B9C557D8EC71_cx0_cy1_cw0_w250_r1_s.jpg)
Chișinăul consideră că toți cei circa 2.000 de deținuți din Transnistria sunt „deținuți politici”, deoarece au fost condamnați de instanțe ilegale, și va insista pe eliberarea tuturor, a spus vicepremierul pe Reintegrare, Oleg Serebrian, la o zi după ce Tiraspolul a eliberat doi cetățeni moldoveni.
Unul dintre ei, Anton Malîșev, a fost reținut de poliția moldoveană imediat după ce a fost eliberat, pe 10 februarie, de așa-zisele autorități ale regiunii transnistrene, unde se afla în închisoare pentru trafic de droguri.
Vorbind jurnaliștilor după ședința de guvern din 12 februarie, Serebrian a explicat că misiunea Chișinăului a fost să-l elibereze pe Malîșev din custodia autorităților neconstituționale, iar dacă el a comis vreo infracțiune confirmată de instanțe de pe malul drept, atunci el își va ispăși pedeapsa.
Malîșev era dat în căutare în R. Moldova din 2021. În 2022, el a fost condamnat în absență de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 8 ani de închisoare pentru că a păstrat substanțe psihotrope, cu scopul de a le comercializa. În perioada respectivă, el se afla în stânga Nistrului, unde a fost condamnat la 21 de ani de detenție pentru trafic de droguri.
Potrivit asociației Promo-Lex, în detenția din stânga Nistrului, starea de sănătate a lui Malîșev „s-a deteriorat grav, fără acces la îngrijiri medicale adecvate”.
Serebrian a mai spus că autoritățile de la Chișinău insistă pe eliberarea tuturor deținuților din stânga Nistrului, chiar și a celor care au comis infracțiuni, pentru că au fost trimiși în închisoare de instanțe nerecunoscute.
„Cei de la Tiraspol nu sunt în drept să decidă cine și ce a săvârșit. Acelea nu sunt instanțe legale. Instanțele legale din partea dreaptă a Nistrului trebuie să judece”, a declarat vicepremierul.
Potrivit lui, Chișinăul a înaintat Tiraspolului o listă cu deținuți. Unii dintre ei sunt mai cunoscuți opiniei publice din cauza unor circumstanțe precum starea de sănătate, vârsta sau faptul că au fost răpite de pe malul drept.
Serebrian a confirmat că eliberările fac parte din condițiile pentru tranzitul de gaze către regiunea transnistreană. Chișinăul a permis Tiraspolului să cumpere gaze prin intermediul unei firme Ungaria și plătite de o alta, din Dubai, condiționând însă tranzitul pe teritoriul R. Moldova.
„Folosim această ocazie acum ca să eliberam cat mai multă lume”, a spus vicepremierul, precizând că în următoarele săptămâni ar putea fi eliberate persoanele „cel mai grav afectate”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Poliția a găsit o dronă în preajma unei localități din raionul Taraclia
![Dronă rusească găsită la Coșernița, raionul Criuleni, în noiembrie 2024.](https://gdb.rferl.org/f1bf9df9-ba71-4864-b3b2-adfc49989c7e_w250_r1_s.jpg)
Poliția moldoveană a anunțat miercuri, 12 februarie, că a descoperit o dronă, pe un câmp din preajma localității Salcia din raionul Taraclia. Zona a fost izolată, iar specialiștii secției tehnico-explozivă urmează să o investigheze în detaliu.
Primele examinări de pe teren au stabilit că drona nu are atașat explozibil, iar prezența ei nu creează riscuri sau pericole pentru siguranța cetățenilor din regiune. Cercetările la fața locului continuă.
Poliția a făcut apel la cetățenii care identifică aparate de zbor sau dispozitive suspecte căzute la sol – să nu se apropie de ele și să nu le atingă.
În luna noiembrie anul trecut, Poliția a anunțat depistarea mai multor drone căzute în raioanele Căușeni, Râșcani, dar și în apropierea Chișinăului.
- Te-ar putea interesa și: Un aparat de zbor a survolat spațiul aerian al R. Moldova, în regiunea transnistreană
Autoritățile moldovene au acuzat Rusia de lansarea acestora și au spus că dronele par să facă parte din valul de atacuri rusești asupra Ucrainei. La 12 noiembrie, Chișinăul i-a înmânat o notă de protest ambasadorului rus la Chișinău, Oleg Ozerov, în legătură cu aceste incidente.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Londra: Cine intră în țară ilegal, nu va primi niciodată cetățenie
![Migranți care au traversat Canalul Mânecii sunt preluați de poliție la Dover, în Anglia, la 5 februarie 2025. Potrivit noilor reguli, ei au șanse minime să devină vreodată cetățeni britanici.](https://gdb.rferl.org/ca41fe72-5253-4d32-bfff-8df505bae8d3_w250_r1_s.jpg)
Guvernul britanic a declarat miercuri că înăsprește normele privind imigrația pentru a face aproape imposibil ca migranții fără documente care sosesc în ambarcațiuni mici să primească ulterior cetățenia.
Conform noilor directive, citate de AFP, migranților care sosesc pe mare sau ascunși în vehicule li se va refuza în mod normal cetățenia.
„Aceste reglementări confirmă (...) faptul că orice persoană care intră ilegal în Regatul Unit, inclusiv în ambarcațiuni mici, riscă să-i fie refuzată cererea de cetățenie britanică”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.
Marea Britanie este una din destinațiile preferate ale migranților ilegali din Africa și Orientul Mijlociu, care încearcă să ajungă acolo mai ales prin Franța.
36.816 persoane au fost detectate în Canalul Mânecii între Anglia și Franța în 2024, o creștere de 25 % față de cele 29.437 care au sosit în 2023, arată cifrele provizorii ale Ministerului de Interne de la Londra.
Presiuni dinspre extrema dreaptă
Guvernul laburist al prim-ministrului Keir Starmer este presat să reducă migrația după ce partidul Reform UK, al lui Nigel Farage, a obținut aproximativ patru milioane de voturi la ultimele alegeri generale - un rezultat fără precedent pentru un partid de extremă dreapta.
Însă schimbarea regulilor a fost criticată de unii parlamentari laburiști, care s-au plâns că nu e corect ca oamenii să fie naturalizați doar pe jumătate.
„Dacă acordăm cuiva statutul de refugiat, nu poate fi corect să îi refuzăm apoi șansa de a deveni cetățean britanic”, a scris deputata Stella Creasy pe X, adăugând că noile reguli îi va condamna pe cei vizați să fie locuitori de categoria a doua.
Free Movement, un blog despre legislația privind imigrația, a declarat că modificările au potențialul de a „bloca un număr mare de refugiați de la naturalizarea ca cetățeni britanici, cu efect imediat”.
Blogul a numit „orientările” guvernamentale actualizate „incredibil de răutăcioase și dăunătoare pentru integrare”.
Anunțul vine după ce parlamentarii britanici au dezbătut săptămâna aceasta noul proiect de lege al guvernului privind securitatea frontierelor, azilul și imigrația, conceput pentru a acorda poliției și altor structuri de forță „puteri de tip antiterorist” pentru a desființa grupările care aduc imigranți ilegali peste Canalul Mânecii.
Imigrația ilegală și cea fără documente - ambele aflându-se în prezent la niveluri record în Regatul Unit - au fost o temă majoră la scrutinul din iulie 2024, care l-a adus pe Starmer la putere.
La preluarea mandatului, acesta a renunțat imediat la planul predecesorului său conservator, Rishi Sunak, de a descuraja migrația fără documente către Regatul Unit prin deportarea noilor sosiți în Rwanda.
În schimb, el a promis să distrugă „bandele” de traficanți de oameni pentru a reduce numărul de imigranți.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ministerul Mediului vrea să modernizeze sistemul de monitorizare a calității aerului
![În prezent, în R. Moldova sunt instalate trei stații de monitorizare automatizată a aerului - la Chișinău, Mateuți (Rezina) și la Leova.](https://gdb.rferl.org/02490000-0aff-0242-e4e9-08daee316501_w250_r1_s.jpg)
Ministerul Mediului își propune să modernizeze sistemul de monitorizare a calității aerului prin procurarea a 11 stații automatizate, care vor permite colectarea datelor în timp real. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de Guvern în ședința de miercuri, 12 februarie.
Potrivit ministrului Mediului, Sergiu Lazarencu, rețeaua națională de monitorizare a calității aerului va include în total 18 stații automate de monitorizare și o stație mobilă. 11 dintre acestea vor fi procurate cu sprijinul UE. Potrivit notei informative, achiziția stațiilor automate de monitorizare și crearea Rețelei integrate naționale de monitorizare a calității aerului este estimată la circa 3,4 milioane de euro.
Cu ajutorul acestora, autoritățile își propun să reglementeze două sisteme - Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici și Sistemul Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului.
„Aceasta este o premieră pentru țara noastră. Asta va contribui la reacționarea rapidă când vor fi depășite limitele de poluare”, a spus Lazarencu în ședința Guvernului.
Ministerul Mediului spune că în prezent R. Moldova nu dispune de un sistem care să permită efectuarea măsurării calității aerului pe întreg teritoriul țării, iar sistemul actual este unul învechit și fragmentat, iar datele obținute „nu reflectă situația reală”.
Prin noile reglementări aprobate, Ministerul a stabilit că subdiviziunile teritoriale ale Agenției de Mediu vor colabora cu autoritățile publice locale pentru a elabora planuri de menținere a calității aerului, care vor presupune acțiuni ca extinderea spațiilor verzi; introducerea unor zone cu emisii reduse și limitarea accesului vehiculelor în unele zone urbane; stimularea utilizării transportului public; dezvoltarea infrastructurii pentru mașinile electrice și biciclete și altele.
În prezent, specialiștii de la Agenția de Mediu preiau manual probele, zilnic, de la 17 stații de monitorizare. Doar Chișinăul, Bălțiul, Benderul, Tiraspolul și Râbnița, fiind cele mai mari centre industriale, au sisteme de monitorizare.
În plus, în țară sunt instalate deja trei stații de monitorizare automatizată a aerului - la Chișinău, Mateuți (Rezina) și la Leova, unde este o stație de control asupra poluării transfrontaliere, instalată în cadrul unui program ce are ca scop să evalueze transferul poluanților pe distanțe mari în Europa.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski ar fi dispus să schimbe teritoriul ocupat în Kursk cu zone cucerite de ruși. Kremlinul spune „nu”
![Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la un briefing după o întâlnire cu ministrul britanic de Externe David Lammy. Kiev, 5 februarie.](https://gdb.rferl.org/d36d12de-5df1-4a7f-d916-08dd3bb47256_cx0_cy3_cw0_w250_r1_s.jpg)
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că intenționează să ofere Rusiei, la schimb, teritorii confiscate de forțele ucrainene în regiunea Kursk în schimbul regiunilor ocupate de Moscova, dacă cele două părți se vor așeza la masa negocierilor ca să ajungă la un acord de pace.
„Vom schimba un teritoriu cu altul”, a spus Zelenski într-un interviu acordat ziarului The Guardian. El a adăugat că nu știe ce teritoriu va cere Kievul de la Moscova în schimbul unei părți din regiunea Kursk.
„Toate teritoriile noastre sunt importante, nu există nicio prioritate aici”, a spus Zelenski în interviul publicat pe 11 februarie. În trecut, el a refuzat să renunțe la orice teritoriu cucerit de Rusia de când și-a lansat invazia pe scară largă în 2022.
Rusia a răspuns miercuri că nu este de acord cu un asemenea schimb.
„Acest lucru este imposibil”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, la un briefing zilnic. „Rusia nu a discutat niciodată și nu va discuta despre schimburi de teritorii ale sale”.
Președintele Vladimir Putin le-a spus rușilor la maratonul său telefonic anual din decembrie că trupele lor vor expulza cu siguranță forțele ucrainene din Kursk, dar a refuzat să spună când se va întâmpla acest lucru.
Peskov a declarat miercuri: „Unitățile ucrainene vor fi expulzate de pe acest teritoriu. Toți cei care nu sunt distruși vor fi expulzați”.
Zelenski se va întâlni pe 14 februarie la Conferința de securitate de la München cu vicepreședintele american JD Vance și alți oficiali americani și a declarat că este pregătit pentru discuții serioase.
Președintele american, Donald Trump, care a fost sceptic cu privire la continuarea sprijinului SUA pentru Kiev, face presiuni pentru o soluționare a războiului și a intensificat eforturile diplomatice în ultimele zile.
Emisarul său pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, va participa, de asemenea, la Conferința de securitate de la München și va călători ulterior în Ucraina.
Trump s-a plâns mereu de costul mare al ajutorului pe care Statele Unite l-a oferit Ucrainei și a indicat că SUA vor cere ceva în schimb pentru a-și menține susținerea.
Zelenski a declarat pentru The Guardian că anul trecut i-a prezentat lui Trump ideea că Statele Unite vor avea acces prioritar la metalele rare ale Ucrainei într-un acord pentru a pune capăt războiului.
Ucraina are cele mai mari rezerve de uraniu și titan din Europa, a spus Zelenski. Președintele ucrainean i-ar fi spus lui Donald Trump că nu ar fi în interesul Statelor Unite ca aceste rezerve să fie în mâinile Rusiei și potențial împărțite cu Coreea de Nord, China sau Iran.
Moldovagaz a procurat în premieră 2,5 milioane de metri cubi cu banii Tiraspolului
![Potrivit Moldovagaz, este prima oară când compania procură gaze naturale de pe piața europeană pe banii „Tiraspoltransgaz”. Nu este însă limpede de unde provin acești bani.](https://gdb.rferl.org/22f8b7e2-a24c-4aa0-9213-5d9c4e7edab7_cx13_cy19_cw66_w250_r1_s.jpg)
Compania Moldovagaz a anunțat miercuri, 12 februarie, că a procurat în premieră gaze naturale de pe piața europeană, cu banii oferiți de Tiraspoltransgaz. Volumul de 2,5 milioane de metri cubi va fi livrat astăzi consumatorilor din stânga Nistrului.
Într-un comunicat de presă emis în aceeași zi, Ministerul moldovean al Energiei a spus că gazul procurat a fost plătit în avans de Tiraspoltransgaz, iar tranzacția a avut loc marți, 11 februarie, la filiala din Chișinău a Bursei Române de Mărfuri.
Este pentru prima dată când regiunea transnistreană plătește pentru procurarea gazelor naturale, deși rămâne neclar din ce surse achită pentru acestea. Ministerul a precizat că a propus Tiraspolului aplicarea acestei soluții încă din decembrie anul trecut, dar atunci administrația separatistă a refuzat, invocând motive precum prețurile mari de pe piețele europene sau imposibilitatea de a le procura.
În stânga Nistrului au mai fost livrate și alte 3 milioane de metri cubi de gaze naturale, ca împrumut, acordat prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din 10 februarie. Acestea vor trebui să fie restituite până la 31 martie.
Directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a spus într-o postare pe rețele, că acest volum de gaze este necesar pentru a menține „funcționarea neîntreruptă” a sistemului de transport a gazelor naturale, precum și pentru a asigura funcționalitatea sistemului energetic al R. Moldova.
În primele 10 zile din luna februarie, regiunea transnistreană a primit gaze oferite de Uniunea Europeană și guvernul moldovean în regim de ajutor umanitar, pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. Cantitățile livrate în regiune, în baza unui acord încheiat între Moldovagaz și Tiraspoltransgaz, au fost limitate la 3 milioane de metri cubi de gaz zilnic, printr-o dispoziție a CSE.
Regiunea a rămas fără gaze cu o lună mai devreme, când au fost oprite livrările de gaze rusești din cauza expirării unui acord de tranzit prin Ucraina, iar concernul rus de stat Gazprom nu a oferit o rută de alternativă, în ciuda angajamentelor contractuale.
Luni, 10 februarie, premierul Dorin Recean a anunțat că administrația de la Tiraspol a respins o ofertă a guvernului de la Chișinău și a Uniunii Europene de a cumpăra mai departe gaze pentru regiunea transnistreană dintr-un grant european, în schimbul unor pași pentru îmbunătățirea drepturilor omului în stânga Nistrului.
Tiraspolul a preferat, în schimb, un aranjament prin care gazele ar fi aduse la hotar cu R. Moldova de trader-ul european MET Group și plătite dintr-un credit rusesc printr-o firmă din Dubai, transportul lor pe teritoriul moldovean până în regiunea transnistreană urmând să fie asigurat de întreprinderea Moldovagaz.
Guvernul de la Chișinău și autoritățile de la Tiraspol au declarat că aceste livrări ar trebui să înceapă la 13 februarie și să dureze până la sfârșitul lunii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Din detenție ilegală, în detenție legală. După ce a fost eliberat din Transnistria, Anton Malîșev a fost reținut de polițiștii moldoveni
![Anton Malîșev se află acum în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.](https://gdb.rferl.org/01000000-0aff-0242-2ca0-08dc5f98ee4c_cx13_cy0_cw77_w250_r1_s.jpg)
Cetățeanul moldovean Anton Malîșev, care a fost eliberat din detenție de așa-zisele autorități transnistrene pe 10 februarie, a fost imediat reținut de polițiștii moldoveni pentru o infracțiune similară – trafic de droguri, și se află acum în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Informația a fost confirmată Europei Libere de către șefa secției comunicare și protocol a Inspectoratului General de Poliție, Diana Fetco.
Potrivit acesteia, Malîșev era dat în căutare încă din 2021. Pe 20 mai 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat în absență la 8 ani de închisoare pentru că a păstrat substanțe psihotrope, cu scopul de a le comercializa.
- Citește și: Tiraspolul a eliberat primii deținuți, după condițiile înaintate de Chișinău pentru tranzitarea gazelor
În această perioadă, el s-a aflat în stânga Nistrului, unde ar fi continuat să comită aceleași infracțiuni. Pe 8 februarie 2023, bărbatul, acum de 34 de ani, a fost condamnat în regiunea transnistreană la 21 de ani de detenție pentru trafic de droguri.
„Statul R. Moldova asigură ca fiecare cetățean să răspundă pentru orice faptă în limitele normei constituționale, iar faptul că respectiva persoană a fost eliberată este de apreciat, pentru că în acest mod am reușit să o aducem în câmpul legal”, a spus purtătoarea de cuvânt a Poliției moldovene.
Chișinăul a permis Tiraspolului să cumpere gaze prin intermediul unei firme Ungaria și plătite de o alta, din Dubai, condiționând însă tranzitul pe teritoriul R. Moldova.
Autoritățile constituționale așteaptă ca cele separatiste să elibereze deținuții politici, să rezolve problema liceului din Râbnița, să păstreze Moldova 1 în grila de emisie și să scoată așa-numitele posturi de control instalate în 2022.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Marc Fogel, un profesor american condamnat la 14 ani de închisoare în Rusia, a fost eliberat într-un schimb de prizonieri
![Președintele american Donald Trump îl întâmpină pe americanul Marc Fogel la Casa Albă.](https://gdb.rferl.org/4e3e98b5-eb8a-4ddb-b061-08dd4a80fec4_cx0_cy3_cw0_w250_r1_s.jpg)
Învățătorul american Marc Fogel a fost eliberat din custodia Rusiei, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Arestat în 2021, el executa o pedeapsă de 14 ani de închisoare pentru posesie de marijuana. Profesorul fost eliberat în urma unui schimb de prizonieri.
Fogel a fost primit marți, 11 februarie, la Casa Albă de președintele SUA Donald Trump, la scurt timp după ce a aterizat pe teritoriul american.
„Cred că acest lucru ar putea fi un element foarte important, o parte esențială în oprirea războiului”, a spus Trump, stând alături de Fogel, care avea un steag american pe umeri.
„Mă simt cel mai norocos om de pe Pământ”, a declarat Fogel.
În vârstă de 66 de ani, Fogel a fost reținut de poliția rusă în 2021, pe aeroport, la sosirea la Moscova, pentru posesie de marijuana medicală despre care el a spus că i-a fost prescrisă după mai multe operații la spate, umăr și genunchi. Fogel a fost condamnat un an mai târziu, iar SUA îl considerau „deținut pe nedrept”.
Comunicatul adaugă ca schimbul „servește drept o dovadă de bună credință din partea rușilor și un semn că ne îndreptăm în direcția cea bună pentru a pune capăt războiului brutal și teribil din Ucraina”.
Trump nu a oferit detalii despre cine urma să fie eliberat pe 12 februarie sau dacă era vorba despre cineva deținut în prezent în Rusia. El a spus doar că persoana respectivă este „foarte specială” și cunoscută de mass-media.
Fogel, care a predat la Școala Anglo-Americană din capitala rusă după o perioadă petrecută la ambasada SUA, a fost trecut cu vederea în schimburile anterioare de prizonieri între SUA și Rusia.
Ultimul asemenea schimb a avut loc în vara anului 2024, când Moscova a pus în libertate trei cetățeni americani, cinci cetățeni germani închiși în Rusia și Belarus și opt activiști politici ruși întemnițați din cauza opoziției față de președintele Vladimir Putin.
Țările occidentale au eliberat și predat Rusiei persoane condamnate pentru infracțiuni grave, precum crime și spionaj, pentru a putea obține eliberarea jurnaliștilor și disidenților, despre care au spus că au fost condamnați pe nedrept.
Printre cei eliberați din Rusia s-au numărat reporterul Evan Gershkovich de la Wall Street Journal, jurnalista Alsu Kurmașeva de la RFE/RL și fostul pușcaș marin american, Paul Whelan.
Guvernele occidentale au fost îndemnate de activiști să continue eforturile pentru eliberarea altor persoane din închisorile din Rusia și Belarus.
Marc Fogel era unul dintre acești deținuți, iar lista include în continuare și alte nume, precum Ksenia Karelina, Michael Leake, Gordon Black, Eugene Spector și Robert Woodland.
Știre preluată de la Europa Liberă România
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Energocom a cheltuit cele 20 de milioane de euro destinate regiunii transnistrene
![O instalație de distribuție a gazului în satul Cocieri, una dintre localitățile din stânga Nistrului subordonate Chișinăului, pe 16 ianuarie 2025.](https://gdb.rferl.org/2180c8e2-a696-439f-8250-4fbe7a6edd30_w250_r1_s.jpg)
Energocom a cheltuit integral grantul de 20 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru procurarea de gaze naturale destinate regiunii transnistrene, în perioada 1-10 februarie. Compania de stat a anunțat că a procurat în total peste 26,5 milioane metri cubi de gaze naturale.
În comunicatul de presă publicat marți, 11 februarie, compania spune că volumele de gaze naturale au fost procurate la un preț de achiziție de circa 600 de euro pentru mia de metri cubi, la care s-au mai adăugat taxe, cheltuieli logistice și de transport, care în unele cazuri au ajuns la aproape 25% din costul de achiziție.
Tranzacțiile de cumpărare a gazelor naturale au fost derulate pe bursele din România și Bulgaria, precizează Energocom, așa cum a fost prevăzut în dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 1 februarie.
În primele 10 zile din luna februarie, regiunea transnistreană a primit gaze oferite de Uniunea Europeană și guvernul moldovean în regim de ajutor umanitar, pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. Cantitățile livrate în regiune, în baza unui acord încheiat între Moldovagaz și Tiraspoltransgaz, au fost limitate la 3 milioane de metri cubi de gaz zilnic, printr-o dispoziție a CSE.
Regiunea a rămas fără gaze cu o lună mai devreme, când au fost oprite livrările de gaze rusești din cauza expirării unui acord de tranzit prin Ucraina, iar concernul rus de stat Gazprom nu a oferit o rută de alternativă, în ciuda angajamentelor contractuale.
Luni, 10 februarie, premierul Dorin Recean a anunțat că administrația de la Tiraspol a respins o ofertă a guvernului de la Chișinău și a Uniunii Europene de a cumpăra mai departe gaze pentru regiunea transnistreană dintr-un grant european, în schimbul unor pași pentru îmbunătățirea drepturilor omului în stânga Nistrului.
Tiraspolul a preferat, în schimb un aranjament prin care gazele ar fi aduse la hotar cu R. Moldova de trader-ul european MET Group și plătite dintr-un credit rusesc printr-o firmă din Dubai, transportul lor pe teritoriul moldovean până în regiunea transnistreană urmând să fie asigurat de întreprinderea Moldovagaz.
Guvernul de la Chișinău și autoritățile de la Tiraspol au declarat că aceste livrări ar trebui să înceapă la 13 februarie și să dureze până la sfârșitul lunii. Dar MET Group a spus că ele „pot avea loc doar dacă este pregătit” operatorul ucrainean.
- Citește și: Ucraina confirmă că încă discută cu MET despre livrările de gaze pentru regiunea transnistreană
Operatorul conductelor de gaze din Ucraina a spus marți, 11 februarie, Europei Libere că se află în discuții cu grupul european MET privind aducerea de gaze în regiunea transnistreană, iar discuțiile au ca obiect „capacitățile și rutele disponibile” prin rețeaua ucraineană, inclusiv prin conducta Transbalcanică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Sute de soldați ruși ar fi spitalizați și tratați în Coreea de Nord
![O captură de ecran dintr-un videoclip publicat pe contul Telegram al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în ianuarie.](https://gdb.rferl.org/28b8233f-3fd9-4411-8c29-abb4ad676513_w250_r1_s.jpg)
Sute de soldați ruși sunt tratați în spitalele nord-coreene, a declarat un diplomat rus. Aceste comentarii oferă o altă perspectivă asupra dimensiunii cooperării dintre Moscova și Phenian în războiul din Ucraina.
Ambasadorul Rusiei în Coreea de Nord, Aleksandr Matsegora, a dat într-un interviu pentru ziarul de stat Rossiiskaya Gazeta puține detalii cu privire la numărul rușilor spitalizați în Coreea de Nord și, de asemenea, nu a precizat vreo cifră cu privire la starea lor sau eventuale decese.
„Un exemplu clar al atitudinii frățești [dintre Moscova și Phenian] este reabilitarea a sute de soldați răniți din [războiul din Ucraina] în sanatorii și spitale coreene”, a declarat el.
Moscova a cerut ajutorul Coreei de Nord cu privire la invazia sa totală din Ucraina, la aproximativ șase luni de la începutul războiului din februarie 2022.
Serviciile secrete occidentale au dezvăluit că Rusia cumpăra milioane de proiectile de artilerie din Coreea de Nord - rapoarte care au fost susținute de imagini din satelit care arată reconstrucția șantierelor de cale ferată, a podurilor de cale ferată și a instalațiilor portuare de-a lungul frontierei lor comune, pe coasta Pacificului.
În toamna anului 2024, soldații nord-coreeni au început să fie văzuți pe câmpurile de luptă în apropiere de granița Rusiei, în special în regiunea Kursk, invadată de Ucraina în august.
În noiembrie, președintele Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un au semnat un tratat de parteneriat strategic, aprofundând legăturile lor economice și politice.
Oficiali occidentali și ucraineni au declarat că între 10.000 și 12.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea rusă Kursk. Trupele ucrainene au capturat un număr necunoscut de prizonieri.
Însă, luna trecută, oficialii ucraineni au spus că trupele nord-coreene au dispărut de pe linia frontului din Kursk, aparent din cauza ratei ridicate a victimelor.
Cu toate acestea, nu este clar dacă contingentul a fost retras în întregime sau doar a fost deplasat prin rotație pentru odihnă sau reaprovizionare.
În interviu, ambasadorul Moscovei la Phenian a mai spus că Rusia furnizează cărbune, alimente și materiale medicale Coreei de Nord și că unii copii ai soldaților ruși uciși în Ucraina au fost trimiși în Coreea de Nord de sărbători.
Oficialii occidentali estimează la peste 700.000 numărul victimelor Rusiei în cei aproape trei ani de la invadarea Ucrainei.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tiraspolul a eliberat primii deținuți, după condițiile înaintate de Chișinău pentru tranzitarea gazelor
![Tiraspolul a eliberat primul deținut ilegal, după ce Chișinăul a condiționat acest lucru pentru a permite tranzitul gazelor spre stânga Nistrului.](https://gdb.rferl.org/01000000-0a00-0242-eaaf-08dc1674a9f3_cx0_cy13_cw0_w250_r1_s.png)
Cetățenii moldoveni Anton Malîșev și Stanislav Menzarari au fost eliberați din detenția ilegală din regiunea transnistreană. Asociația Promo-Lex a anunțat pe 11 februarie eliberarea lui Malîșev, după ce Chișinăul a cerut Tiraspolului să elibereze mai mulți deținuți din stânga Nistrului.
La două ore distanță, avocatul Vadim Vieru de la Promo-LEX a confirmat pentru Europa Liberă și eliberarea lui Menzarari. Acesta fusese răpit în 2020 de pe teritoriul Republicii Moldova, alături de alți trei bărbați, și acuzat de „spionaj”. Doi dintre ei au fost eliberați în aceeași zi, iar Adrian Glijin pe 7 aprilie 2023, însă Menzarari a rămas în detenție până acum.
Anton Malîșev a fost răpit pe 8 februarie 2023 și supus unui proces penal, potrivit asociației Promo-Lex.
„În această perioadă, sănătatea sa s-a deteriorat grav, fără acces la îngrijiri medicale adecvate. Condițiile precare de detenție au dus la pierdere drastică în greutate și afectarea stării sale generale”, se menționează într-un comunicat al asociației.
Bărbatul, în vârstă de 34 de ani, originar din orașul Slobozia, a fost condamnat acum un an la 21 de ani de închisoare pentru trafic de droguri. Avocatul Vadim Vieru, directorul programului „Drepturile omului” la asociația Promo-Lex, a spus Europei Libere că „există dubii că fapta a fost comisă de el”.
Biroul pentru politici de reintegrare a confirmat eliberarea lui Malîșev, pe 10 februarie. Guvernul spune că acest lucru a fost posibil datorită eforturilor Chișinăului și a partenerilor internaționali.
Pe 10 februarie, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat grantul de 60 milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru a continua livrarea de gaze. În schimb, regiunea transnistreană va primi gaze achitate de o firmă din Dubai și livrate de una din Ungaria.
- Citește și: Ucraina confirmă că încă discută cu MET despre livrările de gaze pentru regiunea transnistreană
Chișinăul a condiționat tranzitul prin „câteva acțiuni care să demonstreze deschidere” din partea Tiraspolului.
Autoritățile moldovene așteaptă ca cele separatiste să elibereze deținuții politici, să rezolve problema liceului din Râbnița, să păstreze Moldova 1 în grila de emisie și să scoată așa-numitele posturi de control instalate în 2022.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ministerul Educației schimbă regulile de înscriere a copiilor în clasa I
![Elevi din clasa 1 la primul sunet la gimnaziul „Taras Șevcenko” din Chișinău, 2 septembrie 2024.](https://gdb.rferl.org/01000000-0a00-0242-6807-08dccb574276_w250_r1_s.jpg)
Ministerul Educației și Cercetării a publicat marți, 11 februarie, noua metodologie de înscriere în clasa I. Potrivit acesteia, copiii cetățenilor moldoveni din diaspora, cetățenilor UE, precum și a celor refugiați vor avea șanse egale să fie înmatriculați.
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, metodologia a fost modificată pentru a corespunde prevederilor actelor normative și legislative în vigoare și pentru a asigura incluziunea tuturor copiilor.
De asemenea, copiii cu cerințe educaționale speciale vor beneficia de o perioadă de tranziție de la învățământul preșcolar la învățământul primar în funcție de recomandările specialiștilor structurilor teritoriale de asistență psihopedagogică din cadrul Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP).
Procesul se va desfășura în trei etape: organizarea procesului de tranziție, înscrierea copiilor în clasa I, monitorizarea adaptării copilului la școală.
Totodată, copiii cu cerințe educaționale speciale și/sau dizabilități, pentru care nu pot fi asigurate condițiile necesare pentru incluziunea educațională în școala din localitate, vor putea fi înscriși în instituțiile de învățământ care dispun de condițiile necesare, la solicitarea părinților.
Pentru instituțiile cu profil de arte și sport, noile modificări prevăd realizarea probelor de aptitudini în perioadele indicate și aprobate în orarul de înscriere a copiilor în clasa I.
De asemenea, copiii care nu au împlinit vârsta de 7 ani până la începutul anului școlar pot fi înscriși în clasa I, dacă instituția dispune de locuri libere. Acest lucru e valabil și în cazul părinților care vor să își dea copiii la o instituție de învățământ din alte districte școlare, decât cele din care provin aceștia.
Reprezentanții Direcției Educație Chișinău, peste 10.400 de copii din municipiul Chișinău au fost înscriși în clasa I pentru anul de studii 2024-2025.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE promite miliarde de euro pentru a dezvolta inteligența artificială în Europa
![Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (s), vorbește în timpul unei sesiuni plenare la Summitul de acțiune privind inteligența artificială, la Grand Palais, în Paris, pe 11 februarie 2025.](https://gdb.rferl.org/3275f1f7-45a7-4e65-85ba-2b29edec58fb_cx0_cy10_cw0_w250_r1_s.jpg)
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis marți, 11 februarie, la Paris, că UE va mobiliza până la 200 de miliarde de euro pentru a sprijini inițiativele din domeniul inteligenței artificiale din Europa.
Von der Leyen a mai anunțat și crearea unui fond european în valoare de 20 de miliarde de euro care va finanța construcția „gigafabricilor” de inteligență artificială, scrie dpa.
Aceste fabrici vor antrena, de exemplu, modele de inteligență artificială și vor furniza infrastructura necesară. Potrivit Comisiei Europene, gigafabricile vor reprezenta cel mai mare parteneriat public-privat din lume pentru dezvoltarea unei „inteligențe artificiale de încredere”.
La summitul de la Paris, care are loc timp de două zile, peste 60 de companii europene s-au alăturat unei inițiative pentru a avansa în dezvoltarea și aplicarea inteligenței artificiale în industria europeană. Peste 20 de investitori internaționali majori au alocat 150 de miliarde de euro pentru proiecte legate de sectorul IA în Europa, în următorii cinci ani.
Inițiativa europeană vine și după ce SUA au anunțat o intenție similară. Companii americane precum OpenAI au anunțat alături de președintele Donald Trump zilele recente că plănuiesc să investească 500 de miliarde de dolari în noi centre de date AI în cadrul programului Stargate.
O inițiativă a UE, denumită „InvestAI” își propune să strângă 200 de miliarde de euro pentru a finanța dezvoltarea sectorului inteligenței artificiale.
JD Vance cere mai puține reglementări
Prezent la eveniment, în prima sa vizită în Europa de la preluarea mandatului de vicepreședinte, JD Vance a avertizat marți aliații europeni împotriva „reglementării excesive” a domeniului de inteligență artificială, dominat în prezent de SUA și China, notează AP.
Vance a prezentat inteligența artificială ca un punct de cotitură economic, avertizând că „în acest moment ne confruntăm cu perspectiva extraordinară a unei noi revoluții industriale, una de nivelul invenției motorului cu aburi”.
„Dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată dacă reglementările excesive îi descurajează pe inovatori să-și asume riscurile necesare pentru a duce lucrurile mai departe”, a adăugat vicepreședintele american, care a cerut Europei să arate „optimism în loc de teamă”.
- Vezi și: Summit AI la Paris: Lideri mondiali, titani ai tehnologiei și discuții diplomatice dificile
De altfel, SUA și Marea Britanie au refuzat, spre deosebire de alte 60 de state, printre care și China, să semneze declarația finală a summitului. The Guardian a relatat că motivul refuzului ar fi legat de conținutul acesteia, care include fraze precum „inteligență artificială durabilă și favorabilă incluziunii”, care au nemulțumit în special Washingtonul.
Summitul de la Paris a strâns circa 1.500 de participanți din aproximativ 100 de țări.
Printre politicienii care au participat la eveniment s-au numărat președintele francez, Emmanuel Macron, premierul indian, Narendra Modi, vicepremierul chinez, Zhang Guoqing, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. Din partea sectorului tehnologic, numele celebre includ directorii executivi ai Microsoft, OpenAI și Google.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Moldova mai urcă un loc în clasamentul percepția corupției, dar rămâne sub media UE
![Transparency International a remarcat că în ciuda resurselor alocate de autorități, instituțiile anticorupție din R. Moldova nu cooperează destul pentru a combate corupția.](https://gdb.rferl.org/01000000-0aff-0242-b48c-08dc27d66998_w250_r1_s.jpg)
În ultimii cinci, R. Moldova a urcat 11 locuri în clasamentul organizației Transparency International privind indicele percepției corupției. Față de ediția anterioară, unde se afla pe locul 80, în 2024 a ajuns pe locul 78, cu un scor de 43 de puncte, fiind „vecină” cu țări ca Bulgaria și China.
Vecina de peste Prut, România, are un scor mai bun, de 46 de puncte, dar rămâne a fi considerată printre cele mai corupte țări din UE, în vreme ce Ucraina se află mai jos, la un scor de 35 de puncte, dar e văzută ca unul din „punctele luminoase” grație unor progrese recente. În ciuda invaziei rusești, Kievul, remarcă Transparency International, a făcut pași în independența justiției și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt.
În Albania, țară de la care R. Moldova a împrumutat unele elemente privind reforma justiției, autorii clasamentului au remarcat că instanțele specializate anticorupție au condamnat foști miniștri, membri ai Parlamentului și primari, câștigând astfel încrederea cetățenilor.
În rândul statelor din Parteneriatul Estic, Moldova rămâne în urma Georgiei (53 de puncte), care a înregistrat un declin democratic și s-a ales cu procesul de aderare la UE suspendat și Armenia (47 de puncte), care se află la polul opus și caută să înceapă acest proces.
Lupta contra corupției, tot mai importantă
În raportul său, organizația remarcă faptul că anul trecut, R. Moldova a deschis oficial negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar în acest context, lupta contra corupției și consolidarea sistemului de justiție au căpătat o importanță aparte.
Chiar și așa, notează autorii, eforturile autorităților în aceste două domenii nu se potrivesc cu așteptările cetățenilor.
Raportul Transparency International notează că deși au fost adoptate mai multe legi relevante pentru combaterea corupției și consolidarea justiției, nu toate au fost justificate și consolidate suficient. Ei au dat exemplu legea care a revizuit sancțiunile pentru manifestările de corupție.
Declarațiile politicienilor, printre obstacole
În ciuda resurselor primite, cooperarea între autoritățile anticorupție rămâne a fi „insuficientă”, spun experții Transparency International. La aceasta se mai adaugă și „desele reproșuri” aduse activității acestora din partea politicienilor.
„Discursurile politice fără suport factologic dăunează legitimității autorităților anticorupție și aduce atingere principiului separării și colaborării puterilor”, se arată în raport.
Cu referire la perioada electorală a anului trecut, autorii raportului cer ca autoritățile să nu se axeze doar pe combaterea și sancționarea corupției electorale, dar și pe cazurile de utilizare ilicită a resurselor administrative în scop electoral, altfel riscă să genereze „percepția de loializare politică a poliției și autorităților anticorupție”.
În acest context, Transparency International recomandă numirea prin concurs a șefilor Inspectoratului General de Poliție și Centrului Național Anticorupție, dar și a vicepreședintelui Autorității Naționale de Integritate.
Transparency International mai remarcă că și în 2024, la un deceniu de la „furtul miliardului”, protagoniștii acestui caz rămân nepedepsiți, iar banii extrași fraudulos din sistemul bancar nu au fost recuperați.
Tot mai sus, an de an
Moldova a ocupat în clasamentul Transparency International locul 105 în lume în 2021, iar în 2022, locul 91. În 2023, a ajuns pe locul 80.
Combaterea corupției este prioritatea declarată a guvernării PAS și a președintei Maia Sandu, fiind văzută și ca parte integrantă a efortului de a adera la Uniunea Europeană, chiar dacă mulți cetățeni se plâng că lucurile se mișcă și în aceste domeniu prea greu.
De la începutul anului curent, autoritățile au lansat noi inițiative de combatere a corupției, în special celei electorale. Acestea vizează un termen mai restrâns pentru derularea investigațiilor și judecarea proceselor pe aceste cauze, dar ar putea include chiar și o o comasare a Procuraturii Anticorupție cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Indicele Percepției Corupției (CPI) este prezentat de Transparency International drept cel mai popular clasament al corupției din lume, fiind consultat prioritar, de pildă, de investitori când se hotărăsc unde să-și înceapă o afacere. Scorul fiecărei țări se bazează pe o combinație de cel puțin trei surse de date extrase din 13 clasamente și cercetări despre fenomenul corupției. Datele vin - spun autorii - de la surse prestigioase, inclusiv Banca Mondială și Forumul Economic Mondial.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Președintele Trump crește taxele pentru importurile de oțel și aluminiu în SUA
![Președintele american, Donald Trump, a majorat la 25% taxele pentru importurile de oțel și aluminiu.](https://gdb.rferl.org/b265aaf9-1e28-48cb-ad30-496238468842_w250_r1_s.jpg)
Președintele american, Donald Trump, a majorat taxele la importurile de oțel și aluminiu la 25%. Măsura, care va intra în vigoare pe 4 martie, este menită să ajute industria SUA, dar riscă să declanșeze un război comercial extins.
„Este 25% fără excepții sau scutiri. Asta înseamnă toate țările, indiferent de unde vine [oțelul], toate țările”, a declarat președintele Donald Trump în momentul semnării ordinului executiv, transmite Reuters.
Ulterior, Trump a declarat că va acorda „mare atenție” cererii Australiei de scutire de la taxele pentru oțel din cauza deficitului comercial al țării cu SUA.
„Taxele pentru oțel și aluminiu 2.0 vor pune capăt dumpingului străin, vor stimula producția internă și vor întări industriile noastre de oțel și aluminiu în calitate de coloană vertebrală și pilon al securității economice și naționale a Americii”, a declarat consilierul comercial al lui Trump, Peter Navarro.
În timp ce a semnat ordinul la Casa Albă, Trump a spus că în următoarele două zile va aproba și alte măsuri de majorare a taxelor de import pentru toate țările care impun taxe pe bunurile americane. Președintele SUA a mai declarat că sunt analizate și taxe pentru mașini, semiconductori și produse farmaceutice.
Întrebat despre amenințările cu represalii din partea altor țări împotriva noilor taxe impuse Trump a spus: „Nu mă deranjează”.
Datele din SUA au arătat că topitoriile de aluminiu au produs anul trecut doar 670.000 de tone metrice de metal anul trecut, în scădere de la 3,7 milioane în 2000. Închiderea fabricilor din ultimii ani, inclusiv în Kentucky și Missouri, a lăsat țara în mare parte dependentă de importuri.
Importurile de oțel au reprezentat aproximativ 23% din consumul american de oțel în 2023, potrivit Institutul American pentru Fier și Oțel.
Canada a reprezentat aproape 80% din importurile de aluminiu primar din SUA în 2024.
Ministrul canadian al Industriei a declarat că taxele americane sunt „total nejustificate” și că oțelul și aluminiul canadian sprijină industriile cheie din SUA, inclusiv Apărarea, Construcțiile Navale, Energia și Automobilele.
China exportă cantități mici de oțel în SUA, însă Washingtonul afirmă că surplusul de producție chineză ajunge, prin alte țări, pe piața americană, pentru a evita taxele de import și alte restricții comerciale.
Donald Trump a impus taxe pe importurile de oțel și aluminiu în 2018, pe baza unei legi a securității naționale din perioada Războiului Rece.
Ulterior, a acordat scutiri mai multor țări, inclusiv Canada, Mexic și Australia, și a încheiat acorduri pentru anumite cantități scutite de taxe vamale pentru Brazilia, Coreea de Sud și Argentina.
„Îl aplaudăm pe președinte pentru instituirea acestor taxe de 25% la importurile de oțel și pentru eliminarea excluderilor, excepțiilor și cotelor care se bazează pe date învechite”, a declarat Philip Bell, președintele Asociației Producătorilor de Oțel din SUA.
Comisia Europeană a transmis că majorarea taxelor de import pentru oțel și aluminiu nu are nicio justificare. Ministrul Industriei din Franța, Marc Ferracci, a declarat că Europa ar trebui să răspundă într-o manieră fermă și unită la taxele impuse de președintele american.
„Europa trebuie să răspundă într-o manieră unită, pentru că știm că strategia lui Donald Trump este de a-i diviza pe europeni”, a declarat Ferracci pentru presa franceză, potrivit Reuters.
În Coreea de Sud, Ministerul Industriei a chemat producătorii de oțel pentru a discuta despre cum să minimizeze impactul taxelor.
Trump a amenințat deja că va impune taxe de 25% la toate importurile din cei mai mari doi parteneri comerciali ai SUA, Canada și Mexic, spunând că acestea trebuie să facă mai mult pentru a opri fluxul de droguri și migranți peste granița cu SUA.
După câteva măsuri luate de Mexic și Canada la frontieră, Trump a suspendat taxele până la 1 martie.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te