La ședința din 8 ianuarie a așa-numitului consiliu de securitate de la Tiraspol, pretinsul ministru al economiei, Serghei Obolonik, a spus că rezerva de gaze a Transnistriei ar fi suficientă până la sfârșitul lunii, după reducerea drastică a consumului - gazele fiind destinate doar spitalelor, magazinelor, precum și blocurilor locative exclusiv pentru pregătirea bucatelor. Inițial, se estima că sudul regiunii va avea gaze până la 20 ianuarie, iar nordul - până pe 10 ianuarie.

Totodată, Obolonik a spus că presiunea asupra rețelelor electrice a crescut „imens” de mult - de la 45 MW pe oră până la 170 MW pe oră. Această situație se datorează faptului că oamenii încearcă să-și încălzească locuințele cu dispozitive electrice.

Potrivit lui, Centrala electrică de la Cuciurgan (MGRES), care recent a trecut pe cărbune, nu poate acoperi necesitățile sporite ale consumului de energie. Specialiștii locali spun că MGRES nu poate livra mai mult de 150 MWh, iar depășirea acestui maxim pentru perioade mai mari riscă să provoace situații de avarie și prăbușirea sistemului energetic.

Pentru a reduce presiunea asupra sistemului, s-a recurs regimul de deconecrări în evantai - la început, pentru câteva ore, iar apoi pentru intervale de 4 ore, de două ori pe zi. Administrația spune că este în căutarea unor soluții „mai confortabile” pentru populație.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Kransoselski, a spus că unele întreprinderi discută despre posibila reluare a activității în timpul nopții. Însă, această soluție nu ar fi valabilă în cazul întreprinderilor mari.

Din 1 ianuarie, concernul rus Gazprom nu mai livrează gaze naturale în Transnistria. Astfel, localnicii au rămas fără încălzire centralizată și apă caldă. Majoritatea întreprinderilor mari din regiune și-au sistat activitatea.

Pe 2 ianuarie, Energocom și Moldovagaz au propus Tiraspolului „asistență tehnică și comercială” la procurarea gazelor naturale de pe piața europeană.

• Te-ar putea interesa și: UE, țările nordice și cele baltice, solidare cu R. Moldova: „Rusia folosește din nou gazul ca armă”

Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat însă oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile de la bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom. Oficialii de la Chișinău spun că Tiraspolul a refuzat și propunerile de ajutoare umanitare venite de la autoritățile moldovene și partenerii săi de dezvoltare.

Recent, mai multe țări europene și-au exprimat solidaritatea cu Moldova, în contextul crizei energetice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a declarat ca răspuns la remarcile lui Trump privind teritoriul danez semiautonom din Atlanticul de Nord că „întotdeauna, se aplică principiul ferm... că frontierele nu trebuie mutate prin forță”.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat miercuri că Uniunea Europeană trebuie să se apere mai bine împotriva atacurilor asupra frontierelor sale suverane, ca urmare a comentariilor lui Trump.

„Nu se pune problema ca UE să permită altor națiuni ale lumii, oricare ar fi ele, și aș spune chiar începând cu Rusia, să atace frontierele suverane”, a spus el.

„Dacă mă întrebați dacă eu cred că SUA vor invada Groenlanda, răspunsul este nu”, a mai spus el, adăugând că Statele Unite nu au o natură imperialistă.

• Te-ar putea interesa și: Ce-are Trump cu Groenlanda? Președintele reales al SUA șochează cu „pretenții” teritoriale

Trump, amintește AFP, și-a exprimat în repetate rânduri interesul pentru insula Groenlanda, care face parte din Danemarca.

Marți, el a declarat că nu ar exclude folosirea armatei pentru a obține controlul Groenlandei sau al Canalului Panama.

„Groenlanda aparține groenlandezilor. Aș dori pur și simplu să repet acest lucru”, a declarat miercuri prim-ministrul insulei, Mute Egede, pentru postul public danez de radiodifuziune.

Egede a sosit miercuri în capitala Danemarcei, Copenhaga, pentru discuții cu regele Frederik al X-lea al Danemarcei.

Musk și nazismul

Între timp, un apropiat al lui Trump, miliardarul Elon Musk, care va primi un post în noua administrație de la Washington, a fost criticat și el de oficiali europeni pentru remarci considerate extremiste sau neadevărate.

Premierul spaniol Pedro Sanchez l-a atacat miercuri pe Musk pentru că se amestecă în politica europeană, acuzându-l de subminarea democrației.

„Extrema dreaptă internațională, căreia ne opunem în Spania de ani de zile, condusă în acest caz de cel mai bogat om de pe planetă, atacă în mod deschis instituțiile noastre, incită la ură și sprijină în mod deschis moștenitorii nazismului din Germania”, a spus Sanchez despre Musk fără a-l numi direct, vorbind la Madrid la începutul unei serii de manifestări de comemorare a 50 de ani de la moartea dictatorului spaniol de dreapta Francisco Franco.

Musk a abordat subiecte spaniole duminică, comentând pe X un articol mincinos despre cum străinii ar fi campionii violurilor în regiunea Catalonia.

Musk a sprijinit pe față formațiunea anti-imigrație germană AfD, ai cărei critici spun că ar avea nostalgii naziste.

Tot miercuri, s-a anunțat că în Marea Britanie universitățile și alte instituții de învățământ superior s-au retras de pe platforma X a lui Elon Musk, invocând rolul acesteia în răspândirea dezinformării care a alimentat revoltele rasiale din Anglia, de anul trecut.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Al doilea incendiu a izbucnit marți seara lângă o rezervație naturală, în jurul orei locale 18:30. Flăcările s-au răspândit atât de repede încât personalul unui centru de îngrijire a vârstnicilor a trebuit să împingă zeci de rezidenți în scaune cu rotile și paturi de spital pe stradă, într-o parcare, unde au așteptat în lenjerie de pat ambulanțele și alte vehicule pentru a-i duce în siguranță, scrie The Associated Press.

Anterior, un prim incendiu din zona Pacific Palisades a cuprins marți un deal din Los Angeles unde se află numeroase locuințe ale celebrităților, incendiind case și determinând emiterea unor ordine de evacuare. În graba frenetică de a ajunge în siguranță, drumurile au fost blocate, zeci de oameni și-au abandonat vehiculele și au fugit pe jos.

Echipele de intervenție au anunțat că peste 30.000 de persoane au primit ordine de evacuare și 13.000 de clădiri sunt amenințate.

Blocajul de trafic de pe Palisades Drive a împiedicat trecerea vehiculelor de urgență. Au fost aduse buldozere pentru a împinge mașinile abandonate și a oferi acces salvatorilor, potrivit Departamentului de Pompieri din Los Angeles.

Oficialii nu au dat deocamdată un număr exact al construcțiilor avariate sau distruse în incendiul din Pacific Palisades, dar au spus că aproximativ 30.000 de locuitori din zonă au primit ordine de evacuare și peste 13.000 de clădiri sunt amenințate.

Cauza exactă a incendiilor este necunoscută și nu au fost raportate victime, au spus oficialii.

Problemele nu par să se oprească aici. Incendiul de la Pacific Palisades a pornit în jurul orei locale 10:30 a.m., la scurt timp după începerea unei furtuni în Santa Ana. Serviciul Național de Meteorologie a avertizat că furtuna este periculoasă pentru viața locuitorilor și ar putea fi cea mai puternică care a lovit California de Sud în mai mult de zece ani.

Meteorologii se așteaptă ca intensitatea vânturilor să crească.

Marți seara, 28.300 de gospodării au rămas fără curent din cauza vânturilor puternice, potrivit oficialilor locali.

Aproximativ 15.000 de clienți de utilități din California de Sud au avut curentul întrerupt pentru a reduce riscul ca echipamentele să declanșeze un incendiu. O jumătate de milion de clienți în total riscau să rămână fără curent electric.

Secțiuni întregi ale autostrăzii Interstate 10 și autostrada de pe coasta Pacificului au fost închise traficului neesențial pentru a ajuta la eforturile de evacuare. Alte drumuri au fost blocate complet. Unii locuitori au sărit din vehicule pentru a scăpa de pericol și au așteptat să fie preluați de echipele de salvatori.

Vremea extremă l-a determinat pe președintele Joe Biden să își anuleze planurile de călătorie. Biden a anunțat că a oferit „toată asistență federală necesară pentru a ajuta la stingerea teribilului incendiu Pacific Palisades”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

• 📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul de externe de la București, Emil Hurezeanu, a precizat pentru Europa Liberă România că cetățenii români vor putea călători în SUA fără viză din luna martie 2025.

În ceea ce priveşte startul călătoriilor fără viză este nevoie de o ajustare, a spus ministrul la Antena 3. „Românii nu vor mai avea nevoie de viză, de interviuri la consulat, de costuri în timp şi în bani, dar va fi nevoie de o autorizare electronică în aşa zisul sistem ESTA, care va fi acomodat, din punct de vedere tehnic, până în luna martie”, a spus Hurezeanu.

Până atunci, potrivit lui, românii vor călători, probabil, cu o „autorizaţie de călătorie, în prelungirea vizelor pe care le au, şi din martie, odată cu acomodarea tehnică, vor avea nevoie doar de autorizare tehnică prealabilă, fără niciun cost”.

Autorizația de călătorie care va înlocui vizele actuale va fi valabilă timp de doi ani, are număr nelimitat de intrări/ieșiri din SUA în acest interval și poate fi utilizată pentru vizite cu o durată de cel mult 90 de zile, doar pentru turism sau afaceri, transmite Europa Liberă România.

Costul unei autorizații de călătorie este de 21 de dolari americani, a anunțat Ambasada României la Washington.

Intrarea României în programul Visa Waiver va fi marcată oficial de secretarul pentru securitate internă al Statelor Unite, Alejandro Mayorkas, și de ambasadorul român Andrei Muraru, printr-un eveniment care va avea loc, pe 10 ianuarie, la sediul Departamentului pentru Securitate Internă din Washington.

„În cadrul evenimentului, reprezentantul guvernului american îl va informa oficial pe reprezentantul statului român cu privire la decizia autorităților SUA de admitere a României în programul Visa Waiver (VWP), comunicând totodată detaliile tehnice și data activării efective a noului regim de călătorie pentru cetățenii români”, se spune în anunțul misiunii diplomatice românești.

Ambasada nu anticipează când anume ar putea intra în vigoare decizia, dar în trecut s-a vehiculat, din aceleași surse, luna martie 2025.

Admiterea în programul Visa Waiver va permite cetățenilor români să călătorească mai ușor, impulsionând comerțul și investițiile, încurajând turismul şi contactele directe, a declarat ambasadorul Andrei Muraru cu această ocazie.

„Având in vedere cerințele stricte pe care le-a avut de îndeplinit, ca orice alt stat admis în program, Romania devine o țară mai sigură, care își coordonează mai strâns securitatea cu Statele Unite”, a adăugat diplomatul român.

• Te-ar putea interesa și: Visa Waiver | Turist în America fără viză. De ce documente ai avea totuși nevoie înainte să te urci în avion

Urmare a deciziei guvernului SUA, România devine astfel al 43-lea participant la programul american de scutire de vize, a mai scris ambasadorul.

Anunțul nu a fost confirmat de îndată de autoritățile SUA.

România este printre ultimele țări din Uniunea Europeană ai cărei cetățeni au nevoie de viză pentru SUA. După aderarea ei la UE în 2007, Comisia Europeană a făcut presiuni asupra Washingtonului să o includă (ca și pe Bulgaria) în programul Visa Waiver, dar fără rezultat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Examinarea litigiului durează de 14 ani. De-a lungul timpului, cauza a fost întoarsă pentru reexaminare de mai multe ori. Asupra acesteia s-au pronunțat Judecătoria Buiucani, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție. Ultima a întors cauza spre reexaminare de patru ori.

Mitropolia Basarabiei a apelat la justiție în 2010, cerând anularea contractului prin care Ministerul Culturii îi transmitea în folosință Mitropoliei Moldovei 21 de mănăstirii pe un termen de 50 de ani.

Mitropolia Moldovei, subordonată canonic patriarhiei ruse, susține că Mitropolia Basarabiei, care face parte din Biserica Ortodoxă Română, nu „ar putea pretinde la folosirea nici măcar a unei mănăstiri” din cele transmise, și cerut judecătorilor să respingă cererea acesteia.

• Citește și: Patriarhul Daniel cere Republicii Moldova retrocedarea imobilelor confiscate de comuniști Mitropoliei Basarabiei

Ultima decizie în dosar a fost emisă de Curtea de Apel Chișinău în anul 2023. Atunci, magistrații au anulat actele emise de Ministerul Culturii. Ei au spus că ministerul nu a determinat dacă edificiile aparțin la un cult religios sau altul. „Autoritățile statului trebuie să aibă un comportament similar, egal pentru toate cultele religioase”, se arată în decizia judecătorilor.

Mitropolia Moldovei nu a fost de acord cu această decizie a Curții de Apel și a contestat-o la CSJ. După amânarea mai multor ședințe de judecată, Mitropolia Basarabiei a solicitat judecătorilor să accelereze examinarea cauzei. Reprezentanții acesteia au afirmat că, atâta timp cât nu există o decizie judecătorească definitivă, „Mitropolia Moldovei continuă persecuțiile preoților și parohiilor Mitropoliei Basarabiei care își desfășoară activitatea în lăcașele de cult transmise Mitropoliei Moldovei prin actele contestate”.

Pe 6 ianuarie, judecătorii CSJ au explicat că examinarea speței este îngreunată deoarece în instanță activează doar opt judecători din cei 19 câți ar trebui să fie conform legii - magistrații având de examinat circa 6.000 de dosare.

Totuși, completul de judecată a admis cererea Mitropoliei Basarabiei și a obligat CSJ să examineze dosarul până la 7 martie 2025.

• Te-ar putea interesa și: Câte parohii au trecut de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei în ultimii 2 ani

În Republica Moldova activează două mitropolii ortodoxe – cea a Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, și cea a Basarabiei, care face parte din Biserica Ortodoxă Română.

Conflictul dintre cele două mitropolii a luat amploare după începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. De atunci, aproape 200 de parohii au părăsit Mitropolia Moldovei și au aderat la Mitropolia Basarabiei, opunându-se sprijinului pe care biserica rusă îl oferă Kremlinului în campania sa împotriva Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Engels în flăcări, apărarea voastră - îngrozită”, a scris consilierul Oleksandr Kamîșin pe X. „Încă un depozit de petrol rusesc, care deservește aerodromul militar, a fost lovit de capabilități cu rază lungă de acțiune #MadeInUkraine”.

Mai devreme, guvernatorul regional rus Roman Busargin a declarat că orașele Saratov și Engels, situate pe malurile opuse ale râului Volga, au fost supuse unui „atac masiv cu drone” și că a existat un incendiu la un sit industrial, dar că nu se cunosc victime. „Există suficiente forțe și resurse pentru a localiza incendiul”, a mai postat el pe Telegram.

Reuters scrie că regiunea găzduiește o bază aeriană importantă pentru bombardierele strategice din forțele nucleare ale Rusiei. Ucraina a atacat baza cu drone, dar nu s-a precizat dacă aceasta a fost vizată cu această ocazie.

Relatările de presă rusești au afirmat că incendiul a avut loc la o instalație petrolieră. Videoclipuri și fotografii neverificate, publicate pe rețelele de socializare, au arătat un incendiu mare cu flăcări portocalii, scoțând nori groși de fum pe cerul nocturn.

Ministerul rus al Apărării a declarat că 11 drone ucrainene au fost distruse peste noapte deasupra regiunii Saratov și 21 deasupra altor părți ale Rusiei și a Mării Azov. Ministerul nu a menționat nici o pagubă.

Baza aeriană Engels este situată la aproximativ 730 km sud-est de Moscova și la sute de kilometri de frontiera ucraineană. În decembrie 2022, trei membri ai forțelor aeriene ruse au fost uciși când o dronă a fost doborâtă acolo.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președintele ales a spus că vrea să se ajungă la negocieri în curând pentru că „Rusia pierde o mulțime de tineri, și la fel și Ucraina”.

Trump, care a vorbit cu reporterii la o conferință de presă la proprietatea sa Mar-a-Lago din Florida, nu a spus dacă sau cât de curând se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin. El a precizat însă că o asemenea întâlnirea ar putea avea loc după învestirea din 20 ianuarie.

„Nu vă pot spune asta, dar știu că Putin ar dori să ne întâlnim”, a spus Trump.

La sfârșitul lunii decembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu există condiții prealabile pentru o întâlnire între președinții american și rus.

Președintele ales a declarat în timpul campaniei sale electorale că ar putea pune capăt conflictului din Ucraina în 24 de ore de la preluarea mandatului. La conferința de presă însă, Donald Trump a spus că speră să pună capăt conflictului în șase luni.

„Sper că va fi mult mai devreme de șase luni”, a spus Trump, când a fost întrebat dacă ar putea rezolva războiul în jumătate de an.

Revenirea lui Trump la Casa Albă aduce incertitudine legată de impactul pe care îl va avea asupra conflictului din Ucraina.

Oficialii ucraineni sunt îngrijorați că orice negocieri organizate în grabă ar putea permite Rusiei să păstreze teritoriul ucrainean pe care l-a ocupat și ar oferi forțelor ruse timp să se odihnească și să se reorganizeze.

Kievul dorește, de asemenea, ca Donald Trump să continue sprijinul militar al SUA pentru țara lor. Ministrul ucrainean de Externe, Andri Sîbiha, a anunțat pe 7 ianuarie că o călătorie în Ucraina a trimisului special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia a fost anulată și va trebui reprogramată.

• Te-ar putea interesa și: Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și-a amânat vizita la Kiev până după investirea noului președinte al SUA

Întâlnirile planificate între Kellogg și oficialii ucraineni sunt „extrem de importante”, a declarat Sîbiha în timpul unei conferințe de presă.

„Sunt încrezător că această întâlnire va avea loc în timp util”, a declarat el reporterilor la Kiev. „Suntem în contact pentru a defini clar calendarul pentru organizarea sa și pentru a ne asigura că întâlnirea este cât mai semnificativă posibil”, a mai spus șeful diplomației ucrainene.

Keith Kellogg a fost desemnat de Donald Trump să conducă negocierile legate de războiul din Ucraina.

Kellogg a spus că potențialele discuții de încetare a focului ar putea începe odată ce Donald Trump va prelua funcția. Într-un interviu acordat în decembrie Fox News, a spus că războiul ar putea „fi rezolvat în următoarele câteva luni”.

Întâlnirea de la Ramstein

Relatări din presa americană arată că administrația președintelui american Joe Biden urmează să anunțe un pachet masiv de ajutor militar pentru Ucraina, la finalul mandatului. Pachetul ar urma să fie prezentat în timpul vizitei secretarului Apărării Lloyd Austin în Germania, pe 9 ianuarie.

Austin urmează să se întâlnească cu reprezentanții a aproximativ 50 de națiuni partenere din grupul de contact pentru apărarea Ucrainei la o bază aeriană din Ramstein.

Se așteaptă ca pachetul să fie „substanțial”, potrivit a doi oficiali care au informat reporterii despre călătoria lui Austin. Oficialii nu au oferit însă o sumă exactă în dolari.

Călătoria lui Austin va fi ultima sa întâlnire cu grupul de contact, pe care l-a organizat după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022.

De atunci, națiunile din grupul de contact au furnizat peste 126 de miliarde de dolari în arme, pregătire militară și asistență de la începutul războiului. Partea americană din total a fost de 66 de miliarde de dolari.

Pachetul care va fi anunțat la sfârșitul acestei săptămâni ar urma să folosească stocurile existente de arme ale armatei SUA, cu scopul de a trimite cât mai multe arme Ucrainei până la momentul în care Trump va prelua mandatul de președinte al SUA.

La conferința de presă de la Mar-a-Lago, Donald Trump a cerut, de asemenea, membrilor NATO să-și crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, de la ținta actuală de 2%, întărind afirmația sa de lungă durată că nu plătesc suficient pentru protecția SUA.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Le Pen, care se afla într-un centru de îngrijire de mai multe săptămâni, a murit marți la prânz „înconjurat de cei dragi”, a precizat familia într-un comunicat.

În ultimii ani, Jean-Marie Le Pen a fost grav bolnav, având în special probleme cardiace. Și-a făcut ultima apariție publică în 2018, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani.

Le Pen s-a născut în 1928, a servit în armata franceză, a participat la războaiele din Indochina și Algeria. A avut vederi naționaliste de la o vârstă fragedă și a devenit cel mai tânăr membru al Parlamentului în 1956. A fondat partidul Frontul Național, care a devenit cea mai mare forță naționalistă de dreapta din Franța, în 1972. A fost membru al Parlamentului European. A participat la alegerile prezidențiale de cinci ori și a obținut cel mai mare succes în 2002, când, în mod neașteptat pentru observatori, a ajuns în turul al doilea împreună cu președintele în exercițiu Jacques Chirac. În turul al doilea, aproape întregul spectru politic francez s-a unit împotriva sa, Le Pen fiind acuzat de xenofobie și tendințe autoritare. Ca urmare, rivalul său a obținut peste 80% din voturi.

• Te-ar putea interesa și: Franța și afacerea Jean-Marie Le Pen

De asemenea, Le Pen a fost acuzat de adversarii săi de antisemitism. În 2016, un tribunal l-a amendat pentru că a declarat că camerele de gazare în care naziștii au exterminat evreii au fost „doar un episod” din cel de-al Doilea Război Mondial. Insinuările antisemite din declarațiile lui Le Pen au dus, de asemenea, la conflictul său cu conducerea partidului pe care l-a fondat, inclusiv cu fiica sa Marine Le Pen.

Marine Le Pen l-a succedat pe tatăl său la conducerea Frontului Național în 2011. Jean-Marie a rămas președinte de onoare, dar în urma unui nou scandal a fost exclus din partid în 2015 și a pierdut ulterior funcția de președinte de onoare. El însuși a declarat că își „reneagă” fiica. Noile proiecte politice ale lui Jean-Marie Le Pen nu au avut succes.

Fiica lui Le Pen, rămasă la extrema dreaptă, a orientat partidul, redenumit „Adunarea Națională”, în direcția populismului social. Sub conducerea lui Marine Le Pen și apoi a succesorului său, Jordan Bardella, partidul a înregistrat victorii importante în alegerile parlamentare, iar Marine Le Pen însăși a ajuns de două ori în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, pierzând de ambele ori, însă, în fața lui Emmanuel Macron.

Nu a fost făcut încă niciun anunț cu privire la locul și data funeraliilor lui Jean-Marie Le Pen.

În urmă cu un deceniu, doi atacatori mascați, afiliați la Al-Qaeda și înarmați cu puști de asalt, au luat cu asalt birourile Charlie Hebdo și au ucis 12 persoane. Atacatorii au vrut să îl „răzbune” pe Profetul Mahomed la aproape un deceniu după ce revista franceză - în mod declarat atee, cu articole provocatoare - publicase caricaturi care îl luau peste picior pe Profet.

Omorurile au stârnit un val de simpatie națională și internațională exprimată prin sloganul „Je Suis Charlie” (Eu sunt Charlie) și au provocat o dezbatere aprinsă despre libertatea de exprimare și religie în Franța seculară. „Au fost scene pe care nu le voi uita niciodată”, a declarat fostul președinte francez Francois Hollande într-un interviu „aniversar” pentru Reuters. „A trebuit să acționăm și am făcut-o în mod responsabil, conștienți că nu s-a terminat și că vor exista și alte tragedii. Și au fost”.

Președintele actual, Emmanuel Macron și primărița Parisului, Anne Hidalgo, împreună cu Hollande, conduc omagiile postume de marți, care cuprind o ceremonie de depunere de coroane și un minut de reculegere în trei locuri din capitală.

Filiala Al-Qaeda din Yemen l-a pus pe directorul de atunci al Charlie Hebdo, Stephane Charbonnier, pe „lista celor căutați” după ce revista a publicat pentru prima dată imagini controversate cu profetul Mahomed în 2006.

Doi atacatori născuți și crescuți în Franța au luat cu asalt birourile Charlie Hebdo pe 7 ianuarie 2015, tragând focuri de armă. Ei au ucis opt membri ai echipei redacționale, inclusiv pe Charbonnier, și alte patru persoane, înainte de a fi împușcați de poliție.

După doar două zile, un alt bărbat de origine franceză a ucis o polițistă și patru ostatici evrei într-un supermarket koșer dintr-o suburbie a Parisului. Și el a fost împușcat mortal de poliție.

De atunci, peste 250 de persoane au fost ucise în Franța în violențe de coloratură islamistă, scoțând la lumină dificultățile cu care se confruntă Parisul în contracararea amenințării reprezentate de militanți.

Libertatea de exprimare și islamofobia

Aniversarea a provocat o nouă reflecție în Franța cu privire la libertatea presei. Fostul președinte Hollande și-a exprimat îngrijorarea că ar exista o autocenzură în creștere, care provine din frică.

„Ar trebui, oare, să publicăm desene, să difuzăm anumite imagini sau să relatăm atunci când știm că am putea supăra anumite personalități sau comunități? Există o formă de autocenzură care a prins rădăcini”, a spus el.

Charlie Hebdo a publicat o ediție specială pentru a marca aniversarea, înfățișând pe copertă un bărbat citind ziarul, așezat cu fundul pe o armă, sub sloganul: „Indestructibil!”.

„Astăzi, valorile Charlie Hebdo - cum ar fi umorul, satira, libertatea de exprimare, ecologia, secularismul, feminismul, pentru a numi doar câteva - sunt mai amenințate ca niciodată”, se arată într-un editorial.

Jurnalismul fără tabu-uri al revistei Charlie Hebdo divizează în continuare Franța. Pentru musulmanii practicanți, orice reprezentare a profetului Mahomed este o blasfemie.

Criticii revistei Charlie Hebdo o acuză că a depășit limita, trecând în islamofobie prin publicarea repetată a caricaturilor cu Profetul Mahomed. Revista neagă acest lucru și spune că ironizează toate religiile, inclusiv creștinismul.

Atacul de acum zece ani a fost comemorat și de aliații cei mai apropiați ai Franței.

„Simpatizăm cu prietenii noștri francezi astăzi, așa cum am făcut-o și atunci”, a scris cancelarul german Olaf Scholz pe X, adăugând că atacul a vizat „valorile noastre comune de libertate și democrație”.


📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, trei generatoare electrice au fost transportate în localitatea Cocieri, raionul Dubăsari. Acestea vor asigura funcționarea sistemului de alimentare cu apă a localității, dar și a grădiniței creșă „Garofița”.

Alte patru dispozitive au ajuns în localitatea Varnița, raionul Anenii Noi, pentru asigurarea funcționalității grădiniței de copii „Romanița”, liceului teoretic Varnița, primăriei satului Varnița, precum și a centrului comunitar multifuncțional „Asclepio”.

Acțiunea vine după ce Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat, pe 6 ianuarie, un șir de măsuri necesare pentru a asigura continuitatea și fiabilitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale a consumatorilor din mai multe localități din Zona de Securitate de la Nistru, care se află sub controlul autorităților constituționale, dar sunt racordate la infrastructura energetică de pe malul stâng al Nistrului.

Totuși, punerea în aplicare a deciziei CSE și racordarea la rețelele de pe malul drept al Nistrului ar putea dura luni de zile.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul dispune livrarea gazelor și curentului în câteva sate unite la sistemul energetic transnistrean

Președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat pentru Teleradio-Moldova că racordarea celot 14 localități din Zona de Securitate de la Nistru presupune construcția de noi gazoducte și puncte de acces - lucrări care, în mod normal, durează până la 9 luni.

Pe 7 ianuarie, CSE a anunțat că necesitățile de energie electrică ale Republicii Moldova sunt, în continuare, acoperite pe deplin, fără să fie necesară activarea contractelor de avarie.

UE îndeamnă Tiraspolul să coopereze cu Chișinăul

Între timp, Comisia Europeană, reprezentanții căreia ar urma să discute la finele acestei săptămâni cu responsabili de la Guvernul R. Moldova, pentru „a găsi o soluție la problema livrării resurselor energetice pe întreg teritoriul țării”, a îndemnat administrația separatistă de la Tiraspol să coopereze cu Chișinăul pentru a rezolva situația în interesul populației locale, transmite IPN.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat în cadrul unui briefing susținut la Bruxelles, pe 6 ianuarie că, au fost luate deja „măsuri pentru a facilita schimbul de energie electrică prin rețelele existente” cu Uniunea Europeană, pentru a asigura că acestea pot fi utilizate pentru livrarea unor cantități mai mari de energie electrică, dacă va fi necesar.

În același timp, Comisia Europeană a îndemnat toate statele membre UE să demonstreze solidaritate cu R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Operatorii europeni măresc capacitatea de export a energiei electrice către Republica Moldova și Ucraina

Pe 2 ianuarie, Energocom și Moldovagaz le-au propus autorităților de la Tiraspol „asistență tehnică și comercială” la procurarea gazelor naturale de pe piața europeană.

Regiunea separatistă, însă, susținută de Rusia, a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.

În același context, România și R. Moldova s-au adresat Comisiei Europene cu o cerere comună de derogare temporară la obligația achiziționării certificatelor de emisii CO2 pentru energia electrică produsă pe bază de gaze naturale și cărbune, și exportată în Republica Moldova. Despre aceasta a menționat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, potrivit presei de peste Prut. Oficialul român a sugerat că scutirea ar putea, practic, înjumătăți prețul energiei electrice livrate Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Certificarea rezultatelor din cele 50 de state şi Districtul Columbia a avut loc printr-o ceremonie scurtă, în ședința comună a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului.

Şedinţa a fost prezidată de vicepreședinta Kamala Harris, în calitate de preşedinte al Senatului.

În urma alegerilor din 5 noiembrie 2024, Donald Trump obţinut 312 voturi în Colegiul Electoral, iar Kamala Harris - 226.

„Această anunţare a situaţiei voturilor de către preşedintele Senatului va fi considerată o declaraţie suficientă pentru persoanele alese ca preşedinte şi vicepreşedinte al Statelor Unite, fiecare pentru un mandat care începe în data de 20 ianuarie 2025 şi va fi înregistrată împreună cu lista voturilor în jurnalele Camerei şi Senatului”, a anunţat Kamala Harris, după care a încheiat şedinţa comună şi a părăsit sala Senatului.

„Congresul ne certifică astăzi marea noastră victorie - un mare moment în istorie. MAGA!”, a scris Donald Trump, luni, pe platforma de socializare Truth Social pe care o deține.

În ceea ce priveşte durata, certificarea votului electoral de luni a fost tipică. În 2017, sesiunea comună a durat 41 de minute, în timp ce în 2013 a durat 22 de minute, iar în 2009 a durat 36 de minute. Singura excepţie a fost anul 2021, când a durat 14 ore şi 48 de minute, deoarece susţinătorii lui Donald Trump au atacat Capitoliul.

De această dată, democrații au scos în evidență faptul că nu au contestat alegerile și nici nu au încercat să blocheze predarea mandatului prezidențial.

„Trebuie să ne reînnoim angajamentul de a apăra democraţia americană. Ca lideri aleşi, loialitatea noastră trebuie să fie faţă de Constituţie, în primul rând şi întotdeauna. Suntem aici spre a onora voinţa poporului şi domnia legii”, a declarat democrata Katherine Clark.

„Democraţia înseamnă respectarea rezultatelor, chiar şi atunci când pierzi. 6 ianuarie 2021 a fost una dintre cele mai întunecate zile din istoria modernă a Americii, deoarece mulţi oameni au permis partizanatului să eclipseze angajamentul lor faţă de democraţie. Acum doar trei zile am depus jurământul de a susţine şi apăra Constituţia Statelor Unite şi intenţionez să o respect. Astăzi, voi vota pentru certificarea victoriei preşedintelui ales Donald Trump şi îi îndemn pe toţi membrii Congresului să facă la fel”, a declarat congresmanul democrat Jared Moskowitz.

Grațierea insurgenților din 6 ianuarie 2021

Ceremonia din 6 ianuarie 2025 a fost una strict formală, care a durat circa jumătate de oră, și a fost în contrast puternic cu cea de acum patru ani, când susținătorii fostului președinte Trump au luat cu asalt Capitoliul, pe 6 ianuarie 2021, într-o încercare eşuată de a bloca certificarea victoriei lui Joe Biden.

Chuck Schumer, liderul democraților din Senat, l-a criticat luni pe Donald Trump pentru că ia în considerare graţierea persoanelor condamnate sau acuzate de asaltul din urmă cu patru ani.

„Este ruşinos, absolut revoltător, faptul că preşedintele ales ia în considerare graţierea acestor răzvrătiţi care au încălcat legea şi i-au atacat pe poliţiştii noştri pe 6 ianuarie”, a declarat Schumer într-un discurs susţinut în plenul Senatului.

„Graţierea infractorilor care au atacat ofiţeri de poliţie şi au încercat să oprească procesul democratic ar fi o susţinere periculoasă a violenţei politice. Ar trimite un mesaj ţării şi lumii că cei care folosesc forţa pentru a obţine ceea ce doresc nu vor fi pedepsiţi. Este greşit. Este imprudent. Şi ar fi o insultă la adresa memoriei celor care au murit în legătură cu acea zi”, a declarat Schumer.

Trump a promis în trecut că graţierea celor implicaţi în atac ar putea avea loc chiar în prima sa zi în funcţie, deşi ar putea permite continuarea unor urmăriri penale.

Ca urmare a violenţelor din acea zi, Congresul a adoptat, la sfârşitul anului 2022, o legislaţie care întăreşte gestionarea procesului de certificare. De exemplu, noua lege afirmă că rolul vicepreşedintelui este în mare măsură ceremonial.

Multe dintre aceste modificări au fost un răspuns direct la acţiunile lui Trump, care a fost acuzat de complot pentru oprirea transferului puterii, însă Curtea Supreămă a SUA a decis că fostul președinte are imunitate.

Știre preluată de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Agenția Reuters transmite, citând patru surse care sunt la curent cu planificarea călătoriei, că vizita lui Kellogg la Kiev, Roma și Paris a fost amânată până „după inaugurarea”, la 20 ianuarie, a președintelui ales al SUA, Donald Trump.

Kellogg planificase inițial o vizită la Kiev, la începutul lunii ianuarie, pentru a se întâlni cu liderii ucraineni, a relatat Reuters în luna decembrie. Echipa lui Kellogg a stabilit, de asemenea, întâlniri cu oficiali din alte capitale europene, inclusiv Roma și Paris.

Sursele agenției nu au explicat motivul amânării călătoriei în Europa. Kellogg, precum și reprezentanții ambasadei Ucrainei la Washington au refuzat să ofere comentarii.

• Te-ar putea interesa și: Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina va merge în ianuarie la Kiev și în alte capitale europene

Trump a declarat în repetate rânduri în timpul campaniei electorale că dorește să negocieze o soluție pașnică pentru războiul din Ucraina în termen de 24 de ore de la preluarea mandatului, însă scepticismul persistă în rândul experților în securitate națională. Cu toate acestea, notează Reuters, eforturile de a pune capăt rapid conflictului rămân o prioritate-cheie pentru viitoarea administrație.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Graficul a fost schimbat, întrucât s-a creat un dezechilibru între volumul energiei consumate și al celei produse. Noul regim de furnizare a energiei electrice va permite ajustarea consumului de energie la nivelul pe care îl pot asigura obiectivele generatoare și va reduce riscul de avarii în rețele din cauza utilizării frecvente a echipamentelor electrice.

Fără curent vor rămâne locuitorii orașelor Tiraspol, Tighina, Rîbnița, Camenca, Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia.

Autoritățile de la Tiraspol îndeamnă oamenii să folosească sobele, cazanele cu combustibil solid și lichid sau să-și procure generatoare electrice, pentru a reduce suprasolicitarea rețelelor.

Malul stâng este asigurat cu energie electrică de la MGRES, care funcționează pe bază de cărbune, și de la hidrocentrala de la Dubăsari. Centrala de la Cuciurgan ar dispune de rezerve pentru cel mult 50 de zile.

După ce Gazprom a sistat livrările de gaze spre Transnistria la 1 ianuarie, populația și întreprinderile din regiune au rămas fără gaze naturale și agent termic, iar curentul electric este furnizat doar la anumite ore. Mii de oameni au fost trimiși în concedii forțate, iar elevii vor avea vacanță prelungită.

• Vezi și: Câteva sate din stânga Nistrului încă primesc gaze

Luni, 6 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a cerut companiei Moldovagaz să asigure cu gaze naturale 14 localități din raioanele Anenii Noi, Căușeni și Dubăsari, conectate la rețelele din regiunea transnistreană, către care concernul rus Gazprom a sistat livrările pe 1 ianuarie.

Totodată, compania „Premier Energy Distribution” ar urma să furnizeze curent în satele Varnița și Copanca, conectate la rețelele electrice de pe malul stâng al Nistrului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Videoclipurile difuzate de televiziunea de stat chineză CCTV au arătat lucrători de salvare în salopete portocalii cățărându-se pe grămezi de moloz dintr-un sat grav afectat, după ce bucăți de ziduri prăbușite de pe clădiri au baricadat străzi și au strivit mașini, informează Associated Press.

Mass-media de stat a relatat că aproximativ 1.000 de case au fost avariate și 188 de persoane au fost rănite, pe lângă cei decedați.

Este probabil ca bilanțul tragic să crească în continuare.

U.S. Geological Survey (instituția seismologică federală din SUA) a informat că cutremurul a avut magnitudinea 7,1 și a fost relativ superficial, având loc la o adâncime de aproximativ 10 kilometri. China a înregistrat o magnitudine de 6,8.

Epicentrul a fost la aproximativ 75 de kilometri nord-est de Muntele Everest, aflat la granița dintre China și Nepal. Zona este activă din punct de vedere seismic și este locul în care plăcile India și Eurasia se ciocnesc suficient de puternic pentru a modifica înălțimea unora dintre cele mai înalte vârfuri din lume, în munții Himalaya.

Aproximativ 50 de replici au fost înregistrate în trei ore de la cutremur, iar versantul Muntelui Everest din partea chineză a fost închis după seism.

Aproximativ 1.500 de pompieri și salvatori au fost mobilizați pentru a căuta oameni, a anunțat Ministerul pentru gestionarea situațiilor de urgență. Două sute de soldați s-au alăturat, a declarat, la rândul ei, televiziunea de stat CCTV.

Liderul chinez Xi Jinping a cerut să se facă toate eforturile pentru salvarea oamenilor, minimizarea numărului de victime și găzduirea celor ale căror case au fost avariate. Vicepremierul Zhang Guoqing a fost trimis în zonă pentru a coordona activitatea.

CCTV a declarat că sunt afectate grav comunități pe o rază de 5 kilometri de epicentru, care se află la 380 de kilometri de Lhasa, capitala Tibetului, și la aproximativ 23 de kilometri de Shigatse, al doilea oraș ca mărime din regiune, cunoscut ca Xigaze în chineză.

Altitudinea medie în zona din jurul epicentrului este de aproximativ 4.200 de metri, a declarat Centrul de Rețele Seismologice din China într-o postare pe rețele.

În Nepal, autoritățile au cerut oficialilor din zona muntoasă din apropierea epicentrului să caute eventuale victime sau pagube.

Centrul Național pentru Operațiuni de Urgență din Kathmandu a declarat că locuitorii din nord-estul Nepalului, inclusiv din capitală, au simțit puternic cutremurul, dar nu au existat date imediate cu privire la răniți sau daune materiale.

Un oficial de poliție din districtul Solukhumbu, unde se află Muntele Everest, a declarat prin telefon că nu au fost raportate pagube. Zona, adesea plină de alpiniști și excursioniști, era pustie în plină iarnă. Mulți locuitori se mută în aceasă perioadă a anului în sud pentru a evita iarna aspră.

La aproximativ 230 de kilometri de epicentru, în capitala Nepalului, Kathmandu, cutremurul a trezit locuitorii și i-a făcut să iasă în fugă din casele lor pe străzi.

În ultimul secol au avut loc 10 cutremure cu magnitudinea de cel puțin 6 în zona în care s-a produs seismul de marți, potrivit USGS.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Condamnăm categoric afirmațiile false, menite să dezbine societatea din Republica Moldova și să camufleze adevărata origine a crizei energetice din regiunea transnistreană. Este o încercare cinică de a manipula opinia publică și de a transfera vina asupra Chișinăului sau a Kievului, în timp ce adevărata responsabilitate aparține exclusiv Moscovei”, se spune într-un comunicat oficial.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat luni pe reprezentantul ambasadei ruse la Chișinău, după ce aceasta a difuzat o declarație în care se exprimă îngrijorarea față de „deteriorarea rapidă a situației” de pe malul stâng al Nistrului, în urma sistării tranzitului gazelor rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie.

Ambasada rusă a acuzat Kievul și Occidentul că au lăsat sute de mii de oameni, în toiul iernii, fără lumină și căldură.

Amintim că Gazprom a refuzat să continue livrarea gazelor pe rute alternative în Transnistria, pretinzând achitarea unei datorii istorice de 700 de milioane de dolari pe care Chișinăul nu o recunoaște.

MAE a reafirmat că „responsabilitatea pentru livrările de gaze în regiunea transnistreană revine integral Federației Ruse și companiei Gazprom, care au ales să nu își respecte obligațiile contractuale și să nu ofere soluții viabile pentru asigurarea continuității livrărilor de gaze”.

Și Biroul politici de reintegrare a difuzat un comentariu în care constată „intensificarea retoricii și acțiunilor anti-moldovenești ale Moscovei și Tiraspolului”.

Biroul a respins recentele afirmații ale liderului administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, potrivit căruia Chișinăul nu ar fi propus niciun fel de sprijin regiunii transnistrene, confruntată cu criza energetică.

„Ținem să specificăm că, contrar afirmațiilor făcute de Vadim Krasnoselski, Chișinăul a venit cu propuneri, inclusiv adresări în scris, către Tiraspol, în care se specifica clar disponibilitatea Guvernului Republicii Moldova de a-și ajuta cetățenii din raionale de est și de a stabili un mecanism de dialog cu cei din Tiraspol în acest sens. Răspunsul a fost unul de respingere totală a acestor oferte”, se spune în comentariul citat.

Referitor la acuzațiile părții ruse, Biroul politici de reintegrare notează că „nici Gazprom și nici Ambasada Federației Ruse nu fac nicio referință la datoria de circa 11 miliarde de dolari SUA acumulată în mod fraudulos de-a lungul anilor în stânga Nistrului, însă speculează o pretinsă datorie de 15 ori mai mică a companiei Moldovagaz pentru a priva consumatorii din raioanele de est ale țării de gaz și energie electrică în toiul iernii”.

După sistarea de către Gazprom a livrării de gaze naturale pe 1 ianuarie, regiunea transnistreană rămâne fără apă caldă, agent termic și cu un deficit mare de curent electric. Majoritatea întreprinderilor mari din regiune și-au sistat activitatea, transportul public aproape că nu mai funcționează, iar școlile au prelungit vacanța de iarnă a elevilor.

• Te-ar putea interesa și: Cum ar putea Chișinăul să salveze regiunea transnistreană de la îngheț

Pe 2 ianuarie, Energocom și Moldovagaz a propus Tiraspolului „asistență tehnică și comercială” pentru procurarea gazelor naturale de pe piața europeană.

Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

România se află în topul țărilor europene privind numărul accidentelor mortale, iar cifrele de anul trecut sunt similare cu cele din ultimii cinci ani.

Peste 8.500 de români au murit în accidente rutiere grave între 2019 și 2023, arată datele Poliției Române, prezentate de Europa Liberă într-o ediție Țară în Service din august, când am analizat această problemă.

Noile date ale Poliției arată că, în perioada ianuarie - noiembrie 2024, în România s-au produs peste 3.800 de accidente. Comparativ cu anul 2023, numărul accidentelor mortale şi al răniţilor în accidente rutier este mai scăzut, arată un comunicat transmis de Poliţia Română.

Comparativ cu perioada similară a anului 2023, a scăzut numărul de accidente (-234), cel al persoanelor decedate (-55 ), dar și al celor care au fost rănite grav (-217).

Aceste cifre nu cuprind accidentele care au avut loc în luna decembrie 2024.

Care sunt cauzele accidentelor

Statisticile Poliției arată că principale cauze ale accidentelor de circulație grave sunt:

• indisciplina pietonilor: 685 de accidente:
  • 292 de persoane decedate;
  • 400 de persoane rănite grav;
• nerespectarea regimului legal de viteză: 617 accidente:
  • 245 de persoane decedate;
  • 524 de persoane rănite grav;
• indisciplina bicicliştilor: 433 de accidente:
  • 83 de persoane decedate;
  • 352 de persoane rănite grav.

„Accidentele produse pe fondul acestor cauze reprezintă 44,9% din totalul accidentelor rutiere grave. Cele trei cauze menţionate anterior au generat 46,4% din totalul deceselor”, arată comunicatul IGPR.

Chiar dacă în statistica poliței nu este inclusă și luna decembrie 2024, relatările media prezentat mai multe accidente cu victime.

De pildă, pe 26 decembrie, în a doua zi de Crăciun, trei persoane – doi soți de 36 și 33 de ani și fiul lor de 4 ani – au murit după ce mașina condusă de bărbat s-a izbit într-o cisternă și a luat foc.

Polițiștii din Suceava au concluzionat că șoferul a intrat într-o depășire periculoasă și a pierdut controlul volanului.

Tot în Suceava, pe 3 ianuarie, un bărbat de 32 de ani a murit după ce mașina în care se afla a derapat și a ieșit de pe partea carosabilă.

România a condus ani la rândul clasamentul mortalității rutiere în UE.

Informațiile preliminare pentru 2023 arată că rata deceselor de pe șoselele a scăzut la 81 de persoane la 1 milion de locuitori în România, fiind devansată doar de Bulgaria – 82 de decese – într-un top nefast la nivel european.

Care sunt cauzele

Într-o acțiune de control al vitezei – SPEED – desfășurată la începutul lunii august 2024 de polițiștii rutieri din toată Europa, șoferii a mai bine de 50% din cele peste 52.000 de mașini controlate în România au fost sancționați pentru depășirea vitezei.

Peste 2.300 dintre ei depășiseră cu peste 50 km/h viteza admisă. Alți peste 230 au depășit-o cu peste 70 km/h. Cu toții au rămas fără permis.

Cum pot fi prevenite însă accidentele mortale sau grave cauzate de viteză? Greu, dar nu imposibil, cel puțin în viziunea Comisiei Europene.

Forul de la Bruxelles a fixat prin documente strategice ținta ca statele membre să reducă cu 50% numărul deceselor și al răniților grav până în 2030 (raportat la datele din 2019), respectiv să reducă la zero numărul deceselor până în 2050. E așa numită „viziune zero”.

România mai are încă multe de făcut, după cum a transmis Comisia Europeană (CE) la final de 2022, când a cerut modificarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2022-2030, adoptată de Guvernul român în acel an.

Executivul s-a angajat să facă acțiuni concrete, între care sancțiuni mai aspre pentru vinovații dee accidentele rutiere și reducerea vitezei maxime pe anumite sectoare de drum.

În februarie 2023, Guvernul a adoptat modificările strategiei, care figurează și ca obiectiv în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De altfel, România și-a asumat să reducă „punctele negre” ale accidentelor rutiere din România la aproape jumătate, cu 129 mai puține decât cele 267 din prezent.

Aceste porțiuni totalizează peste 800 de kilometri de drum, situați pe cei 17.000 de kilometri de drumuri naționale și peste 1.000 de kilometri de autostrăzi, administrați de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Într-un interval de cinci ani (2015-2019), în punctele respective (punctele negre) au avut loc peste 5.000 de accidente grave, în care au murit 504 oameni și alte peste 9.200 au fost răniți.

Peste 200 de milioane de euro sunt prevăzute în PNRR pentru investiții precum:

• montarea de parapete din beton, parapete cu role sau cabluri (spre exemplu, pe DN 7C Transfăgărășan și Transalpina) în zonele cu risc crescut de accidente;
• campanii de conștientizare;
• iluminarea și semnalizarea zonelor periculoase;
• reintroducerea de radare fixe.

Totuși, autoritățile nu fac încă destul, spunea în august 2024, pentru Europa Liberă, președintele Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere (AVUAR), Cătălin Codescu.

Asta chiar dacă se poate admite că schimbarea conduitei pe șosele implică și alți factori, începând cu educația în familie și în școlile de șoferi.

„Suferim la aceste capitole”, dar autoritățile nu se pot ascunde după asta, spune el.

„Există un principiu în strategiile internaționale ale statelor care au reușit să reducă rata accidentelor: omul poate greși, pentru că este supus greșelii, dar tocmai de aceea trebuie să creștem atât de mult calitatea factorului drum, încât, dacă apare o eroare umană, fie să nu se producă accidentul, fie, dacă totuși se produce accidentul, consecințele să fie mai puțin grave”, explică Codescu.

Acest principiu nu ar fi nici măcar cunoscut de autorități, cu atât mai puțin implementat.

„Avem mai mulți kilometri de autostradă decât în urmă cu zece ani, însă acești kilometri de autostradă sunt prea puțini dacă ne raportăm la parcul auto din România, la suprafață și la populație, la orice care ține de țara noastră. Mai mult decât atât, acești kilometri de autostradă nu sunt, de multe ori optimi”, spune el.

Este sceptic cu privire la reușita (re)introducerii de radare fixe, întrucât ar acoperi foarte puțin din necesarul real al României. Acestea au fost eliminate de pe drumuri în valuri, începând cu 2010, întrucât nu exista o legislație clară pentru instalarea și funcționarea lor.

Asta în condițiile în care, pe lângă drumurile naționale și autostrăzile administrate de CNAIR, sunt mii de kilometri de drumuri județene și comunale unde de asemenea au loc accidente.

În plus, există diferențe mari între infrastructura din diverse județe, mai atrage el atenția.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aliev s-a întâlnit pe 6 ianuarie cu membri ai echipajului, supraviețuitori ai accidentului, precum și cu rude ale victimelor. Discursul său a fost publicat pe site-ul președintelui Azerbaidjanului.

Anterior, Aliev a declarat că tragicul incident s-a produs probabil din cauza intervenției sistemelor rusești de apărare aeriană, atunci când avionul, care zbura de la Baku, încerca să aterizeze în capitala cecenă Groznîi.

Într-un nou discurs, președintele azer a cerut pedepsirea celor vinovați, ale căror acțiuni au „provocat moartea cetățenilor azeri în acest accident”. „Cerem dreptate, cerem pedepsirea celor responsabili, cerem transparență totală”, a declarat Aliev.

„Dacă orașul Groznîi ar fi luat măsuri în timp util pentru a închide spațiul aerian, dacă ar fi fost respectate toate regulile serviciilor la sol și dacă ar fi existat o coordonare între forțele armate și serviciile de stat ale Federației Ruse, această tragedie nu ar fi fost posibilă”, a punctat președintele Azerbaidjanului.

Autoritățile ruse nu s-au pronunțat oficial în legătură cu cauzele accidentului și responsabilitatea lor pentru cele întâmplate. Totodată, președintele Vladimir Putin i-a cerut scuze lui Aliev pentru faptul că incidentul cu avionul a avut loc în spațiul aerian al Rusiei.

• Te-ar putea interesa și: Azerii, tot mai mânioși pe Rusia după prăbușirea avionului lor în Kazahstan

Autoritățile ruse au recunoscut că sistemele de apărare antiaeriană funcționau la Groznîi - în momentul în care avionul azer se apropia de capitala cecenă, aparent pentru a respinge un atac al dronelor ucrainene. Avionul nu a putut ateriza la Groznîi și a fost nevoit să se îndrepte spre aeroportul kazah Aktau. Fiind avariat, se pare, de tirul antiaerienei rusești, avionul s-a prăbușit în timp ce se apropia de Aktau.

În urma incidentului, și-au pierdut viața 38 de persoane, inclusiv cetățeni din Azerbaidjan, Rusia și Kazahstan, iar 29 de oameni au supraviețuit.

Inițial, reprezentanții autorităților ruse au prezentat diferite versiuni ale cauzelor accidentului aviatic, printre care un presupus impact cu un stol de păsări sau explozia unei butelii de oxigen la bord. Aliev a declarat că ascunderea adevărului de către autoritățile statului rus și „susținerea unor versiuni absurde” au provocat „uimire, regrete și furie justificată”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

O parte din echipamente a fost cumpărată de ministerul Educației, iar cealaltă de o organizație neguvernamentală care a contribuit cu 300 de seturi. Acestea urmează să fie predate federațiilor de profil.

Recent, ministerul Educației a anunțat că bugetele federațiilor sportive care au obținut performanțe la Jocurile Olimpice, Paralimpice și Jocurile Mondiale vor crește cu 50% și vor ajunge la 67 de milioane de lei.

De asemenea, potrivit noului mecanism de finanțare, federațiile care au avut sportivi participanți la ultima ediție a Jocurilor Olimpice sau Paralimpice de la Paris vor primi 200.000 de lei pentru fiecare federație și 100.000 de lei pentru fiecare sportiv participant. Totodată, federațiile care au participat la Jocurile Mondiale (probele neolimpice) vor primi 100.000 de lei pentru fiecare federație și 50.000 de lei pentru fiecare sportiv.

„În 2024, am înregistrat un record istoric pentru țară, cu peste 700 de medalii la competițiile europene și mondiale, comparativ cu 531 câte am avut în anul precedent. Pentru a onora acest efort remarcabil, vom acorda premii generoase”, a declarat, recent, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

• Te-ar pute interesa și: Sportivii moldoveni care au participat la Jocurile Olimpice și Paralimpice își vor primi banii

Amintim că la Jocurile Olimpice de anul trecut de la Paris, sportivii moldoveni au avut cea mai bună evoluție din istoria participării Republicii Moldova la Olimpiade, aducând acasă patru medalii - cel mai mare număr de distincții obținut vreodată. Totodată, sportivii moldoveni au obținut o medalie de argint și una de bronz la Jocurile Paralimpice.

La a opta sa participare la Jocurile Olimpice (JO), care s-au desfășurat în perioada 26 iulie – 11 august 2024, R. Moldova a fost reprezentată de 26 de sportivi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Totodată, compania „Premier Energy Distribution” ar urma să furnizeze curent electric în localitățile Varnița și Copanca, conectate și acestea, tehnologic, la sistemul energetic de pe malul stâng al Nistrului.

Astfel, Moldovagaz ar urma să asigure continuitatea și fiabilitatea alimentării cu gaze naturale a consumatorilor finali din satele Pohrebea, Coșnița, Pîrîta, Doroțcaia, Molovata Nouă, Roghi, Cocieri, Corjova și Vasilievca din raionul Dubăsari; satele Hârbovăț și Varnița din raioanele Anenii Noi, precum și satele Fârlădeni, Hagimus și Copanca din raionul Căușeni.

Potrivit deciziei CSE, Moldovagaz și Premier Energy Distribution urmează să asigure în termene proxime alimentarea cu gaze și energie electrică a localităților respective, aflate sub controlul autorităților constituționale, dar care sunt conectate la sistemul energetic al regiunii separatiste.

CSE nu a precizat cum anume va fi pusă în aplicare decizia sa, dar a cerut Biroului Politici de Reintegrare să utilizeze canalele de dialog existente între Chișinău și Tiraspol.

Președintele interimar al Consiliului de administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat pentru Teleradio-Moldova că racordarea celot 14 localități din Zona de Securitate de la Nistru presupune construcția de noi gazoducte și puncte de acces.

Potrivit lui Ceban, asemenea lucrări durează, în mod normal, până la 9 luni. Prin urmare, este puțin probabil ca locuitorii acestor sate să obțină acces la gaze în această iarnă. Planul de racordare a celor 14 localități ar urma să fie prezentat la ANRE pe 10 ianuarie, a mai spus Ceban, citat de postul public Radio Moldova.

Anterior, administrația separatistă de la Tiraspol a refuzat orice ajutor din partea Chișinăului pentru depășirea consecințelor crizei energetice din regiunea transnistreană.

• Te-ar putea interesa și: Efectele crizei energetice se amplifică pe malul stâng al Nistrului

După ce Gazprom a sistat livrările spre Transnistria pe 1 ianuarie, populația și întreprinderile din regiune au rămas fără gaze naturale și agent termic, iar curentul electric este furnizat doar în anumite ore. Mii de oameni au fost trimiși în concedii forțate, iar elevii vor avea o vacanță prelungită.

Tiraspolul spune că ar mai avea o mică rezervă de gaze în țevi pentru 10-15 zile, iar centrala electrică MGRES (Centrala de la Cuciurgan) a trecut la cărbune, având rezerve pentru cel mult 50 de zile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Nu a fost o decizie ușoară”, a spus Van der Bellen, un politician din tabăra Verzilor, după ce l-a invitat pe șeful FPO Herbert Kickl să încerce formarea executivului de la Viena. Dacă reușește, va fi prima oară când extrema dreaptă guvernează în Austria de la al doilea război mondial, în ajunul căruia țara a fost anexată de Germania hitleristă.

Partidul lui Kickl a câștigat alegerile parlamentare din Austria în septembrie, obținând 28,8% din voturi și devansând Partidul Popular Austriac al cancelarului demisionar Karl Nehammer, clasat pe locul al doilea.

Cu toate acestea, în octombrie, președintele Alexander Van der Bellen i-a oferit lui Nehammer prima șansă de a forma un nou guvern, după ce partidul acestuia a declarat că nu va intra la guvernare cu Partidul Libertății sub conducerea lui Kickl, iar alte forțe politice au spus și ele că nu vor să lucreze cu Partidul Libertății.

Eforturile de a forma o alianță guvernamentală fără extrema dreaptă au eșuat însă în primele zile ale noului an, iar Nehammer a declarat sâmbătă că va demisiona.

Partidul Popular a semnalat apoi că ar putea lua, totuși, în considerare să lucreze sub conducerea lui Kickl.

Van der Bellen a declarat luni, după ce s-a întâlnit cu Kickl timp de aproximativ o oră la palatul prezidențial de la Viena, că l-a însărcinat pe liderul Partidului Libertății să poarte discuții cu Partidul Popular pentru a forma un nou guvern.

Nu există vreo garanție că discuțiile de coaliție între extrema dreaptă și conservatori vor fi încununate de succes, dar nu mai există alte opțiuni realiste de coaliții în actualul parlament, iar sondajele sugerează că un nou scrutin în viitorul apropiat ar putea consolida și mai mult Partidul Libertății.

• Te-ar putea interesa și: Anul 2024 se anunța a fi al extremiștilor. S-a îndeplinit profeția?

Ca și alte țări din Uniunea Europeană, Austria se confruntă cu ascensiunea extremei drepte pe fondul temerilor de imigrație, al scumpetei și al tensiunilor provocate de războiul prelungit provocat de invadarea Ucrainei de către Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit autorităților de la Chișinău, sursele de energie electrică în perioada de referință au fost:

• SA „Termoelectrica” – 32,35 %
• SA „CET-Nord” – 5,12 %
• Întreprinderea de Stat „NHE Costești”– 1,21 %
• Energie regenerabilă – 11,83 %
• Soldul de import al energiei electrice (MD/ RO) – 49,49%

Capacitatea comercială disponibilă pentru import din România prin rețeaua ENTSO-E a fost suficientă pentru a acoperi cererea prognozată. O alocare suplimentară de 364 MW a contribuit la consolidarea securității energetice, precizează un comunicat oficial.

Pentru malul stâng al Nistrului, MGRES (Centrala de la Cuciurgan) și-a ajustat producția de energie electrică prin utilizarea cărbunelui, având rezerve estimate pentru 30-50 de zile. Totuși, din cauza consumului ridicat de energie, în regiunea transnistreană continuă deconectările planificate în evantai. Acestea includ și localitățile Copanca și Varnița (subordonate autorităților constituționale), cu intervale de întrerupere între orele 17:00-20:00 și 20:00-23:00.

În privința gazelor naturale, autoritățile spun că presiunea în rețelele de transport gestionate de Vestmoldtransgaz se menține în limitele parametrilor funcționali.

Autoritățile au îndemnat din nou cetățenii să utilizeze rațional energia electrică, în special în orele de vârf.

• Te-ar putea interesa și: Oficial de la Chișinău, despre situația din Transnistria: „Este îngrijorătoare”

În ajun, reprezentanți ai ministerului Energiei de la Chișinău au spus că monitorizează „atent evoluția” situației din regiunea transnistreană, pe care au descris-o drept „îngrijorătoare”, după sistarea livrărilor de gaze rusești de la 1 ianuarie.

În lipsa agentului termic şi a apei calde, mulți locuitori din stânga Nistrului se încălzesc cu echipamente electrice, ceea ce provoacă suprasolicitarea rețelelor. Deficitul de putere în sistemul electric din stânga Nistrului ar fi circa 30% din necesarul de consum.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Fără Statele Unite, garanțiile de securitate nu sunt posibile”, a declarat el într-un interviu de trei ore cu podcasterul american Lex Fridman, publicat pe 5 ianuarie.

„Mă refer la garanții de securitate care pot preveni agresiunea rusă”, a spus președintele Ucrainei.

În interviul realizat la Kiev, în limbile engleză, ucraineană și chiar rusă pe alocuri, Zelenski și-a reafirmat convingerea că orice încetare a focului fără garanții de securitate pentru Kiev va fi folosită de Moscova pentru a se regrupa și a lansa noi ofensive.

Pe măsură ce se apropie a treia aniversare a invaziei ruse, la 24 februarie, moartea și distrugerile continuă în multe orașe ucrainene - în principal în est și pe teritoriul ocupat de forțele Kremlinului - și peste graniță, în regiunea Kursk din Rusia.

Pentru Kiev urmează vremuri nesigure, odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă pe 20 ianuarie.

Trump, care a criticat vehement amploarea ajutorului acordat de SUA Ucrainei, a promis în repetate rânduri să pună capăt rapid conflictului, deși a oferit puține detalii. Mulți susținători ai Ucrainei sunt îngrijorați de faptul că acesta va impune condiții inacceptabile pentru Kiev.

Cu toate acestea, este aproape sigur că se vor face presiuni pentru o încetare a focului, având în vedere promisiunile lui Trump de a pune capăt rapid războiului.

Administrația demisionară a președintelui Joe Biden a direcționat aproximativ 60 de miliarde de dolari către Ucraina sub formă de arme, echipamente și alte ajutoare în ultimii patru ani.

• Te-ar putea interesa și: Casa Albă spune că SUA ar mai putea oferi ajutor militar Ucrainei înainte ca Biden să părăsească biroul

Zelenski are o relație mai veche și dificilă cu viitorul președinte.

Prima punere sub acuzare a lui Trump în calitate de președinte, în 2019, a fost declanșată de o convorbire telefonică între acesta și Zelenski, în care Trump părea să condiționeze ajutorul militar american de începerea de către Zelenski a unei anchete penale împotriva lui Biden.

Trump l-a luat în colimator pe Zelenski de mai multe ori. În timpul campaniei sale prezidențiale, el l-a descris în mod repetat pe liderul de la Kiev drept „cel mai mare comerciant din lume” - o aluzie la ajutoarele de zeci de miliarde de dolari cerute de acesta și oferite de legislatorii americani de la începutul războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, în interviu, Zelenski și-a exprimat încrederea că Trump va contribui la încheierea unui acord de pace echitabil și durabil, însoțit de garanțiile de securitate necesare.

„Trump și cu mine vom ajunge la un acord și... vom oferi garanții puternice de securitate, împreună cu Europa, iar apoi vom putea vorbi cu rușii”, a declarat Zelenski.

„Noi și Trump vom fi primii, iar Europa va susține poziția Ucrainei”, a spus el.

„Cred că președintele Trump nu numai că are voință, dar și toate aceste posibilități, și nu sunt doar vorbe”, a adăugat Zelenski.

„Mă bazez cu adevărat pe el și cred că poporul nostru se bazează cu adevărat pe el, așa că are suficientă putere pentru a-l presa, pentru a-l presa pe [președintele rus Vladimir] Putin”.

Întrebat de ce ar avea nevoie pentru a lua în considerare o încetare a focului, Zelenski a spus că de garanții de securitate, de preferință în cadrul alianței NATO - ceea ce Putin a respins vehement.

• Citește și: La ce să ne așteptăm de la războiul din Ucraina în 2025 după schimbările politice globale?

Aderarea la NATO a fost una dintre nemulțumirile inițiale ale Kremlinului, folosită pentru a justifica invazia în Ucraina din februarie 2022.

Zelenski a declarat că, în cadrul oricărei înțelegeri, partenerii occidentali ar trebui, cel puțin, să garanteze securitatea teritoriului ucrainean care nu este acum ocupat de Rusia, să continue să furnizeze asistență militară și să mențină sancțiunile economice devastatoare pentru Rusia.

„Dacă nu avem garanții de securitate, Putin va veni din nou”, a spus el.

Zelenski a declarat că obiectivele lui Putin sunt de a slăbi NATO și de-l împiedica pe liderul de la Kiev să construiască „o relație puternică cu Trump”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Fiți drepți și corecți - au fost uciși cetățeni nevinovați”, a declarat Marko Vukcevic, membru al unui grup informal de studenți care a organizat mitingul. „Nu au reușit să ne protejeze și de aceea trebuie să demisioneze imediat”.

Demonstranții au cerut în special demisia ministrului de interne, Danilo Saranovic, și a viceprim-ministrului responsabil de securitate, Aleksa Becic.

Numeroși protestatari au scandat „Demisia”, „Mâinile tale sunt însângerate” și „Criminalii”.

La Cetine, în prima zi a noului an, o încăierare într-un bar a declanșat un schimb de focuri în masă soldat cu moartea a 12 persoane, inclusiv doi copii. Orașul, cu o populație de aproximativ 13 000 de locuitori, se află la aproximativ 34 de kilometri vest de capitală.

Presupusul atacator, Aco Martinovic, a murit în drum spre spital după ce a încercat să se sinucidă.

• Te-ar putea interesa și: 12 persoane au fost ucise de un bărbat înarmat în Muntenegru

În 2022, lui Martinovic i-au fost confiscate arme ilegale, iar la sfârșitul lui 2024 acesta a primit o sentință de trei luni de închisoare, pe care a contestat-o.

Poliția nu a dezvăluit încă identitatea victimelor, dar se crede că acestea au fost rude, prieteni și nași ai lui Martinovic.

În Cetinje, locul tragediei, aproximativ 2 000 de locuitori s-au adunat pentru 12 minute de tăcere la ora 17:26 - ora exactă la care, pe 1 ianuarie, primele patru persoane au fost ucise în taverna Velestovo.

Ca răspuns la tragicul incident, guvernul a anunțat noi măsuri de control al armelor de foc, în urma unei ședințe de șapte ore a Consiliului Național de Securitate.

Deși estimările variază, Muntenegru are una din cele mai ridicate rate ale deținerii de arme din Europa. Într-o țară cu puțin peste 620 000 de locuitori, există aproximativ 245 000 de arme de foc în uz, conform proiectului Small Arms Survey, din Elveția.

Alte estimări sugerează că cifra ar fi mai mică. Potrivit datelor poliției furnizate Serviciului Balcanic al RFE/RL, în 2022, în Muntenegru existau peste 100 000 de arme deținute legal, în timp ce numărul armelor de foc ilegale era estimate la 40-80 de mii de unități.

Comentând răspunsul poliției la atacurile de după Revelion, premierul Milojko Spajic a declarat că toate crimele au avut loc în decurs de 20 de minute în cinci locații, descriindu-le drept „un tsunami de violență”. El a spus că poliția a aflat despre crime abia după ce a fost ucisă a opta victimă. Potrivit lui, au trecut cinci ore și jumătate de la moartea ultimei victime până la găsirea atacatorului.

Printre protestatari s-a aflat și primarul din Cetinje, Nikola Djuraskovic, care a cerut, de asemenea, demisia oficialilor responsabili de securitate și o reuniune de urgență a parlamentului țării pentru a discuta această chestiune.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ofensiva fulger a fost anunțată de Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformarii al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, care a declarat într-un tweet, pe 5 ianuarie, că forțele ruse din Kursk au fost „atacate în mai multe direcții, ceea ce a fost o surpriză pentru ei”.

De asemenea, șeful biroului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a menționat indirect atacul surpriză spunând: „Regiunea Kursk, vești bune, Rusia primește ceea ce merită”.

Se pare că ofensiva este lansată din centrul districtului Sudja, care se află sub control ucrainean din august, în direcția Bolșoie Soldatskoye, la aproximativ 70 de kilometri de orașul Kursk, centrul administrativ al regiunii.

Nu a existat încă niciun comentariu din partea armatei ucrainene cu privire la atac, dar Ministerul rus al Apărării a declarat prin intermediul agenției de presă de stat TASS că „în jurul orei 9:00 dimineața, ora Moscovei, forțele armate ucrainene au lansat un contraatac pentru a opri înaintarea Rusiei în direcția Kursk”.

Europa Liberă nu a putut până la publicarea acestei știri să verifice în mod independent cele mai recente afirmații despre situația din Kursk din cauza dificultății de a obține date din prima linie.

Potrivit postărilor rusești despre război de pe Telegram, care urmăresc îndeaproape evoluția de pe câmpul de luptă, atacul este efectuat cu vehicule blindate, vehicule de deminare și sisteme de război electronic, despre care se spune că contracarează cu succes dronele rusești.

Canalul MIG Rossyy a susținut că armata ucraineană a avut „succese locale”.

Luptele par să fie centrate în jurul satului Berdin de lângă Bolshoye Soldatskoye, MIG Rossy spunând că „acestea nu sunt manevre lente ale unor grupuri mici de sabotaj, ci o încercare de atac la scară largă”.

Trupele ucrainene au preluat o parte din regiunea Kursk a Rusiei într-un atac surpriză, la începutul lunii august 2024. Aproximativ jumătate din teritoriul cucerit în ofensiva inițială a fost recucerit de atunci, dar Kievul deține în continuare Sudja și aproximativ 500 de kilometri pătrați de teritoriu rus.

În ultimele zile, canalele Telegram au răspândit discuții despre o nouă ofensivă pregătită de Ucraina, care se presupune că era programată să coincidă cu viitoarea învestire a lui Donald Trump ca președinte al SUA pe 20 ianuarie.

Știre preluată de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Constantin Borosan a scris pe rețelele sociale că autoritățile de la Chișinău monitorizează „atent evoluția” și că Moldelectrica, operatorul de sistem, are comunicare cu întreprinderile sectoriale, inclusiv cu cele din stânga Nistrului.

În lipsa agentului termic şi a apei calde, locuitorii din stânga Nistrului se încălzesc cu echipamente electrice, iar acest fapt condiționează suprasolicitarea rețelelor, creând și un deficit de circa 65 MW de energie electrică în regiune.

Consumul de curent în sectorul rezidențial a crescut de circa două ori. Unele rețele interne – în mare parte din perioada sovietică – din blocurile de locuit nu rezistă, după unele relatări ale presei transnistrene.

Deficitul de putere în sistemul electric din stânga Nistrului este de circa 30% din necesarul de consum sau 65 MW – „enorm pentru sistemul energetic”, a explicat Borosan. Potrivit lui, sarcina electrică atinge valoarea de 219 MW, în timp ce capacitatea maximă de producere la MGRES (Centrala de la Dnestrovsk) și Centrala Dubăsari însumează acum doar 154 MW.

• Vezi și: Efectele crizei energetice se amplifică pe malul stâng al Nistrului

Guvernul de la Chișinău a informat duminică că malul stâng este asigurat cu energie electrică de la MGRES, care funcționează pe bază de cărbune, și de la hidrocentrala de la Dubăsari. MGRES ar dispune de rezerve de cărbune până la finele lunii ianuarie.

Situația se complică și prin faptul că livrarea agentului termic fiind oprită, noaptea mercurul în termometre a coborât până la minus 8 grade Celsius.

Tăcerea Tiraspolului

Constantin Borosan menționează că pe platforma Ministerului Energiei malului stâng i-au fost avansate o serie de propuneri, inclusiv de a achiziționa de pe burse gaze naturale de către Tiraspoltransgaz.

O altă modalitate de cooperare propusă a fost cea ca Energocom, traiderul de stat de la Chișinău, să facă achiziții de gaze naturale, care să fie prelucrate în energie electrică la MGRES. „Până astăzi nu avem niciun răspuns la această formă de cooperare”, a menționat Borosan.

• Te-ar putea interesa și: Cum ar putea Chișinăul să salveze regiunea transnistreană de la îngheț

Tiraspoltransgaz a refuzat și propunerea făcută de Moldovagaz și Energocom de a aplica un mecanism funcțional de achiziție a gazelor naturale de pe piețele regionale.

Probleme și pe malul drept

Celula de criză de la Guvern a anunțat duminică, 5 ianuarie, că pentru perioada 4-5 ianuarie, consumul de curent e asigurat integral pentru malul drept, nefiind nevoie „de activat contractele de avarie.”

Autoritățile îndeamnă, însă, cetățenii să consume rațional curentul, mai ales în orele de vârf. Astfel, spune Celula de criză, va putea fi asigurată „stabilitatea sistemului electroenergetic și alimentarea continuă cu energie electrică.”

La situația din 4 ianuarie, malul drept este alimentat cu energie electrică din importuri românești (50,38%); SA „Termoelectrica” (29,64%); energie regenerabilă (14,11%); SA „CET-Nord” (4,76%) și Hidrocentrala din Costești (1,11%).

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te