Pe 15 iulie, la Parlament au fost organizate audieri privind circumstanțele omorului cetățeanului turc la Chișinău, pe 10 iulie. Pe lângă deputați, la o masă s-au adunat reprezentanți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Ministerului de Interne, ai Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Magistraturii.
Discuțiile s-au ținut cu ușile închise, pe motiv că au fost prezentate date cu caracter personal și secrete din ancheta în curs. După audieri, președintele comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a făcut o sinteză.
Cum a ajuns criminalul în Moldova?
Bărbatul de origine turcă, în vârstă de 41 de ani, a intrat în R. Moldova prin Ucraina, pe segmentul transnistrean al frontierei, care nu este controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău.
El a fugit după invazia pe scară largă a Ucrainei de către trupele ruse, profitând de afluxul de refugiați ucraineni în Moldova.
Pe 24 mai 2022, autoritățile moldovene au primit o scrisoare de la Ambasada Marii Britanii de la București, prin care autoritățile britanice le notificau că cetățeanul Eren Izzet este urmărit la nivel internațional prin canalele Interpol, cu scopul de arest și extrădare.
Turcul avea de executat 21,5 ani de închisoare pentru deținerea armelor de foc și muniții și comiterea altor fapte ilegale și mai era investigat pentru contrabandă și comercializare a heroinei.
În aceeași scrisoare era menționat că acesta se ascunde pe teritoriul R. Moldova la adresa concubinei sale.
Peste două zile, polițiștii moldoveni au stabilit unde se află Eren Izzet. Acesta a fost reținut și plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, pentru a fi extrădat ulterior.
De ce nu a fost extrădat?
După reținere, interlopul turc s-ar fi folosit, prin avocații săi, de anumite proceduri juridice „pentru a tergiversa procesele și a sta mai mult” pe teritoriul R. Moldova, potrivit lui Carp.
Pe 30 mai 2022, bărbatul a solicitat oficial azil în R. Moldova, iar Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) a început să verifice datele lui. SIS a transmis IGM atunci că Eren Izzet este în căutare internațională și cererea lui de azil pe teritoriul R. Moldova trebuie să fie respinsă.
În baza notei SIS, IGM a decis să nu-i acorde statutul de azilant. Conform legislației, el trebuia să fie reținut nu mai mult de 180 de zile - perioada în care instituțiile statului trebuie să decidă dacă oferă sau nu azil.
- Te-ar putea interesa și: Doi complici la omorul din Chișinău, reținuți de Poliție. Cazul va fi discutat în Parlament
„Persoana, de fapt, a fost reținută 560 de zile, pentru că instituțiile au tărăgănat procesul de luare a deciziei”, a spus Lilian Carp.
Pe de o parte această „tărăgănare”, afirmă deputatul, poate fi explicată prin numărul mare de solicitanți de azil. Însă tot el afirmă că IGM putea să folosească prevederile legii care permit urgentarea procedurilor.
„Ei nu s-au folosit de aceste instrumente”, susține Carp.
În R. Moldova nu este permisă extrădarea persoanelor cărora li s-a acordat dreptul de azil sau atâta timp cât nu există o decizie definitivă privind azilul.
Alți solicitanți de azil periculoși
Chiar dacă cererea de azil a cetățeanului turc a fost respinsă, el a contestat decizia IGM în instanță și nu a putut fi predat britanicilor până la o decizie definitivă în privința azilului, care a fost luată, după peregrinări în instanțe, abia peste 2 ani, la 3 iulie 2024, cu o săptămână înainte de asasinat.
„IGM și judecătorii care au tot amânat de la o ședință la alta luarea deciziilor trebuie să răspundă”, a declarat deputatul PAS.
Din totalul celor 11.000 de persoane care solicită azil în R. Moldova, „șase sau șapte reprezintă risc de securitate”, afirmă Carp.
Potrivit lui, la IGM vor fi pornite anchete interne pentru a afla de ce angajații care au examinat sau examinează dosarele acestor indivizi nu au aplicat procedura specială pentru urgentarea extrădării lor.
Legislația privind azilul, modificată
La două zile după asasinarea lui Eren Izzet într-un local din sectorul Râșcani al Chișinăului, guvernul a decis să modifice de urgență legislația privind azilul.
„Am constatat că anumiți cetățeni străini, solicitanți de azil care se află în căutare internațională, utilizează o schemă de corupție și profită de breșele din sistem pentru a rămâne în libertate pe teritoriul R. Moldova”, a explicat decizia premierul Dorin Recean.
Reprezentanții executivului au spus că, în prezent, în R. Moldova se află 38 de cetățeni străini căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale și infracțiuni cu violență, care profită de breșa respectivă din sistem.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
