Internetul este folosit ca un instrument de putere. Acest aspect l-a reliefat cancelarul Olaf Scholz, într-o cuvântare rostită în faţa participanţilor la conferinţa dedicată problematicii digitale, „Republica”.
Cancelarul a atras atenţia asupra instrumentalizării tehnologiilor digitale în scopuri geopolitice şi folosirea lor pentru declanşarea şi susţinerea unor campanii de dezinformare. Tot Scholz a mai precizat că anumite state şi organizaţii criminale folosesc aceste tehnologii pentru lansarea unor atacuri cibernetice.
Germania, a spus Scholz, îi va combate pe cei care încearcă să controleze internetul. Fără a se opri asupra unor detalii, cancelarul a nominalizat în acest context Federaţia Rusă şi Republica Populară Chineză.
„Republica” este cea mai importantă conferinţă digitală din Europa, iar Scholz este primul cancelar care a participat la un astfel de congres, avînd o intervenţie în care a abordat problematica siguranţei ciberspaţiale în general.
Mai concret decât şeful guvernului federal este Serviciul Federal de Informaţii Interne, cunoscut sub denumirea: Oficiu Federal pentru Protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz). Ca în fiecare an, serviciul secret intern din Germania, prezintă la începutul verii un Raport anual. (Aici găsiți textul Raportului pentru anul 2021 în limba germană: Verfassungsschutzbericht 2021).
Într-un amplu capitol, autorii prezintă şi analizează acţiunile, pe teritoriul Germaniei, ale serviciilor din Rusia şi China, dar şi cele ale altor ţări ca Iran, Pakistan, India şi Turcia.
„Actorii principali” ai acţiunilor de spionaj şi atacurilor cibernetice contra Germaniei, se spune în Raport, sunt Federaţia Rusă şi China. Serviciile celor două ţări constituie o „ameninţare hibridă” la adresa unor state democratice, încercînd prin diverse metode să perturbeze şi să influenţeze procesele decizionale politice în favoarea lor. Ambasadele, se arată mai departe, sînt folosite pentru supravegherea reţelelor de comunicare guvernamentale.
Un loc important îl ocupă şi spionajul tehnologic, economic, politic şi ştiinţific.
O atenţie deosebită se acordă obţinerii de informaţii privind strategia Germaniei în contextul impunerii unor sancţiuni economice contra Rusiei.
În Raport se dau şi câteva exemple privind demascarea, arestarea şi condamnarea unor agenţi. În oraşul Augsburg, din Bavaria, de pildă, a fost reţinută o persoană care lucra la Universitate şi care furniza Rusiei date ştiinţifice. Anul trecut a fost arestat şi un angajat german al Ambasadei britanice care a înmânat serviciului rus de informaţii documente secrete. În 2021, a fost condamnată la Berlin o altă persoană care a furnizat Rusiei date sensibile privind clădirea Parlamentului. Se aminteşte apoi şi de implicarea serviciului rus în acţiuni violente, îndreptate împotriva unor opozanţi exilaţi. Astfel, în decembrie trecut a fost condamnat un agent rus care l-a ucis la Berlin pe un cecen cu cetăţenie georgiană (Tornike Kavtaraşvili). Agentul rus, în vârstă de 56 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viaţă.
Autorii raportului se referă apoi pe larg la metodele conspirative de culegere a informaţiilor, de la exploatarea în orb a unor persoane, pînă la infiltrarea altora în instituţii, partide sau organizaţii.
Desigur, Raportul mai cuprinde şi alte capitole legate de formele de ameninţare a ordinii interne, între care extremismul politic ocupă un loc central. Mai multe despre acest aspect într-o emisiune viitoare.
