Tot marți, după o ședință specială de guvern, premierul socialist de la Madrid a anunțat că zonele sinistrate vor fi declarate oficial „grav afectate” pentru a putea fi ajutate mai rapid.

Decizia survine după ce Sanchez, regele Felipe al VI-lea, soția lui Letizia și alți oficiali au fost împroșcați cu noroi când au vizitat duminică zonele afectate din apropierea Valenciei.

Chiar dacă autoritățile au pus gestul pe seama unor activiști de extremă-dreapta infiltrați, toată lumea știe că populația locală este nemulțumită de reacția statului spaniol la cele mai ucigătoare inundații din Europa ultimelor decenii.

„Doar oamenii se ajută între ei... Iar politicienii, unde sunt? De ce nu au dat alarma? Criminalii!”, a declarat pentru AFP Matilde Gregori, în vârstă de 57 de ani, în orașul Sedavi, marți.

Salvatorii și-au reluat marți căutările sumbre ale cadavrelor dispărute.

Pompierii au scotocit minuțios printre mormanele de vehicule avariate și au pompat apa din garajele și parcările inundate, unde ar putea fi descoperite mai multe victime, au relatat jurnaliștii AFP.

Costuri enorme (asiguratorii)

Distrugerile provocate într-unul dintre „motoarele economice” spaniole, regiunea valenciană, vor lăsa o factură uriașă pentru stat și sectorul asigurărilor, notează AFP.

Catastrofa de săptămâna trecută a distrus clădiri, a măturat mașini, a inundat câmpuri și a distrus infrastructura de transport și de energie electrică.

Spania se confruntă acum cu „cel mai mare dezastru cauzat de un eveniment climatic”, a declarat Mirenchu del Valle Schaan, președintele federației spaniole a asigurătorilor UNESPA.

Este prea devreme pentru a estima costurile totale, dar acestea vor fi, fără îndoială, „extrem de ridicate”, a declarat pentru postul public de televiziune spaniol TVE Celedonio Villamayor, directorul consorțiului responsabil cu plata despăgubirilor în urma dezastrelor naturale.

Președintele Camerei de Comerț din Valencia, Jose Vicente Morata, a declarat pentru același canal că factura finală va fi mult mai mare de 10 miliarde de euro.

Pentru comparație, inundațiile devastatoare din iulie 2021, care au făcut peste 200 de victime în Germania, Belgia, Franța, Austria și Olanda, au costat aproape 43 de miliarde de dolari, potrivit reasigurătorului Swiss Re, notează AFP.

Ajutoare de peste 10 miliarde euro

După ședința de guvern de marți, s-a anunțat că statul spaniol va aloca 10,6 miliarde de euro (11,55 miliarde de dolari) în împrumuturi și subvenții pentru a ajuta victimele inundațiilor.

Premierul Sanchez a declarat că guvernul intenționează să cheltuiască până la 838 de milioane de euro în ajutoare directe, în numerar, pentru persoanele afectate.

Agenția guvernamentală de creditare ICO va garanta până la 5 miliarde de euro în împrumuturi acordate întreprinderilor mici și mijlocii, lucrătorilor independenți și familiilor pentru finanțarea eforturilor de reconstrucție.

Alte fonduri vor fi alocate pentru a le oferi celor afectați scutiri de la plata impozitelor și a prestațiilor, precum și plăților pentru înlocuirea proprietăților și repararea drumurilor și căilor ferate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alături de Tauber și Parasca, pe lista celor sancționați de Marea Britanie a fost inclusă și Nelli Parutenco, fondatoarea „Evrazia”, la fel ca și organizația pe care o conduce.

„Sancțiunile vizează o rețea de actori pro-ruși, denumită Evrazia, care operează în Moldova în numele oligarhului fugar Ilan Șor, sancționat anterior de Regatul Unit în 2022, pentru a destabiliza democrația moldovenească și a răspândi influența nefastă a Rusiei”, spune ministerul britanic de Externe.

La modul practic, sancțiunile înseamnă înghețarea activelor și interdicția de a călători în Marea Britanie.

Anunțul autorităților britanice a fost salutat de președinta Maia Sandu, care într-o postare pe rețele, a spus că sunt un rezultat al „cooperării strânse” dintre Chișinău și Londra, ca parte a eforturilor de a „proteja democrația moldoveană și opri interferența Kremlinului”.

Judecată pentru complicitate în finanțarea ilegală a Partidului Șor, deputata neafiliată Marina Tauber a părăsit R. Moldova în ianuarie. Natalia Parasca a primit, pe 28 martie, interdicția a părăsi țara, după ce deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai formațiunii pe care o conduce, au fost dați în căutare de autorități, după condamnarea lor în instanță.

• Te-ar putea interesa și: Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost anunțat în căutare internațională

Într-o postare pe rețele, Natalia Parasca a spus că decizia autorităților britanice „ridică o serie de întrebări legitime”, afirmând că activitățile sale nu au nimic de-a face cu Regatul Unit.

„Un lucru este deja clar: aceste sancțiuni au fost impuse la cererea autorităților moldovenești și au devenit încă un instrument de răfuială politică împotriva oponenților”, a acuzat Parasca.

Într-un comunicat de presă, Ambasada Regatului Unit de la Chișinău a spus că toți au acționat în numele oligarhului fugar Ilan Șor, anterior sancționat de Marea Britanie, precum și de SUA, Uniunea Europeană și Canada.

„Regatul Unit îi sancționează pe cei care încearcă să submineze democrația Moldovei, alegerile libere și corecte și să răspândească influența Rusiei”, a spus ambasadoarea Marii Britanii la Chișinău, Fern Horine.

Autoritățile de la Londra spun că „Evrazia”, o organizație rusească non-profit, sancționată și de Statele Unite anul trecut, a fost folosită de Ilan Șor pentru a mitui cetățenii moldoveni să voteze „nu” la referendumul de anul trecut privind aderarea la UE.

Citând informații ale Poliției moldovene, Ministerul britanic de Externe spune că în jur de 130.000 de cetățeni au primit în jur de 15 milioane de dolari de la „Evrazia, cu plăți ce variau de la 50 de dolari pe lună pentru „susținători” până la 2.500 de dolari pentru „lideri”.

Autoritățile moldovene au acuzat de mai multe ori Rusia de implicare în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din toamna lui 2024, prin încercări de mituire la scară largă a alegătorilor.

Sancțiunile anunțate de Londra miercuri vizează nu doar R. Moldova, ci și funcționari și procurori corupți din Georgia și Guatemala.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Imagini video postate de publicația rusească „Komsomolskaia Pravda v Moldove” îi surprind pe cei trei diplomați coborând dintr-un microbuz la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce un grup de susținători, purtând steaguri ale R. Moldova și Federației Ruse, îi aplaudă și intonează „Katiușa” – un cântec în limba rusă din perioada sovietică, asociat cu cel de-al Doilea Război Mondial.

Printre cei prezenți pot fi văzuți consilierul municipal Valeri Klimenko, afiliat lui Ilan Șor, și Iuri Vitneanski, unul dintre fruntașii blocului „Victorie”, creat de oligarhul fugar după ce partidul lui a fost scos în afara legii.

Diplomații ruși expulzați din Republica Moldova plecând din țară prin Aeroportul Chișinău

Nici o sursă media

0:00 0:00:48 0:00

Potrivit agenției de presă IPN, diplomații expulzați sunt Alexandr Andreev, Andrei Voșcinkin și Alexei Kurocikin. Primul dintre ei a fost co-președinte al Comisiei Unificate de Control din partea Rusiei, fiind acreditat în R. Moldova în februarie 2022, cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze la scară largă Ucraina.

Andreev apare într-o investigație a Europei Libere din 2023, care arată legăturile unor diplomați ruși acreditați la Chișinău cu Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) și direcția de spionaj a armatei ruse.

Voșcinkin a fost trimis la Chișinău în noiembrie 2023, după ce autoritățile moldovene au redus numărul angajaților Ambasadei Ruse, iar Kurocikin a participat, alături de foști și actuali deputați socialiști, la ceremonii de reînhumare a soldaților sovietici.

Ministerul moldovean de Externe a dispus expulzarea celor trei diplomați ruși după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat, pe 31 martie, că Ambasada Rusiei de la Chișinău l-a ajutat pe deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi, afiliat lui Ilan Șor, să fugă de justiție.

• Te-ar putea interesa și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană

Potrivit SIS, reprezentanții ambasadei l-ar fi transportat pe Nesterovschi într-un automobil cu numere diplomatice în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi, deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.

Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a calificat expulzarea diplomaților ruși drept „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”. Rusia a promis că va răspunde la această acțiune a Chișinăului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Noi, europenii, am spus foarte clar că fără pace nu va exista ridicarea sancțiunilor. Fără pace, sprijinul pentru Ucraina va continua pentru ca ea să se poată apăra. Pentru că această tentativă de a inversa rolurile între agresor și victimă este ceva ce noi nu vom accepta niciodată”, a spus Baerbock răspunzând la o întrebare a Europei Libere în marginea unei conferințe comune cu premierul moldovean, Dorin Recean, din 2 aprilie.

Declarația vine după ce Rusia a cerut ridicarea sancțiunilor în schimbul unei încetări a focului în Marea Neagră, negociată de SUA cu Moscova și Kiev separat. Într-un comunicat al Kremlinului din 25 martie, Moscova a declarat că va respecta acordul de încetare a focului în Marea Neagră numai dacă Occidentul va ridica parțial sancțiunile impuse în urma invaziei sale la scară largă a Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani.

• Te-ar putea interesa și: Rusia vrea ridicarea sancțiunilor în schimbul unei încetări a focului. Europa nu este pregătită să facă asta

Această cerere include ridicarea restricțiilor asupra exporturilor de îngrășăminte și a companiilor de asigurări care le acoperă, precum și reconectarea mai multor bănci rusești la sistemul global de plăți SWIFT.

Baerbock a spus că pacea în Ucraina poate fi atinsă doar împreună cu Europa pentru că „o pace negociată peste capul europenilor - sau chiar al ucrainenilor - nu este o pace ci, mai degrabă, o pregătire suplimentară pentru destabilizare”.

Cu o zi înainte, Baerbock a fost la Kiev, unde alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că la viitoarea reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, care va avea loc pe 4 și 5 aprilie la Bruxelles, va spune Statelor Unite că „nu trebuie să intrăm în jocul tacticilor de tergiversare ale lui Putin”.

• Te-ar putea interesa și: Ministra germană de Externe la Kiev: SUA nu trebuie să se lase păcălite de „tacticile de tergiversare” ale Rusiei

Baerbock face parte din guvernul la final de mandat al cancelarului Olaf Scholz, iar vizita sa la Chișinău este una de rămas bun. Ea a mai vizitat până acum capitala moldoveană de trei ori.

În declarația de miercuri de la Chișinău, ministra de Externe a Germaniei, care a avut funcția încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, a spus că la distanță de trei ani de la prima sa vizită la Chișinău, R. Moldova este „pe calea reformelor”.

Germania va oferi noi ajutoare R. Moldova

Ea a ținut să precizeze că în condițiile scăderii ajutoarelor externe din partea Statelor Unite, va căuta, alături de alți parteneri externi ai Moldovei, să suplimenteze finanțarea pierdută, în special în sectorul energetic. Ministra de Externe a Germaniei a precizat că noile autorități de la Berlin vor contribui în total cu circa 37 de milioane de euro, bani cu care vor finanța, printre altele și integrarea completă a Moldovei pe piața europeană.

Germania este cel mai mare donator bilateral în cadrul Fondului pentru reducerea vulnerabilității energetice, oferind începând cu 2022, o sumă totală de 73 de milioane de euro pentru a finanța compensațiile la energie acordate cetățenilor moldoveni. Berlinul este totodată și unul dintre fondatorii Platformei de Parteneriat pentru Moldova, inițiativă prin care guvernul de la Chișinău a atras finanțări de sute de milioane de euro pentru domeniul energetic, infrastructurii și economic.

Baerbock a mai precizat că, în condițiile aprobării unui pachet de 500 de miliarde de euro pentru apărare, guvernul Germaniei va asigura și fonduri pentru „stabilizarea R. Moldova”, motivând că aceste acțiuni „ne ajută și pe noi să ne asigurăm pacea”.

„Planul perfid al lui Putin – acela de a folosi știri false și dezinformare pentru a ataca societatea noastră democratică – nu a reușit. Din acest punct de vedere, avem multe de învățat de la voi, de la moldoveni”, a spus ministra germană de Externe, Analenna Baerbock.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Măsura vine în contextul celor șase focare de febră aftoasă depistate în Slovacia și unul în Ungaria.

De asemenea, specialiștii ANSA a început o serie de instruiri pentru medicii veterinari oficiali, medicii veterinari și felcerii din circumscripții, medicii veterinari desemnați la abatoare, medicii veterinari angajați în fermele deținătoare de animale receptive la virusul febrei aftoase inclusiv fermierii, privind tabloul clinic al bolii, epidemiologie și măsurile necesare a fi întreprinse în caz de suspiciune.

ANSA recomandă proprietarilor de animale să solicite medicilor veterinari identificarea animalelor din propria gospodărie, dar și să raporteze cazurile de îmbolnăvire a acestora pentru a fi investigate.

Febra aftoasă este o boală virală gravă, foarte contagioasă, care se manifestă prin febră, dezvoltarea de vezicule pline cu lichid la nivel bucal și la nivelul membrelor, lipsa poftei de mâncare și anorexie. Principala cale de transmitere este prin contact direct cu animalele. Febra aftoasă nu prezintă risc pentru om.

ANSA solicită tuturor cetățenilor care revin în țară, să nu procure produse alimentare de origine animală provenite de la speciile receptive la virusul febrei aftoase, pentru a le aduce în R. Moldova. Acestea vor fi confiscate și distruse, din motivul riscului pe care îl reprezintă.

• Vezi și: Explainer | Cum se va răsfrânge epidemia de pestă porcină asupra stocurilor și prețurilor la carne

Ultimul caz de febră aftoasă în R. Moldova a fost înregistrat în anul 1982. Începând cu anul 2008, R. Moldova deține statut de zonă liberă la febra aftoasă recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății Animalelor.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2025, în R. Moldova erau înregistrate peste 98 de mii de capete de bovine, în jur de 379 mii de capete de porcine și circa 561 mii de capete de caprine și ovine.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, Promo-LEX spune că inițiativa ilegală a Tiraspolului, publicată luni, 31 martie, prevede amenzi de până la 160 de lei pentru persoanele fizice și până la 800 de lei pentru persoanele cu funcții de răspundere. Noile prevederi, dacă vor fi adoptate, vor viza atât jurnaliștii freelanceri, cât și cei angajați în cadrul unor instituții media și care desfășoară activități jurnalistice în regiunea transnistreană.

În nota informativă, Tiraspolul a justificat inițiativa prin nevoia de a „combate dezinformarea” și preveni „opiniile distructive față de structurile transnistrene”. Autorii așa-zisului proiect de lege susțin că jurnaliștii neacreditați ar urmări „interese străine” și ar răspândi informații care „subminează încrederea populației în structurile transnistrene”.

„Această inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele regimului de suprimare a vocilor critice și de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, spun reprezentanții Promo-LEX.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, reprezentanții Biroului politici de reintegrare de la Chișinău au spus că intenția Tiraspolului demonstrează „faptul că se caută cu orice preț escaladarea situației” și „crearea unui fundal de neîncredere între cele două maluri”. Biroul speră că „această sfidare a bunului simț nu va trece neobsrevată de OSCE”.

Instituția a precizat că subiectul respectiv va fi abordat de către vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, la discuțiile pe care le va avea pe 7 aprilie cu reprezentanții OSCE și UE în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană.

Așa-numitul proiect de lege face parte dintr-un set de inițiative legislative asemănătoare, trimise în Sovietul Suprem de autoritățile secesioniste de la începutul acestui an. La finele lunii ianuarie, așa-zisul procuror general Anatoli Gurețki, a propus o inițiativă de sancționare penală a persoanelor care „vor colecta ,stoca și transmite date cu caracter personal sau informații clasificate către cetățeni, organizații și autorități străine”.

• Vezi și: Tiraspolul vrea să introducă sancțiuni pentru „propaganda vieții fără copii”, după modelul rusesc (Promo-Lex)

La începutul lunii martie, așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol a înregistrat alte 6 „proiecte de lege” care urmăresc, după modelul rusesc, interzicerea „promovării unui mod de viață fără copii”.

Cu sau fără acreditare, accesul presei în stânga Nistrului rămâne restricționat

Asociația Promo-LEX spune că deși Tiraspolul condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică așa-zisele autorități refuză constant să o acorde, invocând „riscul unor atacuri teroriste”. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditare și au fost reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco.

Însă chiar și deținerea unei acreditări nu garantează accesul liber în regiune sau posibilitatea de a desfășura activități jurnalistice fără restricții, cum a fost cazul jurnalistei Elena Covalenco, căreia, în septembrie 2023, i-a fost interzis accesul în regiunea transnistreană, deși avea o acreditare eliberată de clubul Sherrif pentru a fotografia meciul Sherrif Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare, care nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei independente”, a spus Promo-LEX.

Asociația Promo-LEX a cerut autorităților de la Chișinău și partenerilor externi să ceară încetarea „imediată și necondiționată a tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive” a așa-ziselor autorități de la Tiraspol împotriva jurnaliștilor.

Respectarea drepturilor omului e una dintre principalele condiții înaintate de Uniunea Europeană pentru ca regiunea separatistă să primească 60 milioane de Euro pentru continuarea livrărilor de gaze în regiunea. UE și Chișinăul și-au asumat responsabilitatea pentru depășirea crizei de gaze din regiunea transnistreană, după ce corporația rusă Gazprom a sistat livrările de gaze spre Tiraspol, pe 1 ianuarie 2025.

Tiraspolul a refuzat oferta europeană, acceptând în schimb să plătească Chișinăului pentru tranzitul de gaze livrat spre regiunea separatistă de firma cu origini ungurești MET, achitată, potrivit administrației de la Tiraspol, dintr-un credit rusesc.

Tranzitul prin dreapta Nistrului de asemenea este condiționat printr-o serie de măsuri care prevăd respectarea drepturilor omului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Dezbaterea de la Strasbourg s-a concentrat pe protejarea accesului la media democratică. Kos a vorbit în numele șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, și a spus că dacă RFE/RL nu este ajutată „oferim un cadou autocraților din întreaga lume”.

Dezbaterea a fost inițiată ca reacție la un ordin executiv semnat de președintele american Donald Trump pe 14 martie de a reduce Agenția SUA pentru Media Globală (USAGM), care supervizează RFE/RL.

La scurt timp după ordinul lui Trump, o consilieră a conducerii USAGM, Kari Lake, a anunțat că sistează finanțarea RFE/RL dintr-un grant alocat de Congresul SUA. RFE/RL a dat în judecată USAGM, dar a fost nevoită să trimită o parte din angajați în concediu forțat și să-și reducă producția de conținut.

• ^{Citește și: Un tribunal de la Washington blochează temporar tentativa de închidere a Europei Libere}

La dezbaterea de marți, comisara europeană pentru extindere a spus că „UE trebuie să fie un refugiu pentru presa independentă, inclusiv din Rusia și Belarus, pentru ca aceasta să își poată continua activitatea: să tragă la răspundere elitele politice și economice și să expună corupția”.

Deși Kos nu a făcut referiri directe la posibilitatea ca UE să finanțeze organizația media, mai mulți membri ai Parlamentului European au menționat această idee.

Discuție tensionată

Sebastião Bugalho, membru portughez al celui mai mare grup din Parlament, Partidul Popular European (centru-dreapta), a spus că „vom plăti prețul și ne vom asuma responsabilitatea”.

„Trebuie să ne asigurăm că RFE/RL are acces la finanțare stabilă și pe termen lung, inclusiv din partea UE”, a spus europarlamentarul lituanian Virginijus Sinkevičius, din grupul Verzilor. O declarație susținută de Alexandr Vondra, fost dizident în Cehoslovacia comunistă, iar astăzi europarlamentar ceh din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (dreapta).

Dar dezbaterea de o oră nu a fost lipsită de tensiune, cu europarlamentari care strigau unii la alții între discursuri.

Mai mulți membri din grupuri populiste ale Parlamentului European s-au pronunțat împotriva ideii ca UE să finanțeze RFE/RL. Mary Khan, europarlamentară din partea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, a declarat că RFE/RL „se poate finanța singur” și a adăugat că „mass-media nu ar trebui finanțată de instituții europene”.

Slovacul Milan Uhrík, din același grup cu Khan, Europa Națiunilor Suverane, a spus că UE ar trebui în schimb să ajute fermierii din Slovacia care se confruntă cu focare de boala a limbii albastre la bovine, adăugând că „presa voastră independentă este exact opusul presei independente”.

Julien Sanchez, parlamentar francez din grupul Patrioți pentru Europa, o altă fracțiune populistă de dreapta, a afirmat că Parlamentul European dă dovadă de „ipocrizie” discutând această situație și „interferând în treburile interne ale Statelor Unite.”

Dezbaterea nu se va solda cu vreo rezoluție în această sesiune plenară a Parlamentului European, care se încheie pe 3 aprilie. Însă ar putea fi urmată de noi acțiuni, potrivit unor oficiali europeni care au declarat pentru RFE/RL că forul de la Strasbourg va continua să monitorizeze situația.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Declarația aparține lui Serghei Riabkov, viceministrul rus de Externe specializat pe relația cu SUA, și a fost publicată pe 1 aprilie de revista de politică internațională a ministerului rus de Externe „Международная жизнь”, anunțând un interviu mai mare în următoarele zile.

„Luăm foarte în serios modelele și soluțiile propuse de americani, dar nu le putem accepta pe toate în forma actuală”, este citat Riabkov, care a continuat: „Din câte putem vedea, nu există în ele, la acest moment, loc pentru principala noastră cerere și anume, rezolvarea problemelor legate de cauzele profunde ale acestui conflict. Acest lucru lipsește complet și trebuie corectat”.

Pentru agenția Reuters, spusele oficialului rus semnalează faptul că negocierile despre un armistițiu în Ucraina au intrat în impas, iar Moscova și Washingtonul nu au reușit, până acum, să depășească divergențele, pe care președintele Vladimir Putin le-a semnalat acum mai bine de două săptămâni, atunci când a spus că propunerile americane au nevoie de revizuire.

Putin a declarat că dorește ca Ucraina să renunțe la ambițiile de a adera la NATO, ca Rusia să controleze în întregime cele patru regiuni ucrainene pe care le-a ocupat parțial și le-a declarat teritorii ale sale și ca armata ucraineană să fie micșorată. Kievul spune că aceste cereri sunt echivalente cu o capitulare.

La Washington, prind contur primele sancțiuni anti-ruse sub Trump

Până la sfârșitul săptămânii trecute, președintele american Donald Trump adoptase o poziție mai conciliantă față de Rusia, încercând să medieze un armistițiu și un acord de oprire a războiului din Ucraina intrat în al patrulea an. Dar duminică, el s-a arătat tot mai iritat de ceea ce a sugerat că ar putea fi o tergiversare din partea Moscovei în privința unui armistițiu mai amplu.

Trump a declarat la televiziunea NBC News că este „foarte supărat” pe Putin, iar dacă ajunge la concluzia că Rusia este de vină pentru că nu este oprită vărsarea de sânge în Ucraina, atunci va sancționa aspru exporturile rusești de petrol, iar cei care vor cumpăra petrol rusesc nu vor putea face afaceri cu SUA.

• ^{Citește și: Ministra germană de Externe spune la Kiev că SUA nu trebuie să se lase păcălite de „tacticile de tergiversare” ale Rusiei}

La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a spus pe 1 aprilie că partenerii americani au spus Kievului că observă cum Rusia nu ține seama de un acord recent convenit de Trump cu Putin de a nu mai ataca infrastructura energetică a Ucrainei. „De aceea, așteptăm din partea SUA împotriva Rusiei pași puternici, sancțiuni”, a spus Zelenski.

Iar la Washington, jumătate din membrii Senatului SUA, 25 de republicani și 25 de democrați, au înregistrat o inițiativă pentru introducerea sancțiunilor contra Rusiei, dacă refuză să intre în negocieri de bună credință pentru pacea în Ucraina.

Este un exemplu rar de acțiune bipartită în Congresul divizat din actualul mandat al lui Trump, început pe 20 ianuarie. Principalii autori ai inițiativei, senatorul republican Lindsey Graham și cel democrat Richard Blumenthal au spus că au în vedere atât sancțiuni directe (primare), cât și indirecte (secundare) împotriva Rusiei și entităților care sprijină agresiunea rusă.

Un proiect asemănător a fost introdus și Camera Reprezentanților din Congres, având, de asemenea, atât sprijin republican cât și democrat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Operațiunile de recuperare au durat câteva zile după ce un vehicul militar cu patru soldați americani la bord s-a scufundat într-o zonă de mlaștină, pe 25 martie.

Trupurile primilor trei soldați din echipa de luptă a Brigăzii blindate a Armatei SUA, Divizia a 3-a de infanterie și vehiculul lor blindat M88A2 Hercules fuseseră recuperate cu o zi în urmă.

Misiunea de recuperare se s-a intensificat în ultimele 24 de ore după ce personalul de căutare a fost suplimentat și au fost aduse echipamente specializate.

Câini de salvare și două sisteme avansate de drone, inclusiv unul echipat cu radar de pătrundere în sol, au îmbunătățit capacitățile de căutare.

Embed Răspândește

Trei soldați americani, găsiți morți în Lituania, un al patrulea rămâne dispărut

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:08 0:00

Numele persoanelor decedate sunt ținute secrete până când le vor fi anunțate familiile.

Investigațiile cu privire la tragedie sunt în desfășurare. Autoritățile examinează circumstanțele care au dus la incident, inclusiv terenul, condițiile meteorologice și starea vehiculului.

Dispariția celor patru infanteriști americani au declanșat un efort masiv de salvare multinațional, iar generalul-maior american Curtis Taylor, general comandant al Diviziei 1 blindate, le-a mulțumit tuturor celor care au contribuit la operațiunea de recuperare.

Lituania, membră NATO și UE, găzduiește peste 1.000 de soldați americani staționați prin rotație în țara baltică

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții ANSP au spus într-un comunicat de presă că aprovizionarea cu apă a localităților se realizează, în mare parte, prin sonde arteziene și fântâni publice bine izolate și protejate de anumite riscuri de contaminare.

În prezent, specialiștii ANSP urmăresc calitatea apei în satele Roșcani, Calfa și Calfa Nouă. Ei sunt responsabili de monitorizarea calității apei în contextul eradicării focarelor de pestă porcină.

Apa-i ok, mirosul „nu e acut”

După decizia autorităților de a înhuma animalele sacrificate într-o groapă comună de lângă localitatea Roșcani, localnicii s-au arătat îngrijorați că localitatea ar putea fi afectată de infecții și miros neplăcut.

Potrivit ANSP riscul de contaminare a surselor de apă potabilă este „practic inexistent”. Anterior, ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a spus că dacă se vor respecta toate normele stabilite de autorități, atunci „nu vor exista pericole”.

În marginea ședinței de Guvern din 26 martie, Lazarencu a spus jurnaliștilor că perimetrul gropii în care sunt înhumate animalele sacrificate respectă perimetrul de protecție a râului Bâc. „Solul este preponderent lutos, ceea ce este o primă barieră pentru a nu ajunge în apele subterane”, a spus el.

Totodată, autoritățile au spus că nu au altă soluție decât înhumarea. Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a precizat înaintea recentei ședințe a Executivului că nici în R. Moldova, nici în țările vecine nu sunt incineratoare pentru un număr atât de mare de animale. Ea a spus jurnaliștilor că terenul de înhumare de la Roșcani a fost ales „de comun” cu mai multe structuri ale statului, implicate în eradicarea focarului.

Comentând plângerile localnicilor și autorităților din Roșcani, Catlabuga a spus că a vizitat localitatea și nu a simțit mirosul deranjant despre care vorbesc sătenii.

„Nu cred că mirosul insuportabil poate izbucni imediat. Am fost în teritoriu și nu l-am simțit acut”, a spus ministra.

Zeci de mii de porci, infectați cu pestă

De la începutul acestui an, în R. Moldova au fost identificate 31 de focare de pestă porcină, dintre care 19 au fost eradicate.

Cea mai gravă situație a fost înregistrată, la mijlocul lunii martie, la ferma de la Roșcani. Cu pesta porcină s-au infectat toți cei peste 65 mii de porci.

Autoritățile au decis să sacrifice toate animalele infectate. Potrivit celor mai recente date, prezentate săptămâna trecută de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, focarul din Roșcani a fost eradicat în proporție de 75%, iar cel din Cimișeni – de circa 20%.

Pesta porcină africană este a boală virală extrem de contagioasă care afectează doar porcii domestici și mistreții, dar nu este periculoasă pentru oameni. Peste 90% din animalele infectate mor. Nu există un vaccin sau tratament pentru pesta porcină africană. Virusul poate supraviețui timp îndelungat în carnea și organele animalelor infectate.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor îndeamnă consumatorii să cumpere carne doar din locuri autorizate. Înainte să ajungă pe tejghelele din piețe, carnea este verificată de medicii veterinari, care emit certificate sanitar-veterinare, iar administrația este obligată să verifice dacă vânzătorul sau furnizorul are toate actele permisive.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„La viitoarea reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, vom transmite clar părții americane că nu trebuie să intrăm în jocul tacticilor de tergiversare ale lui Putin”, a spus Baerbock într-o declarație făcută publică după sosirea sa în capitala ucraineană, în dimineața de 1 aprilie.

Miniștrii de externe ai NATO urmează să se întâlnească la Bruxelles, pe 4 și 5 aprilie.

Baerbock face parte din guvernul la final de mandat al cancelarului Olaf Scholz, iar vizita sa la Kiev este una de rămas bun. Șefa diplomației germane a spus că discuțiile între Rusia și Statele Unite s-ar afla în acest moment în „impas”, așa încât un sprijin necondiționat pentru Ucraina este în acest moment mai important ca oricând.

Declarația ei de sprijin pentru Ucraina survine după ce președintele american, Donald Trump, a spus că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski „va avea probleme mari”, dacă renunță la un acord cu Statele Unite despre exploatarea comună a zăcămintelor minerale ale Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: Ce prevede noua propunere despre minerale făcută de SUA Ucrainei și de ce a cauzat critici la Kiev

O implicare americană ar fi, după Trump, o garanție suficientă pentru Ucraina că nu va mai fi atacată de ruși, iar altă garanție de securitate nu există pentru că în NATO, a spus el, Ucraina „nu va fi niciodată”.

Dar Trump care a avut o abordare conciliantă față de Rusia până acum, l-a avertizat duminică și pe Putin cu sancțiuni în comerțul cu produse petroliere, dacă Rusia va împiedica oprirea focului în Ucraina.

„Dacă ajung la concluzia că e vina Rusiei, voi impune tarife vamale secundare pe tot petrolul care vine din Rusia”, a spus Trump, explicând: „Asta înseamnă că, dacă cumperi petrol din Rusia, nu mai poți face afaceri în Statele Unite”.

• ^{Citește și: Trump îl amenință pe Putin cu sancțiuni și îl critică pe Zelenski}

În declarația de marți de la Kiev, ministra de externe a Germaniei care a avut funcția încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina în februarie 2022, a spus că Moscova „simulează disponibilitate pentru negocieri, dar nu se abate nici măcar un milimetru de la obiectivele sale”.

„Nu trebuie să ne lăsăm orbiți de Putin”, a spus Baerbock la Kiev, „pentru că a sugera pacea nu înseamnă pace”.

Probabil va fi și ultima sa vizită în actuala funcție în capitala ucraineană pentru că Germania urmează să aibă un nou guvern de coaliție după alegerile parlamentare din februarie.

Imediat după Kiev, Baerbock este așteptată la Chișinău pe 2 aprilie. Nici autoritățile germane, nici cele moldovene nu au precizat imediat detalii din agenda vizitei.

Dar Baerbock a fost nominalizată pentru funcția de președintă a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

După Reuters și DPA

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Conform noilor majorări, populația din regiune va achita pentru un kilowatt 1,42 ruble. Autoritățile separatiste au spus că majorarea este cauzată de „creșterea costului de producție a energiei electrice”, cauzată la rândul său de „cantitatea redusă de gaze” care ajunge în regiune.

Electricitatea rămâne în continuare mai ieftină în stânga Nistrului

Tariful precedent era de 1,39 ruble kilowatt (la cursul băncii centrale de la Tiraspol, o rublă transnistreană valorează aproximativ un leu moldovenesc). El a intrat în vigoare pe 1 martie 2025, după o majorare substanțială a tarifelor la toate serviciile comunale.

Până atunci, locuitorii din stânga Nistrului achitau 0,54 copeici pentru 1 kWh la consumul mai mic de 150 kWh și 0,72 copeici la un consum mai mare de 150 kWh. Tot atunci, tariful la gaze a crescut de la 0,81 copeici pentru un metru cub la 1,70 de ruble; tariful la apă a ajuns de la 4,52 ruble pentru metru cub la 9,75 ruble, iar cel la energie termică de la 402,11 ruble pentru o gigacalorie la 730,42 ruble.

Chiar și după mărire, tarifele la gaze în stânga Nistrului sunt mult mai mici decât cele de pe malul drept, care corespund prețurilor de piață. Spre exemplu, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh de energie. Prețul gazului este de 16,74 de lei pentru un metru cub.

• Te-ar putea interesa și: Cresc tarifele la toate serviciile comunale în stânga Nistrului

Între februarie - decembrie curent, tariful la energia electrică este parțial compensat din contul unui ajutor al Uniunii Europene. Astfel, guvernul moldovean acoperă, prin compensații direct în factură, creșterea de tarif la energia electrică pentru primii 110 kWh consumați.

Ajutorul pentru compensarea facturilor va constitui 151 de milioane de euro și face parte dintr-un pachet de sprijin al UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova se ridică la 250 de milioane de euro în 2025.

Tiraspolul refuză în continuare banii europeni

Începând cu 14 februarie, regiunea consumă gaze livrate de traderul european cu origini ungurești MET Group. Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice.

Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață. O altă condiție era ca gazele să ajungă doar la populația din regiune, nu și la industria grea.

De cealaltă parte, autoritățile de la Chișinău au spus în repetate rânduri că nu sunt mulțumite de soluția acceptată de Tiraspol și insistă asupra formulei cu implicarea UE.

MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate despre care inițial autoritățile de pe ambele maluri ale Nistrului au spus că este suficientă doar pentru consumul casnic și cel al instituțiilor publice.

Cu toate acestea, mai multe imagini apărute în spațiul public arată că, în cursul lunii martie, și-a reluat activitatea uzina de ciment de la Râbnița.

Autoritățile de la Chișinău declară că nu au confirmări privind activitatea industriei grele din regiunea Transnistreană. Anterior, guvernul moldovean a spus că, în cazul în care autorității separatiste vor folosi gazele pentru a reporni marile uzine din regiune, atunci Chișinăul va impune tarife suplimentare asupra regiunii.

Atât Chișinăul, cât și Uniunea Europeană spun că oferta de 60 milioane de euro pentru achiziții de gaze în regiunea transnistreană rămâne în vigoare, chiar dacă Tiraspolul a respins-o pe moment.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Organele de drept din regiunea transnistreană nu dețin informații privind localizarea lui Nesterovschi pe teritoriul regiunii”, a transmis pe 31 martie așa-numitul minister de externe al regiunii secesioniste, susținute de Kremlin.

Comunicatul autorităților transnistrene vine la câteva ore după ce SIS a spus public că deține „informații confirmate” că Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul afiliat lui Ilan Șor să fugă de justiție.

Potrivit directorului SIS, Alexandru Musteața, Nesterovschi a fost transportat la Tiraspol de către reprezentanții misiunii diplomatice ruse, într-un autovehicul cu numere diplomatice.

Se întâmpla pe 19 martie, ziua în care deputatul fugar a fost condamnat la Chișinău la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.

• Citește și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană

După anunțul SIS, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a luat decizia de a expulza trei diplomați ruși.

Ambasadorul desemnat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, a respins acuzațiile și a declarat că partea rusă consideră expulzarea diplomaților ruși „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”.

Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.

Tot pe 31 martie, o altă aliată a lui Șor, deputata Irina Lozovan a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru că a mituit primarul din Ocnița ca să treacă dintr-un partid în altul. Ca și Nesterovschi, ea a fugit de justiția de la Chișinău și a fost anunțată în căutare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Decizia autorităților moldovenești are la bază dovezi clare privind desfășurarea de activități contrare statutului diplomatic pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus ministerul de Externe într-un scurt comunicat, publicat luni, 31 martie.

MAE-ul de la Chișinău l-a convocat pe ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, pe 31 martie, la scurt timp după ce directorul SIS, Alexandru Musteața, a spus că autoritățile moldovene au „informații confirmate” că Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi să fugă de justiție.

După expulzarea celor trei diplomați, Ambasada Rusiei la Chișinău va rămâne cu 6 diplomați și 15 angajați în administrație și întreținere, notează agenția de presă IPN.

Rusia a spus că va răspunde la acțiunile Chișinăului, potrivit agenției ruse Ria, citată de Reuters.

După convocare, ambasadorul desemnat Ozerov a spus presei de la Chișinău că partea rusă consideră expulzarea diplomaților ruși „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene” pentru că unul dintre diplomații expulzați este copreședintele Comisiei Unificate de Control din partea Federației Ruse, Alexandr Andreev.

O investigație a Europei Libere despre corpul diplomatic rus la Chișinău scotea la iveală că Andreev, deși nu o declară, este și militar, după cum sugera o fotografie publicată de mama sa, arătându-l în uniformă de cadet al Forțelor de Comunicații subordonate Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse.

• Te-ar putea interesa și: SIS acuză Ambasada Rusiei că l-a ajutat pe deputatul Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană

Ambasadorul desemnat Ozerov a mai spus jurnaliștilor la Chișinău după ieșirea sa de la ministerul de Externe pe 31 martie că Federația Rusă consideră acuzațiile SIS „nefondate” și nu a dorit să comenteze video prezentat de șeful serviciului secret moldovean, spunând că în epoca inteligenței artificiale „nu are rost de comentat niște video-uri”.

Anterior, directorul SIS a prezentat public imagini video de la Ambasada rusă, care arată că Nesterovschi a ajuns pe teritoriul misiunii diplomatice în seara de 18 martie, iar pe 19 martie imaginile surprind un vehicul cu numere diplomatice care părăsește sediul Ambasadei și este surprins ulterior la un așa-numit post vamal de intrare în regiunea transnistreană.

Potrivit SIS, reprezentanții misiunii diplomatice ruse l-au transportat pe Nesterovschi într-un autovehicul cu numere diplomatice, în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.

Cu câteva ore înainte de ședința de judecată, agenția de presă de stat din Rusia, Ria Novosti a anunțat că președintele rus, Vladimir Putin, i-a oferit lui Nesterovschi cetățenia Federației Ruse, pe motiv că acesta ar fi persecutat de autoritățile moldovene.

Directorul SIS a catalogat acțiunile Ambasadei drept „acțiune hibride împotriva R. Moldova.” La rândul său, Ambasada Federației Ruse a negat implicarea sa în fuga lui Nesterovschi, catalogând declarațiile directorului SIS drept „nefondate” și „inacceptabile”.

Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Sentința pronunțată luni, 31 martie, de un tribunal francez din Paris, are un efect imediat asupra carierei politice a lui Le Pen și a planurilor sale pentru scrutinul prezidențiale de peste doi ani. Le Pen a spus că va face apel împotriva deciziei judecătorilor, dar interdicția stabilită de aceștia, va rămâne în vigoare până la finalizarea procesului de apel, scrie AP.

Magistrații francezi au constatat că Le Pen, împreună cu alți opt europarlamentari și 12 asistenți ai acestora, au deturnat aproape trei milioane de euro, bani care erau destinați Parlamentului European, dar care în realitate au mers pe plata unor asistenți parlamentari care lucrau parțial sau chiar exclusiv pentru partid, nu pentru legislativul UE, notează dpa.

„Aflat în centrul acestui sistem încă din 2009, Marine Le Pen s-a poziționat cu autoritate și hotărâre în structura pusă la punct de tatăl ei, la care participă încă din 2004,” a spus de Perthuis, care a mai condamnat-o pe Le Pen la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare și la plata unei amenzi de 100 de mii de euro.

Le Pen a părăsit sala de judecată înainte de pronunțarea sentinței și nu a făcut declarații jurnaliștilor.

Interdicția primită de Le Pen, care a fost cerută de procurori, reprezintă o lovitură majoră pentru lidera extremei drepte din Franța, care a candidat de trei ori la președinție, iar în ultimele două alegeri a pierdut în fața actualului președinte, Emmanuel Macron. Le Pen își va păstra totuși locul în Parlamentul francez până la finalul actualului ei mandat de parlamentar.

• Vezi și: Procurorii francezi cer cinci ani cu executare pentru Marine Le Pen, pentru deturnări de bani europeni

Politiciana a susținut de-a lungul procesului că este victima unei tentative de „moarte politică” orchestrate de procurori, sugerând că există o conspirație pentru a bloca accesul partidului său la putere - o retorică similară cu cea a lui Donald Trump în SUA privind problemele sale legale, scrie Reuters.

Judecătoarea a subliniat că investigația „nu a evidențiat erori administrative, ci un sistem de deturnare de fonduri menit să reducă cheltuielile partidului.” Inculpații au susținut că fondurile au fost folosite legal și că acuzațiile se bazează pe o definire prea restrictivă a rolului unui asistent parlamentar.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Directorul SIS, Alexandru Musteața, a spus că reprezentanții misiunii diplomatice ruse l-au transportat pe Nesterovschi într-un autovehicul cu numere diplomatice în regiunea transnistreană pe 19 martie.

La conferință au fost prezentate imagini video de la Ambasada rusă, care arată că Nesterovschi a ajuns pe teritoriul misiunii diplomatice în seara de 18 martie, iar pe 19 martie imaginile surprind un vehicul cu numere diplomatice care părăsește sediul Ambasadei și este surprins ulterior la un așa-numit post vamal de intrare în regiunea trasnistreană.

Tot pe 19 martie, Nesterovschi a fost condamnat de Judecătoria Buiucani la 12 ani cu executare într-un penitenciar de tip închis pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid. El nu a fost prezent la ședință și a fost anunțat în căutare națională pentru a fi arestat, pe 20 martie - în căutare internațională.

Vorbind jurnaliștilor la o conferință din 31 martie, Musteața a spus că acțiunea a fost o „operațiune de extragere organizată de serviciile speciale rusești”, iar Nesterovschi se află în prezent la Tiraspol, fiind protejat de agenții secreți ruși.

Directorul SIS a catalogat acțiunile Ambasadei drept „acțiune hibride împotriva R. Moldova.”

Ambasada Federației Ruse a negat implicarea sa în fuga lui Nesterovschi, catalogând declarațiile directorului SIS drept „nefondate” și „inacceptabile”.

„Facem apel la partea moldovenească să se abțină de la speculații provocatoare și să spere la revenirea la dialog pragmatic” dintre Moscova și Chișinău, se arată în comunicatul misiunii diplomatice.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău l-a convocat, luni seara, pe șeful misiunii diplomatice ruse, Oleg Ozerov.

• Te-ar putea interesa și: Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost anunțat în căutare internațională

Cu câteva ore înainte de ședința de judecată, agenția de presă de stat din Rusia Ria Novosti a anunțat că președintele rus, Vladimir Putin, i-a oferit lui Nesterovschi cetățenia Federației Ruse, pe motiv că acesta ar fi persecutat de autoritățile moldovene.

Dosarul penal împotriva lui Alexandr Nesterovschi a fost pornit în 2023. Procurorii spun că el ar fi primit cel puțin 35.000 de dolari de la oligarhul fugar Ilan Șor ca să părăsească Partidul Socialiștilor și să adere la Partidul „Renaștere”. Acuzarea susține că el ar fi primit câte 5.000 de dolari lunar, în decurs de șapte luni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trei dintre cei patru militari dispăruți au fost găsiți decedați, luni după-amiază, a anunțat biroul de presă al Armatei SUA în Europa și Africa.

Identitatea celor trei militari decedați nu a fost dezvăluită.

„Soldații pe care i-am pierdut în această tragedie nu erau doar soldați - erau o parte din familia noastră. Inimile noastre sunt împovărate”, a declarat generalul-maior Christopher Norrie, comandantul Diviziei 3 Infanterie.

Embed Răspândește

Trei soldați americani, găsiți morți în Lituania, un al patrulea rămâne dispărut

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:08 0:00

La începutul zilei, pe 31 martie, a fost recuperat și vehiculul blindat, un M88A2 Hercules, din mlaștină.

Incidentul a avut loc în urmă cu șase zile, în timpul unui exercițiu, la baza militară Pabrade, lângă granița Lituaniei cu Belarus. Imediat a fost lansată o operațiune de salvare.

Ministrul lituanian al Apărării, Davile Sakaliene, a declarat că ce s-a întâmplat cu cei patru soldaţi nu a fost încă lămurit.

„Nu putem vorbi despre asta în acest moment, deoarece, în primul rând, încă nu există informații și, chiar și odată ce obținem informații, există un acord strict că partea americană va fi prima care va face anunțuri”, a declarat Davile Sakaliene, la radioul public lituanian, pe 31 martie.

Embed Răspândește

Ce știm despre cei patru soldați americani dispăruți în Lituania?

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:43 0:00

Vehiculul soldaților a fost găsit scufundat într-o mlaștină din terenul de antrenament militar Pabrade pe 25 martie, declanșând un efort masiv de recuperare care a implicat sute de persoane din personalul SUA şi lituanian, precum și zeci de vehicule.

• Te-ar putea interesa și: NATO retrage declarația secretarului său general despre moartea unor soldați americani în Lituania

Lituania, membră NATO și UE, găzduiește peste 1.000 de soldați americani staționați în ţara baltică, prin rotație.

Divizia pentru Europa şi Africa a Armatei SUA a transmis, anterior, într-o declaraţie, că cei patru soldați „desfășurau antrenament tactic programat” când au fost daţi dispăruţi, în 25 martie.

În primele ore ale operațiunii de salvare, au apărut mai multe relatări contradictorii, inclusiv comentarii ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, că cei patru soldați americani ar fi murit. O purtătoare de cuvânt a NATO a revenit ulterior asupra acestor comentarii.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vorbindu-le jurnaliștilor pe 30 martie, Trump a spus că Zelenski ar încerca „să se retragă” din discuțiile privind semnarea unui acord care ar oferi Statelor Unite acces la zăcămintele de minerale rare ale Ucrainei.

„Dacă face asta, va avea probleme, mari probleme”, a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial, în timp ce se întorcea din Florida la Washington.

Ucraina a cerut ca un acord privind exploatarea zăcămintelor sale de către SUA trebuie să conțină garanții de securitate puternice împotriva vreunei noi invazii rusești în viitor, similare cu aderarea la NATO.

Dar Trump spune că o prezență americană la zăcămintele din Ucraina ar fi în sine o garanție de securitate. Zelenski înțelege că țara sa „nu va fi niciodată membru NATO”, a mai spus Trump, duminică.

Pe 28 martie, guvernul ucrainean spunea că încă mai analizează un proiect de acord primit de la SUA, presa relatând că Washingtonul a modificat termenii acordului de mai multe ori.

Ministra ucraineană a Economiei, Iulia Sviridenko, a declarat într-o ședință de guvern că Kievul își elaborează o poziție cu privire la acord, iar după ce se ajunge la un consens acesta va fi dezvăluit parlamentului. O dezbatere publică pe marginea proiectului de acord până atunci ar fi dăunătoare, a spus ministra.

Ucraina deține rezerve importante de minerale folosite în tehnologii de apărare, dar și în dispozitive precum computerele, telefoanele și bateriile, deși mărimea exactă a zăcămintelor rămâne incertă.

La începutul lunii martie, Ucraina și SUA au reluat discuțiile despre un acord pentru exploatarea acestor resurse, după ce o încercare de a-l semna a eșuat, pe 28 februarie, după un schimb tensionat de replici între Trump și Zelenski, la Casa Albă.

Ton mai aspru al lui Trump față de Putin

Tot duminică, dar în timpul unui interviu telefonic pentru NBC News, Trump a lăsat să i se vadă iritarea și față de liderul rus Vladimir Putin, după ce acesta a cerut formarea unui guvern de tranziție în Ucraina și plasarea țării sub administrație internațională.

„Dacă Rusia și cu mine nu putem ajunge la un acord pentru a opri vărsarea de sânge în Ucraina și dacă eu ajung la concluzia că este vina Rusiei, ceea ce este posibil să nu fie așa, dar dacă eu decid că e vina Rusiei, voi impune tarife vamale secundare pe tot petrolul care vine din Rusia”, a spus Trump.

Liderul american a vorbit despre tarife de 25–50%, dacă ajunge la concluzia că Putin îi blochează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.

„Asta înseamnă că, dacă cumperi petrol din Rusia, nu mai poți face afaceri în Statele Unite”, a mai spus Trump, adăugând că aceste măsuri vor fi implementate în decurs de o lună dacă până atunci nu se ajunge la un acord de încetare a focului.

În urma unor negocieri în Arabia Saudită cu Rusia și Ucraina, SUA au anunțat pe 25 martie că părțile beligerante au convenit să oprească loviturile reciproce asupra infrastructurii energetice și asupra încetării focului în Marea Neagră pentru a permite navigația.

În timp ce Kievul a fost de acord să-l aplice imediat, Moscova a cerut mai întâi ridicarea unor sancțiuni occidentale împotriva companiilor și băncile ruse implicate în comerțul internațional cu cereale.

Trump a mai spus la NBC că va vorbi cu Putin în cursul acestei săptămâni, dar declarațiile sale marchează o înăsprire de ton față de Rusia după abordarea mai conciliantă pe care a avut-o până acum. Președintele american care și-a făcut o prioritate de politică externă din încheierea războiului din Ucraina, l-a criticat anterior doar pe Zelenski.

Conținutul imaginii vă poate afecta sau deranja Click pentru a vedea

Conținutul imaginii vă poate afecta sau deranja

---

Pompieri ducând trupul neînsuflețit al unui civil în urma unui atac rusesc cu dronă la Harkov, pe 29 martie 2025

Ce se întâmplă pe teren, în Ucraina

În discursul său video din fiecare seară, președintele ucrainean a spus pe 30 martie că răspunsul Rusiei la propunerea americană de armistițiu necondiționat „constă din drone, bombe, bombardamente de artilerie, rachete balistice în fiecare zi”.

„Putin arată că nu-i pasă deloc de diplomație”, a spus Zelenski, adăugând că pentru a schimba această dinamică „este nevoie de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, de mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina și de mai multă unitate între partenerii noștri”.

Ceva mai devreme în aceeași zi, Ucraina a acuzat Rusia de comiterea unei noi „crime de război”, după ce drone rusești au lovit pe 29 martie un spital militar ucrainean din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Atacul a mai cauzat țintit un centru comercial, blocuri de locuințe și alte obiective, omorând cel puțin doi oameni, potrivit autorităților locale.

Chiar înainte de acest atac, Zelenski a spus că Ucraina așteaptă un răspuns ferm din partea țărilor occidentale la bombardamentele aproape zilnice cu drone lansate de Rusia, spunând că ținte sunt nu doar civilii ucraineni, ci și eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Volodimir Zelenski a spus în discursul său de ieri, că partenerii Ucrainei ar trebui să înțeleagă că aceste lovituri nu sunt doar atacuri asupra civililor ucraineni, ci și asupra tuturor eforturilor internaționale pentru a pune capăt acestui război.

„Rusia lovește pozițiile tuturor celor care vor să pună capăt acestui război. Este imposibil să ignori sute de Shahed-uri în fiecare noapte", a adăugat el, referindu-se la dronele de fabricație iraniană.

Președintele ucrainean a mai adăugat că e nevoie urgentă de un răspuns puternic - mai ales din partea SUA, a Europei, a tuturor celor din lume care au pariat pe diplomație. „Rusia trebuie forțată să aibă pace – doar presiunea va funcționa”, a spus Zelenski.

El a mai adăugat că durează deja prea mult de când propunerea SUA pentru o încetare a focului necondiționată a fost făcută „fără un răspuns adecvat din partea Rusiei. Asta spune multe”.

Embed Răspândește

Drone rusești au lovit blocuri de locuit Harkov și Dnipro, pe 26 martie

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:04 0:00

Atacurile continuă

Remarcile lui Zelenski au venit după 24 de ore de lovituri mortale ale forțelor ruse. Cel puțin două persoane au murit și 30 au fost rănite, sâmbătă, după un atac rusesc cu drone asupra orașului Harkov din estul Ucrainei.

Printre răniți sunt și cinci copii, a declarat guvernatorul militar Oleg Sinehubov pe Telegram.

Statul Major ucrainean a raportat că și un spital militar din oraș, unde sunt tratați soldații răniți în război, a fost lovit.

„Clădirea spitalului și clădirile rezidențiale din apropiere au fost avariate. Potrivit datelor preliminare, există victime în rândul militarilor care erau tratați la centrul medical”, a spus comandamentul.

Anterior, guvernatorul regional a declarat că un atac cu drone rusești asupra orașului Dnipro din sud-estul Ucrainei a ucis patru persoane și a declanșat un incendiu de proporții într-un complex hotelier și restaurant, precum și în mai multe case private.

Forțele ruse au folosit peste 20 de drone în atacul asupra Dnipro, care a rănit 25 de persoane.

În Krivoi Rog, pe 29 martie, cel puțin șapte persoane au fost rănite într-un atac cu rachete, a transmis serviciul de urgență de stat al Ucrainei.

Între timp, Rusia a susținut că a capturat încă două sate din estul și sudul Ucrainei.

Ministerul Apărării de la Moscova susține că forțele sale au cucerit sate din sudul regiunii Zaporojie și din estul regiunii Donețk. Rapoartele nu au putut fi confirmate imediat.

Armata ucraineană a declarat că un atac realizat pe 27 martie în regiunea Briansk din Rusia a distrus infrastructura militară a unui punct de control.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că oficiul consular din Sacramento va deservi diaspora din vestul SUA, oferind servicii rapide moldovenilor stabiliți în zonă, fără ca aceștia să fie nevoiți să călătorească la distanțe mari.

Printre serviciile oferite se numără: eliberarea și reînnoirea pașapoartelor moldovenești, servicii notariale, acte de stare civilă și asistență pentru cetățenii moldoveni aflați în situații de urgență. De asemenea, consulatul va promova relațiile economice și culturale dintre Moldova și SUA. Consulatul va fi condus de Maxim Arghir, care anterior a fost consul al Republicii Moldova la Padova, Italia.

În aceeași zi, la Chicago, a avut loc deschiderea celui de-al doilea Consulat General al Republicii Moldova în SUA. La acest eveniment a participat președintele Parlamentului, Igor Grosu, care, la fel, se află într-o vizită în SUA.

„Este un pas înainte pentru comunitatea moldovenilor de aici și cred cu tărie că acest consulat va deveni o a doua casă pentru ei. M-am bucurat să văd că, la mii de kilometri distanță de țară, moldovenii demonstrează că pot reuși oriunde, fără să-și uite rădăcinile”, a declarat Igor Grosu.

• Te-ar putea interesa și: SUA și-au dat acordul: Moldova va deschide un consulat în California

Potrivit Ambasadei R. Moldova la Washington D.C., în SUA locuiesc oficial aproximativ 60 de mii de cetățeni moldoveni.

Șeful diplomației moldovenești, Mihai Popșoi, se va afla în SUA până pe 6 aprilie. El va avea întrevederi cu oficiali ai Departamentului de Stat, Congresului SUA și Consiliului Național de Securitate.

De asemenea, Popșoi va participa la o dezbatere publică organizată de centrul analitic Atlantic Council, unde va vorbi despre parcursul Republicii Moldova către aderarea la UE și aprofundarea relațiilor bilaterale cu SUA. Viceprim-ministrul se va întâlni și cu membrii comunității moldovenești din Orlando, Florida.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Totodată, mii de persoane au fost rănite în urma cutremurului care a lovit Myanmarul, Thailanda și China. Iar sute de oameni sunt prinși sub dărâmăturile clădirilor prăbușite.

Cel puțin 50 de muncitori în construcții sunt dispăruți după ce un bloc turn în construcție a fost distrus de cutremur în Bangkok, capitala Thailandei.

China, Rusia și India au trimis echipe de salvare în Myanmar, o țară deja devastată de un război civil după lovitura de stat militară din 2021.

Guvernul militar din Myanmar este angajat într-o luptă cu insurgenții anti-junta, o situație care ar putea împiedica operațiunile de salvare și ajutorul umanitar.

Un purtător de cuvânt al Guvernului Unității Naționale, opoziția din Myanmar, a spus anterior că luptătorii din milițiile anti-junta, cunoscute sub numele de Forțele de Apărare ale Poporului, vor oferi ajutor umanitar.

De asemenea, autoritățile din Coreea de Sud au declarat că vor oferi un ajutor umanitar inițial de 2 milioane de dolari Myanmarului prin intermediul organizațiilor internaționale.

Potrivit Institutului American de Geologie (USGS), cutremurul a avut loc vineri, 28 martie în jurul orei 13:30, ora locală, la o adâncime de 10 kilometri, lângă Mandalay, al doilea cel mai mare oraș din Myanmar. La 11 minute după aceasta, a urmat o replică cu magnitudinea de 6,4 grade.

Seismele au distrus clădiri, poduri și drumuri, dar și orașul antic Mandalay, cu aproximativ 1,5 milioane de locuitori. Potrivit Reuters, întregul oraș a rămas fără electricitate și cu liniile telefonice întrerupte.

Capitala Thailandei, Bangkok, situată la circa 1.000 de kilometri de epicentru, a fost declarată zonă de dezastru, după ce cutremurul a făcut clădirile înalte să se legene.

Viceprim-ministrul Thailandei, Anutin Charnvirakul, a declarat că autoritățile au mobilizat toate resursele posibile în căutarea supraviețuitorilor și pentru recuperarea celor decedați.

„Avem întotdeauna speranță”, a declarat Charnvirakul reporterilor. „Continuăm să lucrăm non-stop.”

Operatorul național de aeroporturi din Thailanda a menționat într-un comunicat de presă emis pe 29 martie că operațiunile la șase aeroporturi, inclusiv la Bangkok și Phuket, au revenit la normal, iar inspecțiile de siguranță au fost efectuate.

Știre din relatările Europa Liberă România și rferl.org.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Banii vor fi alocați prin Fondul Național pentru Inovare și Transfer Tehnologic, lansat recent la Chișinău. Inițiativa aparține Ministerului Educației și Cercetării. Potrivit ministrului Dan Perciun, acest fond va facilita colaborarea dintre sectorul științific și cel economic.

„Investiția în cercetare și inovare este o investiție în viitorul Republicii Moldova. Prin acest fond, ne propunem să apropiem mediul academic de sectorul privat și să creăm oportunități concrete pentru implementarea tehnologiilor avansate în economie. Este un pas important spre consolidarea unei economii bazate pe cunoaștere și competitivitate”, a declarat Dan Perciun.

La eveniment au participat și ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, precum și prim-ministrul Dorin Recean, care a menționat că acest proiect este destinat în primul rând tinerilor cercetători, care au idei, dar nu și resurse financiare.

„Vrem să-i ajutăm să cerceteze, să testeze, să creeze și să lanseze produse care să ajungă în lume. Fondul pe care îl lansăm astăzi este despre curaj, creativitate și cooperare. Pentru că Moldova poate. Iar prin inovație, vom construi o economie mai puternică, o societate mai bună și un viitor mai sigur pentru toți”, a declarat Dorin Recean.

Fondul Național pentru Inovare și Transfer Tehnologic va sprijini proiecte în domenii strategice, stipulate în documentele de politici publice elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, precum Programul Național în Domeniile Cercetării și Inovării pentru anii 2024-2027 și Programul Național de Specializare Inteligentă al Republicii Moldova pentru anii 2024-2027 „Smart Moldova”.

În prima etapă, fondul va susține colaborarea dintre mediul științific și cel de afaceri prin proiecte de inovare, proiecte de transfer tehnologic și vouchere pentru inovație. Banii vor fi investiți, de asemenea, în proiecte ce țin de tehnologia informației și comunicațiilor, energie regenerabilă, biomedicină și biofarmaceutică.

Proiectele vor fi susținute financiar atât de mediul de afaceri local și internațional, cât și de partenerii externi de dezvoltare.

Recent, Europa Liberă a publicat un articol despre o echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Moldova care lucrează, împreună cu centrul spațial din Dubai și o universitate din Japonia, la doi sateliți care urmează să fie lansați în spațiu anul viitor.

• Vezi și: Cercetătorii moldoveni participă la construcția a doi sateliți care vor fi lansați în spațiu în 2026

Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat că proiectul este unul costisitor și că instituția mizează pe susținerea Ministerului Educației, întrucât costurile de lansare a satelitului, doar pentru proiectul cu Japonia, sunt de 65.000 de dolari.

​În 2022, Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a lansat primul satelit moldovenesc, TUMnanoSAT, în cadrul programului internațional KiboCUBE, susținut de Agenția Aerospațială Japoneză (JAXA) și Oficiul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale (UNOOSA). Acest program a acoperit costurile de lansare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă din 28 martie, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă, a spus că decizia Moscovei a fost luată în condițiile în care reprezentanții părții ruse au refuzat constant să participe la discuțiile tehnice „sau să respecte înțelegerile anterioare”.

Vodă spune că autoritățile moldovene au încercat pe mai multe căi să organizeze discuții cu autoritățile ruse, pentru a proteja interesele transportatorilor moldoveni, afectați de decizia din 25 martie a guvernului rus, care le interzice intrarea, inclusiv pentru tranzit, pe teritoriul Federației Ruse.

„Federația Rusă, cu părere de rău, nu respectă angajamentele și continuă să folosească relațiile comerciale ca instrumente de presiune politică, care sunt contrare declarațiilor publice de simpatie față de poporul Republicii Moldova”, a spus Daniel Vodă.

• Vezi și: Rusia instituie un nou embargo la importurile de legume și fructe din R. Moldova

115 transportatori care dețin autorizații emise de autoritățile ruse, sunt afectați de această decizie a guvernului rus. Sunt afectați inclusiv exportatorii care au contractat servicii de transport, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

„Aceasta va determina agenții economici din Republica Moldova să se orienteze către alte piețe, unde există predictibilitate și respectarea regulilor”, a declarat Daniel Vodă.

Potrivit portalului Zona de Securitate, noile interdicții vor afecta inclusiv companiile din regiunea transnistreană, deoarece exporturile acestora trec prin vama R. Moldova și sunt marcate cu eticheta „Fabricat în Moldova”.

Daniel Vodă a mai precizat că pentru a asigura creșterea și diversificarea exporturilor, R. Moldova a intensificat cooperarea cu alte piețe și a consolidat rutele alternative prin UE, Caucaz și Asia Centrală „pentru ca firmele noastre să nu depindă de decizii politice arbitrare”. Oficialul a mai precizat că autoritățile de la Chișinău sunt în căutare de „soluții alternative” pentru agenții economici.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un interviu pentru publicația franceză Le Figaro, președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Rusia se pregătește pentru o nouă ofensivă, iar din acest motiv, președintele rus Vladimir Putin trage de timp în discuțiile privind încetarea focului.

„Trebuie să privim situația cu ochii larg deschiși. Putin pregătește o nouă ofensivă, în special în regiunile Sumî și Harkov”, a spus Zelenski, în interviul publicat miercuri, potrivit The Kyiv Independent.

Zelenski adaugă că Putin a planificat inițial să lanseze această nouă operațiune militară în urmă cu opt luni, dar a fost forțat să o amâne din cauza incursiunii armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk.

În august 2024, forțele ucrainene au trecut granița în regiunea Kursk, cucerind inițial aproape 1.300 de kilometri pătrați de teritoriu rusesc.

La începutul lunii martie, trupele ruse, alături de unități nord-coreene, au lansat o contraofensivă și au recucerit mare parte din teritoriul pe care Ucraina spera să îl folosească drept avantaj în eventualele negocieri de pace.

Avertismentul lui Zelenski vine după ce președintele ucrainean a afirmat, pe 15 martie, că forțele Rusiei se adună de-a lungul frontierei de nord-est a Ucrainei.

Vineri, forțele ruse au continuat să atace Ucraina în timpul nopții. Kievul a anunțat că armata rusă a lansat 160 de drone asupra Ucrainei. Atacurile ar fi vizat infrastructura civilă și clădiri administrative în regiuni precum Poltava și Odesa.

• Vezi și: Cel puțin 23 de răniți în orașele ucrainene Harkov și Dnipro, după un atac rusesc cu drone

De cealaltă parte, ministerul rus al Apărării a acuzat vineri Ucraina că a atacat instalațiile energetice rusești în ultimele 24 de ore, transmite Reuters. Atacurile ar fi venit, spune ministerul, în ciuda moratoriului care interzice atacurile reciproce asupra infrastructurii.

Oficialii de la Moscova au declarat că Ucraina a atacat o stație de contorizare a gazului din regiunea Kursk și unități de energie electrică din Belgorod. De asemenea, Ucraina ar fi încercat să lovească o rafinărie de petrol din regiunea Saratov.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă din 28 martie, în care a anunțat această schimbare, Ministerul susține că modificarea va oferi cetățenilor care investesc „acces continuu” la oportunitățile de investiții” și „mai multă flexibilitate” în gestionarea resurselor financiare.

Pentru următoarele trei luni, Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost programate trei sesiuni de plasare a VMS-urilor pe platforma eVMS.md: 21-30 aprilie, 19-28 mai și 16-25 iunie.

„Toate opțiunile de scadență ale VMS vor fi diversificate. În premieră, se vor introduce obligațiuni de stat cu dobândă fixă pe 3 ani, alături de cele existente cu dobândă fixă pe 2 ani”, spun reprezentanții Ministerului Finanțelor.

• Vezi și: Așteptările au fost depășite. Câte obligațiuni de stat au procurat moldovenii, după lansarea platformei eVMS.md

Pe 26 martie, Ministerul a anunțat că a efectuat prima plată a cuponului pentru investitorii care au procurat prima emisiune de valori mobiliare de stat prin eVMS.md în septembrie anul trecut. În total, statul a achitat către investitori 2,3 milioane de lei.

Platforma eVMS.md permite cetățenilor moldoveni, care au un cont de plăți deschis la una din băncile din R. Moldova și semnătură electronică, să procure direct valori mobiliare de stat, a fost lansată pe 31 iulie.

La prima emisie de VMS-uri din septembrie 2024, cetățenii au investit circa 78,7 milioane de lei. La cea de-a doua, din decembrie anul trecut, valoarea investițiilor a depășit 150 de milioane de lei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) a declarat că cutremurul a avut o magnitudine de 7,7 și o adâncime de 10 km. Seismul a fost urmat de o replică puternică, scrie Reuters.

Epicentrul seismului se află la aproximativ 17,2 km de orașul Mandalay, cu o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori.

Nu există informații imediate din partea autorităților din Myanmar cu privire la pagube.

Myanmar este condus de o juntă militară după o lovitură de stat din 2021, ceea ce îngreunează accesul la informații. Statul controlează aproape toate posturile de radio locale, televiziunea, presa scrisă și online. Utilizarea internetului este limitată.

Cu toate acestea, guvernul controlat de junta militară a declarat stare de urgență în țară și a cerut ajutor internațional pentru gestionarea situației create de urmările cutremurului.

Fotografii transmise de agențiile de știri din Mandalay și alte locuri din țară arată însă numeroase persoane rănite sau aflate sub îngrijirea medicilor din echipele de urgență.

Postările de pe rețelele de socializare din Mandalay, vechea capitală regală a Myanmarului, arată clădiri prăbușite și moloz împrăștiat pe străzile orașului.

Agenția de știri chineză Xinhua a transmis că replici puternice au fost simțite în provincia sud-vestică Yunnan, care se învecinează cu Myanmar, dar nu există informații despre posibile victime.

Clădirile s-au zguduit și în capitala Thailandei, Bangkok, la aproximativ 1.000 km spre sud, iar sute de oameni s-au grăbit să le părăsească, după ce orașul a fost lovit de o replică a cutremurului din Myanmar.

Filmări verificate, publicare pe rețeaua X, arată prăbușirea unui bloc turn în construcție din Bangkok, în timpul cutremurului de astăzi cu magnitudinea de 7,7 la granița dintre Thailanda și Myanmar.

43 de muncitori în construcții sunt dispăruți după ce cutremurul a provocat prăbușirea unei clădiri neterminate de 30 de etaje din Bangkok, spun autoritățile thailandeze.

Cincizeci de persoane se aflau în clădirea de lângă parcul Chatuchak, care se află la sute de kilometri distanță de epicentrul cutremurului din Myanmar.

Șapte au scăpat, în timp ce alți 43 rămân blocați, a declarat Institutul Național de Medicină de Urgență.

Cutremurele sunt relativ mai frecvente în Myanmar, comparativ cu Thailanda.

Între 1930 și 1956, au avut loc șase cutremure puternice cu magnitudinea de 7,0, relatează agenția de știri AFP.

Thailanda nu este o zonă de cutremure și aproape toate seismele care sunt resimțite acolo sunt efecte ale cutremurelor din Myanmar. Deoarece clădirile din Bangkok nu sunt proiectate pentru seisme puternice, daunele structurale ar putea fi semnificative.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te