Autorii unui sondaj de opinie proaspăt au inclus unirea cu România pe o listă de amenințări potențiale la adresa securității Republicii Moldova, dar un număr foarte mic de participanți la sondaj au fost de acord că reprezintă într-adevăr un pericol. Nu amenințările externe, ci cele de ordin intern îi îngrijorează mai mult pe oameni, mai ales emigrarea și depopularea, crizele politice și economice, corupția.
O eventuală unire cu România îi sperie pe 5% dintre respondenții sondajului. De două ori mai mulţi se tem de un potenţial război, iar 6% de amenințările din partea Rusiei.
În general, însă, majoritatea celor chestionați nu consideră că securitatea statului ar fi amenințată de factori externi, ci mai curând de problemele sociale din ţară. Prin urmare, sărăcia şi corupţia ameninţă mai mult securitatea decât unirea cu România sau decât conflictul transnistrean, spune experta Alexandrina Buruian de la compania Magenta Consulting care a realizat sondajul:
„Astfel 69% din toate ameninţările care au fost menţionate au avut o natură internă şi 39% sunt de natură externă. Vedem că populaţia consideră că o ameninţare importantă este emigrarea şi consecinţa acesteia depopularea.”
Experta spune că probleme sociale sunt în capul listei amenințărilor şi la adresa securităţii indivizilor, nu doar la cea naţională:
„Majoritatea menţionează că sărăcia, corupţia, emigrarea şi criza economică, financiară reprezintă ameninţări pentru securitatea personală a cetăţenilor Republicii Moldova şi a altor persoane care locuiesc în acest spaţiu.”
Fiecare al doilea respondent nu crede că vreo ţară străină ar amenința securitatea Moldovei. Rugaţi totuşi să indice o ţară, fiecare al treilea respondent a spus Rusia, 14% – SUA, iar 9% -Ucraina. UE reprezintă un risc pentru 3%. Alexandrina Buruian afirmă că percepţiile respondenţilor sunt influenţate atât de apartenenţa lor etnică, cât şi de mass-media din care aceştia preferă să se informeze:
„Mai des spun că Rusia este o amenințare cetățenii care nu urmăresc media rusă, precum şi românii. Cetăţenii de etnie rusă şi ucraineană sunt mai predispuşi să spună că SUA reprezintă un risc.”
Cei mai mulţi dintre respondenţi înţeleg prin securitatea naţională siguranţa populaţiei, mai curând, decât independenţa statului şi lipsa influențelor din partea altor ţări. Situaţia economică din ţară, cea de pe piaţa muncii şi gradul de respectare a drepturilor fundamentale sunt cele care dau sentimentul de siguranță.
40% dintre respondenţi spun că principala instituţie care asigură securitatea statului e poliţia, urmată de armată. 2% cred că preşedintele este cel care asigură securitatea statului.
Sondajul, realizat la comanda Centrului de Informare şi Documentare privind NATO în Moldova, conţine mai multe aspecte legate de atitudinea faţă de Alianţa Nord Atlantică, inclusiv faţă de proiectele realizate în Moldova.
Doar trei persoane din 10 spun că ştiu despre NATO, iar fiecare al doilea respondent – că a auzit despre Alianţă, dar nu cunoaşte prea multe despre ea. 34% dintre respondenţi cred că NATO contribuie la securitatea Moldovei. Aproape jumătate dintre respondenţi cred însă că NATO nu contribuie la securitatea Moldovei sau chiar o amenință.
Alexandrina Buruian: „În ponderi mai mari cred că colaborarea dintre NATO şi Moldova contribuie la siguranţa ţării tinerii de până la 29 de ani, decât vârstnicii. Cetăţenii din capitală mai mult decât rezidenţii altor localităţi spun că relaţia cu NATO îmbunătățește securitatea Moldovei.”
În general, mai mulţi respondenţi au percepții neutre despre NATO. Totuşi o eventuala aderarea aderare a Moldovei la NATO ar sprijini-o doar trei persoane din 10.
