Dacă în Germania, duminica viitoare, ar avea loc alegeri generale, pe locul doi ar ieşi partidul naţionalist-autoritar, anti-musulman şi xenofob Alternativa pentru Germania (prescurtat: AfD). Asta rezultă din ultimul sondaj, dat publicităţii de către canalul 1 al televiziunii publice, ARD. Sondajul a fost efectuat de către institutul Infratest dimap. Marja de eroare se află, ca de obicei în cazul unor astfel de sondaje, între 1,4 şi 3,1 procente.
Sondajul a confirmat, de fapt, trendul ascendent al partidului AfD. Incidentele din ultimele săptămîni de la Chemnitz şi Köthen, cît şi scandalul legat de demiterea şefului serviciului de informaţii interne, Hans-Georg Maaßen, urmată de avansarea acestuia, au încins atmosfera politică din Germania. Partidele din marea coaliţie guvernamentală, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Partidul Social-Democrat (SPD), au înregistrat pierderi semnificative. Pentru partidul Angelei Merkel ar vota numai 28 la sută din electorat.
Televiziunea ARD a precizat că din 1997 încoace, de cînd se fac aceste sondaje, creştin-democraţii au înregistrat cea mai scăzută susţinere. Pentru social-democraţi ar vota doar 17 la sută, cu un procent mai puţin decît pentru AfD, care astfel a devenit cel de-al doilea partid, redesenînd eşichierul politic german.
Cu un total de 45 de procente, partidele coaliţiei creştin-democrat/social-democrate nu ar mai dispune de majoritatea în parlament.
Celelalte partide parlamentare, care se află în opoziţie, au putut înregistra o uşoară, dar nespectaculoasă creştere. Ecologiştii ar obţine 15 procente, Partidul Stîngii (Die Linke) - 10 şi Partidul Liberal (FDP) - 9 procente.
Dacă ne certăm în continuare, nu putem înainta...
Comentînd starea de fapt existentă în guvern după scandalul Maaßen, vicepreşedintele grupului parlamentar creştin-democrat/creştin-social din Bundestag, Carsten Linnemann, a declarat televiziunii publice germane, ARD:
„Nu mai avem multe şanse de a recîştiga încrederea. Dacă ne certăm în continuare, nu putem înainta. Articularea unor sensibilităţi personale - inclusiv în cadrul guvernului - trebuie oprite. Dacă asta nu se va întampla, atunci o vom lua pe aceeaşi cale ca Italia sau alte ţări, atunci vor mai exista doar forţe radicale, iar partidele populare vor muri.”
Din sondajul citat se mai desprinde şi scăderea popularităţii ministrului de interne, bavarezul creştin-social, Horst Seehofer. Prin declaraţii şi măsuri controversate, cît şi prin atacuri sistematice îndreptate contra Angelei Merkel, Seehofer a contribuit la alterarea climatului din cadrul guvernului de la Berlin. În prezent, numai fiecare al treilea cetăţean cu drept de vot (adică 28%) îl consideră apt ca ministru de interne. (În aprilie mai era apreciat de 39 la sută din electorat.)
Nemulţumirea faţă de Seehofer şi-au exprimat-o astăzi şi peste 250 de personalităţi din domeniul culturii, scriitori, regizori, actori, jurnalişti, muzicieni şi directorii unor teatre. Într-o scrisoare deschisă, publicată în mai multe ziare din Germania (de exemplu, în influentul hebdomadar, Die Zeit), semnatarii au cerut demiterea lui Horst Seehofer. Semnatarii, între care se află jurnalistul Günter Wallraff, fostul director al Berlinalei, Dieter Kosslick, cineasta Emily Atef şi scriitoare Terezia Mora (originară din Ungaria), susţin că „atitudinea provocatoare” a lui Seehofer produce o fractură a societăţii.
Totodată i se reproşează că „sabotează” munca guvernului federal şi contribuie la pătarea imaginii internaţionale a Germaniei. Seehofer mai este criticat şi pentru faptul că a bagatelizat incidentele rasiste şi xenofobe din Chemnitz. Comportamentul lui Seehofer, mai susţin semnatarii, a încurajat „retorica populistă şi radicală de dreapta a partidului Alternativa pentru Germania”. În consecinţă, „Horst Seehofer să demisioneze din funcţia de ministru federal de interne înaintea alegerilor regionale din Bavaria”.
În Bavaria urmează să aibă loc alegeri pe data de 14 octombrie, iar Uniunea Creştin-Socială (bavareză – CSU) este pe cale de a pierde scrutinul.
