Expulzarea pe timp de iarnă a unor solicitanți de azil din R. Moldova a provocat tensiuni în coaliția de guvernământ a Berlinului, relatează cotidianul Tagesspeigel.

Capitala, un land în sine, este guvernată de o coaliție de stânga [a nu se confunda cu guvernul de coaliție al țării, care-și are sediul tot la Berlin] condusă de partidul Social Democrat, din care mai fac parte Partidul Verzilor (ecologiști) și Partidul Stângii (urmaș direct al fostului Partid Comunist est-german).

În acest moment, moldovenii care cer azil la Berlin și vor fi expulzați, pentru că nu au nici o bază legală să primească dreptul de ședere, reprezintă grupa cea mai mare, peste 3.200 – majoritatea familii cu copii, relatează presa berlineză.

Scandalul provocat de acești solicitanți de azil în cadrul coaliției este legat de faptul că în acordul de guvernare este precizat că se renunță la „expulzările pe timp de iarnă”, ceea ce senatoarea pentru afaceri interne – echivalenta unui ministru de interne la nivel federal – social democrata Iris Spanger ar fi încercat anul acesta să ignore. În noiembrie, Spanger a anunțat că o parte din moldoveni , în jur de 600, vor fi trimiși acasă, pentru a face loc în centrele de refugiați pentru ucraineni, Berlinul așteptându-se la cel puțin 12 mii de noi refugiați din Ucraina (la nivelul orașului) numai în lunile de iarnă.

### Vezi și... ###

Zelenski: Rusia „transformă Bahmut și alte orașe în ruine”

La presiunile partidelor din coaliție, Spanger a revenit asupra deciziei, anunțând că iarna nu vor fi expulzații decât cei care au comis delicte în mod repetat sau delicte grave. Săptămâna trecută, joi 8 decembrie, s-a aflat că mai mulți moldoveni au fost urcați în cursa Berlin – Chișinău, împreună cu alți concetățeni, expulzați din alte landuri germane.

Potrivit Tagesspeigel, este vorba de persoane care au comis delicte dar expulzarea lor în decembrie a fost oricum văzută de Partidul Verzilor și de Partidul Stângii drept o „încercare perfidă” a senatoarei pentru afaceri interne de a ocoli cumva prevederile acordului de guvernare.

Moldovenii care cer azil la Berlin, fără nici o șansă de a-l primi, au provocat deja suspendarea și anchetarea senatoarei pentru probleme sociale, Elke Breitenbach, membră a Partidului Stângii, care aprobase în 2021, ca solicitanții de azil să primească în avans ajutorul bănesc pe trei luni, și anume 450 de euro de persoană. Deși era evident că moldovenii nu au nici o șansă de a primi azil, Breitenbach și-a motivat decizia cu restricțiile de mișcare și călătorie impuse din cauza pandemiei de coronavirus. A fost acuzată de opoziția conservatoarea că prin plățile în bani peșini (care nu trebuie returnate în cazul unei expulzări) nu face decât să atragă falși solicitanți de azil din R. Moldova la Berlin.

Numărul acestor solicitanți, potrivit datelor oficiale, a crescut semnificativ, cu peste 350%, față de anul precedent: în aprilie 2021 erau 140 de cereri de azil la nivel național, în august erau deja 951 de cereri de la oameni din Moldova. Din ianuarie până în august 2021, statisticile Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) arătau un total de 2.622 de cereri de azil din partea moldovenilor, aproape toate fără nici o șansă de a fi acceptate.

Rata de accept pentru solicitanții de azil din Moldova în Germania este de sub 1%.

„Toți susținem eforturile președintelui Trump pentru pace”, a spus Rutte într-o conferință de presă cu Zelenski, după ce a explicat că discuțiile nu sunt simple „în contextul acestei violențe oribile”.

Într-o postare pe X în legătură cu vizita, Rutte a scris că NATO va continua să sprijine Ucraina „așa încât să se poată apăra astăzi și să descurajeze o agresiune în viitor”.

După discuțiile cu Rutte, Zelenski a spus că a abordat pe larg chestiunea apărării antiaeriene a Ucrainei. „Absolut toată lumea vede cât de acută este nevoia de sisteme de apărare aeriană și de rachete”, a spus președintele ucrainean.

Este prima vizită în Ucraina a unui oficial occidental de acest rang după atacul rusesc cu rachete balistice asupra orașului nord-estic Sumî, în Duminica Floriilor, pe 13 aprilie, care a ucis 34 de oameni și a rănit 117. Un atac similar la Krivoi Rog, pe 4 aprilie, a ucis 20 de oameni, inclusiv 9 copii.

Atacurile au loc în ciuda promovării unui acord de încetare a focului de către administrația Trump.

• ^{Vezi și: Orașul Sumî își plânge locuitorii uciși de rachetele rusești}

După discuțiile cu Rutte la Odesa, Zelenski a mai spus că Ucraina așteaptă pregătirea rapidă unui contingent de trupe străine care să descurajeze Rusia împotriva unei noi invazii, în eventualitatea unui acord de pace.

„Marea Britanie, Franța și alte țări membre NATO pregătesc deja activ terenul pentru un contingent de securitate în Ucraina. Este important ca toți să fim suficient de rapizi și eficienți în acest proces” a spus liderul ucrainean.

Secretarul general al NATO a mers la Odesa prin Chișinău, unde s-a văzut cu președinta moldoveană, Maia Sandu. Într-un comunicat al Președinției, se spune că cei doi au luat în discuție „evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii”, dar și cooperarea dintre R. Moldova și NATO.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind jurnaliștilor la un briefing de presă din 15 aprilie, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu a spus că schemele pentru corupere electorală au fost identificate în toate raioanele țării, dar acestea au avut o amploare mai amplă, în sudul țării, în particular în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, dar și la nord: în municipiul Bălți și raioanele Fălești și Râșcani, la care se adaugă și raionul Orhei.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) a precizat că dintre cei amendați, majoritatea persoanelor și-au recunoscut vina, iar unii colaborează cu poliția, ajutând la identificarea altor persoane implicate.

Dar sunt și persoane care refuză colaborarea: „acei organizatori la nivel local, care au asigurat procese de corupție electorală”, a spus șeful IGP, care a precizat că doar 3% dintre amenzile aplicate au fost contestate în instanță.

Legislația moldoveană prevede amenzi cuprinse între 25.000 și 37.500 de lei pentru corupere electorală pasivă, adică primirea așa-numitor „pomeni electorale” ca bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje în schimbul votului.

• Citește și: Zeci de sesizări, contra amenzilor pentru vânzarea votului. CC le respinge pe toate

Cernăuțeanu a mai spus că numărul persoanelor cercetate pentru corupere electorală a depășit 140.000, fiind în creștere cu câteva mii față de datele prezentate de poliție acum jumătate de an.

„Toate aceste persoane au fost desjucate din cadrul cauzei penale și au fost trimise în adresa Poliției pentru a fi documentate pentru corupere electorală”, a spus șeful IGP.

Forma activă a coruperii electoarele este pedepsită și penal. În decembrie 2024, procurorul general, Ion Munteanu, a anunțat că procurorii instrumentează 84 de cauze penale privind coruperea alegătorilor.

Tot atunci, Serviciul de Informații și Securitate a prezentat un raport potrivit căruia autoritățile ruse ar fi creat un centru de comandă la Moscova pentru a submina procesul electoral din R. Moldova. Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi fost desemnat lider al acestui grup, având la dispoziție resurse financiare, logistice și tehnice oferite de Rusia pentru a influența rezultatele scrutinelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sesiunea de BAC se va desfășura în perioada 3–20 iunie. Elevii vor susține probe la limba de instruire, limba străină, disciplina de profil și o disciplină la alegere.

Elevii din școlile cu predare în limba rusă pot fi scutiți de examenul la limba și literatura română, dacă obțin un certificat de competență lingvistică de nivel B2. Certificatul poate fi eliberat inclusiv de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare.

Pentru sesiunea 2025, ministerul a aprobat 91 de centre de BAC, dintre care 30 sunt în Chișinău. În 17 raioane, din cauza numărului mic de candidați, va funcționa câte un singur centru. Lista centrelor, precum și desemnarea președinților și secretarilor acestora, a fost stabilită în baza propunerilor înaintate de direcțiile raionale de educație.

Evaluări externe pentru gimnazii

Pentru elevii de clasa a IX-a, Ministerul Educației anunță o evaluare centralizată a testelor scrise. Lucrările vor fi verificate în patru Centre Republicane de Evaluare, toate situate în Chișinău.

Peste 32.000 de candidați sunt în scriși pentru a susține examenele de clasa IX-a. Rezultatele vor fi afișate pe 23 iunie, în instituțiile unde elevii au studiat.

Toate centrele de examen vor fi monitorizate video. Testele vor fi sigilate și transportate sub supraveghere strictă către centrele de evaluare. Contestațiile vor putea fi depuse în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor, iar notele finale vor fi comunicate până la sfârșitul lunii iunie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei doi chinezi capturați în timpul luptelor din regiunea Donețk, au spus jurnaliștilor că au fost racolați în armata rusă prin intermediul rețelelor de socializare online din China, unde este intens răspândită propaganda care îndeamnă la înrolarea în serviciul militar al Rusiei.

Ei susțin că aceste mesaje își ating deseori ținta, deoarece în China, statutul de militar este unul râvnit, însă nu este foarte accesibil, motiv pentru care „unii pot fi tentați” să dea curs ofertei rusești. De asemenea, în China este promovată o „atitudine prietenoasă” față de Rusia, așa încât decizia de a te alătura armatei ruse nu apare ca problematică.

Salariile mari promise, motivul principal

Dar ambii prizonieri au spus că banii au fost principalul motiv pentru care s-au alăturat armatei ruse, având în vedere că în videoclipurile de propagandă li se promiteau un salariu de 200 - 250 de mii de ruble pe lună (până la 2.500 de euro - n.r.).

Unul din cei doi a spus că au primit astfel de sume pe cardurile lor, dar că nu au reușit să le cheltuie, iar comandanții ruși le luau periodic cardurile pentru a plăti cu ele pentru combustibili, încărcătoare pentru mobil și alte lucruri.

Celălalt prizonier a afirmat că oricum nu se aștepta la un asemenea salariu, pentru că nu intenționa să participe la lupte. El spune că dorea să lucreze în domeniul reabilitării medicale - cu asta se ocupa și în China - însă ajuns în armata rusă, lucrurile s-au schimbat.

Ping-pong de declarații între Kiev și Beijing

În conferința de presă din 14 aprilie, cei doi au spus că sunt dispuși să participe la un schimb de prizonieri și au cerut autorităților chineze să fie repatriați.

„În China, indiferent de partea cui lupți, ești pedepsit. Nu știu exact câți ani voi primi, dar oricum vreau să mă întorc acasă, la cei dragi”, a spus un prizonier.

Autoritățile ucrainene spun că desfășoară în prezent mai multe investigații pentru a afla cum au ajuns cetățenii chinezi să participe în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Anchetatorii verifică inclusiv declarațiile celor doi prizonieri, bănuiți inclusiv de crime de război și mercenariat.

Ministerul chinez al Afacerilor Externe a spus marți, 15 aprilie, că respinge ceea ce a numit „manipularea și agitația” din jurul celor doi cetățeni chinezi capturați în Ucraina. Beijingul a insistat că „verifică informațiile și circumstanțele relevante”.

• ^{Citește și: Zelenski ia China în vizor după ce a prins doi chinezi, luptând pentru Rusia. China ripostează}

Săptămâna trecută, diplomația chineză critica „declarațiilor iresponsabile” în legătură cu presupusul sprijin acordat Rusiei în război, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Beijingul „a închis ochii” la racolarea cetățenilor săi de către Rusia.

Zelenski a mai afirmat că serviciile ucrainene dețin informații despre prezența a cel puțin 155 de cetățeni chinezi în rândurile armatei ruse.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia „nu implică China în războiul contra Ucrainei” și că Beijingul ar avea o „poziție echilibrată”.

Spre deosebire de SUA și alte țări occidentale, China se prezintă drept o parte neutră în războiul dintre Rusia și Ucraina și nu oferă ajutor militar niciuneia dintre părți. Totuși, Beijingul rămâne un aliat politic și economic apropiat al Moscovei, iar membrii NATO numesc China un „complice esențial” în acest război, pe care nu l-a condamnat vreodată.

După Serviciul ucrainean al RFE/RL

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

După deliberări de circa două ore, membrii Adunării populare au adoptat în o rezoluție adresată conducerii R. Moldova prin care au condamnat decizia CC.

Într-un comunicat emis înaintea ședinței, legislativul local de la Comrat a catalogat decizia CC ca una „îndreptată spre lichidarea bazei autonomiei găgăuze și spre subminarea situației socio-politice” din R. Moldova.

După adoptarea rezoluției, deputatul local Ilia Uzun a prezentat poziția Comitetului Executiv al Găgăuziei, care a spus că susține în totalitate pe cea a legislativului.

Uzun, care a preluat conducerea executivului local după arestarea Evgheniei Guțul, a spus că decizia CC este „o lovitură asupra autonomiei găgăuze” și asupra „sistemului de balans între centru și autonomie”.

Aliatul lui Guțul a mai declarat că decizia CC este e doar una dintre metodele puterii de la Chișinău de a eroda autonomia locală, iar alte metode includ amenzile mari pentru corupția electorală și arestarea Evgheniei Guțul.

El crede că puterea de la Chișinău „vrea o subjugare totală”, însă Găgăuzia „nu se supune”.

„Găgăuzia se va răscula, la sigur”, a spus Uzun.

Deputații de la Comrat nu mai pot propune procurorul-șef local

Cu o zi înaintea, CC a declarat neconstituționale mai multe prevederi legale, în urma cărora Adunarea Populară de la Comrat a pierdut dreptul de a desemna procurorul-șef al UTA Găgăuzia. Până acum, CSP era obligat să examineze doar candidatul propus de Adunare.

Decizia Curții, care este definitivă, vine în urma examinării unei sesizări a procurorului general al R. Moldova, Ion Munteanu, care spune că prevederile anterioare ofereau Găgăuziei „un tratament diferit față de alte administrații locale” și alte etnii care locuiesc pe teritoriul țării și nu au dreptul să aleagă procurorul raional/municipal.

Un alt argument a lui Munteanu spune că Procuratura este o „instituție autonomă în cadrul autorității judecătorești” și, prin urmare, puterile legislativă și executivă nu trebui să se implice în desemnarea procurorului.

Imediat după decizia CC, Procuratura Generală a emis un comunicat în care a salutat decizia judecătorilor constituționali.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | De ce Chișinăul eșuează în relația cu Comratul

Pe lângă membrii Adunării Populare, decizia CC a fost criticată și de unele partide de opoziție. PSRM, cel mai mare partid din opoziția parlamentară, a exprimat „dezacordul ferm” cu decizia CC.

Potrivit socialiștilor, decizia CC „subminează echilibrul relațiilor dintre centru și autonomie” și ar putea avea efecte negative și asupra reglementarii conflictului transnistrean.

Cu un mesaj similar a venit și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști la alegerile prezidențiale precedente.

Decizia este „o lovitură simbolică prin eliminarea unui mecanism de echilibru între centru și autonomie”, a scris pe rețele Stoianoglo, care astăzi face parte din blocul declarat pro-european „Alternativa”, alături de alți politicieni care în trecut au colaborat cu Igor Dodon: Marc Tkaciuc, Ion Chicu și Ion Ceban.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

BERD a anunțat luni, 14 aprilie, că este în căutarea unui investitor strategic, gata să investească pe termen lung în singurul port maritim din R. Moldova. Banca a spus că procesul este „în deplină coordonare cu Guvernul R. Moldova”.

„Noi am fost informați că începe această procedură”, a spus ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea rugat de jurnaliști să comenteze anunțul BERD în marginea unei conferințe la un alt subiect. El a spus că autoritățile nu cunosc alte detalii decât cele spune public de BERD.

Banca a sprijinit construcția și operarea Portului Internațional Liber Giurgiulești încă din 1995, iar din 2021 a devenit proprietara conglomeratului Danube Logistics SRL, care este unicul operator al portului moldovean. În prezent, portul de la Giurgiulești gestionează peste 70% din comerțul de import și export pe apă al țării.

În vara anului trecut, Guvernul României și-a exprimat interesul în achiziția portului moldovean. Printr-o decizie din 28 august 2024, Guvernul de la București a dat undă verde începerii unor negocieri cu BERD pentru cumpărarea portului.

Comentând intenția României, purtătorul de cuvânt al Guvernului Moldovei, Daniel Vodă, a explicat atunci că la Giurgiulești funcționează două entități de infrastructură portuară: Portul Internațional Liber de la Giurgiulești, care aparține BERD, și Portul de stat, care este în proprietatea Guvernului moldovean.

Vodă a dat asigurări că „nu există nicio discuție cu privire la vinderea portului de stat”. El a mai spus că nu doar România este interesată de cumpărarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, dar și Turcia, Regatul Țărilor de Jos și Danemarca.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„200 de milioane de lei sunt repartizați egal între municipiul Chișinău, care va beneficia de 100 de milioane de lei, și restul pentru școlile din țară, pentru inițierea procesului de alimentație”, a declarat luni, 14 aprilie, ministrul Educației Dan Perciun, care spune că renovările vor fi finalizate până la începutul noului an școlar 2025-2026.

Potrivit oficialului, lucrările vizează îmbunătățirea condițiilor de alimentație pentru aproape 300.000 de elevi din clasele a I-IX-a. Perciun argumentează că renovările sunt necesare în contextul în care, începând cu luna septembrie 2025, elevii din clasele a V-a și a IX-a vor beneficia de alimentație gratuită.

• Te-ar putea interesa și: Ce produse sunt incluse în meniul gratuit de care vor beneficia elevii din gimnaziu

În municipiul Chișinău, fiecare instituție de învățământ va beneficia de o sumă fixă de 200.000 de lei, la care se va adăuga o sumă calculată per elev, astfel încât să se țină cont de numărul de elevi din fiecare instituție.

Școlile din restul țării vor primi circa 20.000 de lei, la care se va adăuga un coeficient per elev. În cazul instituțiilor cu un număr mare de elevi, finanțarea va putea ajunge până la jumătate de milion de lei per școală.

Lucrările de reparație și dotare cu echipamente se vor desfășura pe parcursul verii. Ele vor fi coordonate de Ministerul Educației și Cercetării în colaborare cu autoritățile locale, iar licitațiile vor fi organizate la nivel de raion.

Ministrul Perciun spune că efortul face parte din extinderea programului de alimentație gratuită de la 135.000 de elevi, la circa 300.000. Pentru alimentația elevilor pe parcursul unui an întreg de studii, autoritățile vor cheltui 600 de milioane de lei.

De acest sprijin vor beneficia inclusiv elevii din școlile profesionale și cele cu profil sportiv, precum și cei din clasele V–XII din raioanele de est ale Republicii Moldova, municipiul Bender și instituțiile de învățământ aflate în zona de securitate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președinția moldoveană a transmis că vizita „reconfirmă sprijinul bipartit” de care se bucură R. Moldova în Statele Unite.

Sandu a spus delegației americane că pentru R. Moldova este importantă menținerea sprijinului american, în special în domeniul securității energetice, unde odată cu suspendarea activității Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), mai multe proiecte derulate cu suport american au fost suspendate.

Din delegație fac parte patru congresmani republicani și patru democrați, inclusiv doi membri ai grupului de prietenie cu Republica Moldova din Congresul SUA (Moldova Caucus).

Maia Sandu a vorbit delegației americane că R. Moldova se confruntă cu riscuri „generate de atacurile hibride ale Federației Ruse” și a spus că Moldova are un „rol esențial” în menținerea stabilității la frontiera cu Ucraina invadată de Kremlin.

Tot astăzi, delegația americană va avea o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Șeful legislativului, care este și liderul PAS, a spus presei că va vorbi despre proiectele majore din R. Moldova care întâmpină dificultăți după retragerea finanțării americane prin USAID.

El a călătorit recent în SUA, alături de ministrul de Externe Mihai Popșoi. Revenit la Chișinău, Grosu a spus că autoritățile americane au confirmat disponibilitatea de a relua finanțarea unor proiecte mari care în trecut beneficiau de suportul USAID.

„Sunt semnale bune. Nu vreau să vă dau denumirea proiectelor, dar sunt proiecte mari din domenii prioritare”, a declarat președintele Parlamentului.

• Te-ar putea interesa și: Circa 200 de moldoveni aflați ilegal în SUA vor fi repatriați, spune speakerul Igor Grosu

Departamentul de Stat al SUA a oprit, pe 24 ianuarie, finanțarea pentru aproape toate programele de asistență financiară externă, ca parte a eforturilor președintelui Donald Trump de a le alinia la obiectivele sale de politică externă.

În R. Moldova, USAID a fost prezentă din 1992 și a oferit asistență de circa două miliarde de dolari până în prezent, potrivit autorităților moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Una din dronele rusești a cauzat un incendiu la o stație petrolieră din regiunea ucraineană Zaporojie, dar nimeni nu a fost rănit, a spus guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov. Forțele aeriene ucrainene spun că au doborât alte 40 de drone, iar 11 nu au ajuns la țintă, fiind probabil bruiate electronic. Nu este limpede dacă alte drone au scăpat, cauzând pagube.

Atacurile au continuat în ciuda șocului și condamnărilor internaționale cauzate de loviturile de duminică la Sumî. Două rachete balistice rusești au lovit zone rezidențiale ale orașului din nord-estul Ucrainei, în timp ce oamenii mergeau la biserică de Florii sau la plimbare, printre uciși și răniți numărându-se și copii.

Reacțiile europene continuă: Trump ar trebui să vadă „bătaia de joc” a lui Putin

Reluând luni dimineață condamnările internaționale ale atacului, luni dimineața, ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a spus că președintele american Donald Trump și administrația acestuia ar trebui să vadă că președintele rus Vladimir Putin „își bate joc de bunăvoința lor”.

Înainte de Sumî, Rusia a mai atacat cu o rachetă balistică pe 4 aprilie un restaurant și un teren de joacă din Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean, Volodomir Zelenski, ucigând 20 de oameni, inclusiv 9 copii.

„Ucraina a căzut de acord în mod necondiționat asupra opririi focului cu peste o lună în urmă. Atacurile ticăloase de la Krivoi Rog și Sumî sunt răspunsul în bătaie de joc al Rusiei”, a spus Sikorski la sosirea la Luxemburg pentru o reuniune a miniștrilor europeni de externe.

• ^{Vezi și: Primele reacții din capitalele europene după atacul rusesc asupra Ucrainei:}

Armistițiul acceptat de Ucraina a fost mediat de Trump, iar ministrul de externe polonez și-a exprimat speranța că președintele american vede ce se întâmplă și va lua „decizii corecte”.

Comentând în cursul nopții atacul de la Sumî, Trump l-a descris drept „îngrozitor”. „Mi s-a spus că a fost o greșeală, dar cred că este un lucru îngrozitor”, a spus Trump fără să explice la cine se referă sau la ce incident anume prin „greșeală”.

Înaintea reuniunii de la Luxembourg, luni dimineață, șefa politicii externe și de securitate, Kaja Kallas, a făcut apel la exercitarea unor „presiuni maxime” asupra Rusiei în urma atacului de la Sumî, pentru oprirea războiului din Ucraina.

Alăturându-se și el corului internațional al condamnărilor, viitorul cancelar conservator al Germaniei, Friedrich Merz, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin de comiterea unei crime grave de război prin loviturile de la Sumî.

Merz care urmează a fi votat în fruntea unui guvern de coaliție în următoarele săptămâni a spus că a fost un atac „deliberat și brutal”.

„Asta le face Putin celor care vorbesc cu el despre încetarea focului”, a spus Merz, adăugând că este „naiv” să ceri în continuare negocieri de pace cu Putin, care interpretează aceste inițiative ca semn de slăbiciune.

După DPA și Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Cu profundă tristețe, anunțăm că tatăl nostru, Mario Vargas Llosa, a murit astăzi în liniște, la Lima, înconjurat de familie”, a scris pe rețeaua X fiul cel mare al scriitorului, Álvaro, într-un mesaj semnat și de frații săi, Gonzalo și Morgana Vargas Llosa.

Născut într-o familie peruană din clasa de mijloc, Vargas Llosa a fost una dintre figurile emblematice ale „boom-ului” literar latino-american din anii ’60–’70, alături de Gabriel García Márquez (Columbia) și Julio Cortázar (Argentina).

În ultimele luni, au circulat zvonuri despre înrăutățirea stării sale de sănătate, iar scriitorul a stat departe de viața publică.

În octombrie anul trecut, fiul său Álvaro Vargas Llosa spunea că, fiind pe punctul de a împlini 90 de ani, tatăl său este la „o vârstă la care trebuie să-ți reduci puțin ritmul activităților”.

„Moartea sa va întrista rudele, prietenii și cititorii din întreaga lume”, a mai spus familia într-o declarație, adăugând: „Dar sperăm că, așa cum se întâmplă și cu noi, vor găsi mângâiere în faptul că a avut o viață lungă, aventuroasă și rodnică și lasă în urmă o operă care îl va depăși”.

Moștenirea literară și nu numai

Vargas Llosa a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2010 pentru opere precum Mătușa Julia și condeierul (1977), Războiul de la sfârșitul lumii (1981) și Moartea în Anzi (1993).

A fost apreciat pentru descrierea fidelă a realităților sociale în romane precum Orașul și câinii ( 1963) și Conversație la catedrală (1969). Operele sale au fost traduse în aproximativ 30 de limbi.

Însă, spre deosebire de mulți dintre colegii săi de generație, a renunțat devreme la ideile socialiste, iar implicarea sa în politică și convingerile conservatoare au iritat profund clasa intelectuală de stânga din America Latină.

În 1990, a candidat la președinția Peru-ului, susținând că vrea să salveze țara de haosul economic și de insurgența marxistă.

A pierdut în turul al doilea în fața lui Alberto Fujimori, un agronom și profesor universitar necunoscut la acea vreme, care a ajuns ulterior la închisoare pentru crime împotriva drepturilor omului și corupție.

Dezamăgit de înfrângerea electorală, Vargas Llosa s-a mutat în Spania, dar a rămas o voce influentă în spațiul latino-american, criticând vehement noul val de lideri de stânga radicală, în frunte cu fostul președinte Venezuelei, Hugo Chávez.

Vargas Llosa s-a mutat anul trecut înapoi la Lima, undea și-a sărbătorit și cea de-a 89-a zi de naștere, pe 28 martie.

Cu câteva zile înainte, fiul său Álvaro a publicat pe X trei fotografii care îl arătau pe scriitor în diferite locuri din Lima, unde a scris ultimele sale două romane: Colțurile( 2016) și Îți dedic tăcerea mea (2023).

Familia a anunțat că, potrivit dorinței lăsate de Vargas Llosa, nu va fi organizată nicio ceremonie publică de înmormântare, iar corpul scriitorului va fi incinerat.

După AFP și Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a fost printre primii lideri europeni care au reacționat pe rețele de socializare online la atacul rusesc.

„Moldova deplânge victimele alături de Ucraina și cere mai multă apărare antiaeriană pentru a salva vieți”, a scris pe X președinta moldoveană, care a adăugat că „agresorul trebuie tras la răspundere”.

• Vezi și: Cel puțin 34 de ucraineni au murit de Florii, într-un atac al Rusiei asupra orașului Sumî

Rusia a atacat orașul ucrainean Sumî duminică dimineața, 13 aprilie, de Florii. Două rachete balistice au lovit chiar în centrul localității, unde se aflau zeci de persoane. Autoritățile ucrainene spun că cel puțin 34 de oameni și-au pierdut viața, inclusiv doi copii, iar 117 oameni au fost răniți, unii aflându-se în stare gravă.

Reacții din Statele Unite

„Cred că a fost îngrozitor”, a declarat președintele american Donald Trump, vorbindu-le jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial care îl aducea din Florida la Washington, duminică seara.

„Și mi s-a spus că a fost o greșeală. Dar cred că este un lucru îngrozitor. Cred că întregul război este un lucru îngrozitor”, a spus Trump. Întrebat ce a vrut să spună prin „greșeală”, el a răspuns: „Au făcut o greșeală... o să-i întrebați pe ei”, fără a preciza la cine se referă sau la ce incident anume.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a calificat și el atacul drept „îngrozitor”. El a mai spus că este „o aducere aminte tragică al motivului pentru care președintele Trump și administrația sa depun atâtea eforturi pentru a pune capăt acestui război și a obține o pace durabilă.”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a îndemnat duminică pe Trump să viziteze Ucraina pentru a înțelege mai bine amploarea distrugerilor provocate de invazia Rusiei.

„Vă rog, înainte de orice decizie, înainte de orice formă de negocieri, veniți să vedeți oamenii, civilii, soldații, spitalele, bisericile, copiii distruși sau morți”, a spus Zelenski, potrivit transcrierii unui interviu difuzat de postul american CBS.

Atacul rusesc a avut loc la două zile după întrevederea-surpriză de la Sankt Petersburg între Vladimir Putin și trimisul special al SUA, Steve Witkoff.

Întâlnirea a avut loc pe fundalul unei iritări vădite a liderului de la Washington, Donald Trump, care a promis că va pune capăt războiului din Ucraina. La câteva ore după ce Witkoff a aterizat în Rusia, Trump a scris și el pe rețelele că „Rusia trebuie să se miște. Prea mulți oameni mor.” El a numit din nou conflictul „absurd” și a spus că acesta „nu ar fi trebuit niciodată să se întâmple”.

Consternare în Europa

Liderul francez, Emmanuel Macron, a scris că „toți știu că acest război a fost inițiat doar de către Rusia, iar astăzi a devenit clar că Rusia este cea care a ales să-l continue” cu dispreț față de viețile omenești și „efortul diplomatic al președintelui Trump”.

Președintele Franței a subliniat că trebuie să urmeze „măsuri dure” pentru a împinge Rusia spre încetarea focului.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis că atacul rusesc asupra orașului Sumî este „un exemplu macabru al felului în care Rusia a intensificat atacurile în timp ce Ucraina a acceptat o încetare necondiționată a focului”.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „profund alarmat și șocat” de bombardamentul care urmează „un model devastator de atacuri similare asupra orașelor ucrainene în ultimele săptămâni”.

La aproape o lună de la primul anunț privind un cadru general al unui acord de încetare a focului, negociat de Washington separat cu Ucraina și Rusia, încetarea focului pare să fi eșuat complet, iar Kievul și mai ales Moscova recurg la atacuri zilnice.

Regiunea ucraineană Sumî, care se învecinează cu regiunea rusă Kursk, este cel mai evident loc unde forțele ucrainene anticipează o nouă ofensivă rusească, inițiată după succesele rușilor pe partea lor a graniței.

Un alt lider european, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus că prin acest atac, Moscova „a arătat încă o dată că acest război există și durează doar pentru că ea alege asta”.

Costa a subliniat că Uniunea Europeană „va fi mereu alături de poporul eroic al Ucrainei”, iar cei responsabili pentru aceste atacuri trebuie trași la răspundere.

O reacție a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nausėda, care a numit atacul asupra orașului Sumî „o palmă peste față pentru toți cei care caută și doresc pacea”.

Liderul baltic a scris că lumea civilizată „trebuie să folosească forța pentru a-i opri pe acești barbari care ucid civili și copii” și și-a exprimat sprijinul pentru Zelenski și poporul ucrainian.

Mesaje similare au transmis și alți lideri europeni, în timp ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut un nou apel la comunitatea internațională să pună presiune pe Rusia în vederea opririi atacurilor.

„Fără presiune asupra Rusiei, pacea este imposibilă. Discuțiile nu au oprit niciodată rachetele balistice și bombele aeriene. Este nevoie ca atitudinea față de Rusia să fie similară cu cea față de un terorist”, a transmis liderul de la Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

După două ore de discuții, oficialii iranieni au descris efortul drept „pozitiv” și „constructiv”. Delegația americană nu a emis niciun comunicat imediat privind rezultatul discuțiilor din capitala Omanului, Muscat.

Cele două delegații au convenit reluarea negocierilor săptămâna viitoare, tot la subiectul programului nuclear iranian, anunță Associated Press, care citează televiziunea de stat iraniană.

Tema discuției dintre reprezentanții SUA, conduși de emisarul președintelui american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și cei iranieni, în frunte cu ministrul de Externe de la Teheran, Abbas Araghchi, a fost progresul rapid al programului nuclear iranian, în paralel cu amenințarea Washingtonului cu un răspuns militar.

Teheranul a insistat ca discuțiile să fie „indirecte”, ceea ce presupune ca negociatorii să nu stea în aceeași cameră, ci să-și transmită mesajele prin intermediari. Casa Albă a descris discuțiile drept un angajament diplomatic direct.

„Ceea ce este clar în această etapă este că negocierile sunt indirecte și, din perspectiva noastră, se referă exclusiv la problema nucleară”, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, după ce a sosit în capitala Omanului, Muscat.

El a mai spus că a venit în Oman „cu voința necesară pentru a ajunge la un acord bazat pe egalitate și unul care să asigure interesele naționale ale poporului iranian”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat miercuri, 9 aprilie, că „dacă va fi necesar”, Statele Unite vor folosi „categoric”, forța militară împotriva Iranului în cazul în care nu se va ajunge la un acord.

În acest scenariu, Israelul ar urma să joace un rol principal.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a reacționat vineri, 11 aprilie, într-o postare pe rețele: „Cu seriozitate și vigilență sinceră, oferim diplomației o șansă reală”.

Emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a sosit la Muscat din Rusia, unde a discutat cu președintele Vladimir Putin.

• Citește și: Trimisul lui Trump a purtat discuții cu Putin, în timpul unei opriri surpriză în Rusia

Disputa dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian este una mai veche, dar președintele Trump a spus categoric că nu va permite Iranului să aibă arme nucleare.

Însă rămâne neclar dacă președintele american dorește să restrângă activitățile nucleare ale Iranului sau să le oprească complet.

La rândul său, Iranul se arată dispus să ofere asigurări că nu caută să producă o bombă, dar a respins ideea de a abandona complet programul său nuclear.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Acesta este un sprijin record în ajutor militar acordat Ucrainei”, a spus Healey.

Întâlnirea în format Ramstein de la Bruxelles vine pe fondul incertitudinii tot mai mari privind sprijinul SUA pentru Ucraina și eforturile aliaților europeni de a reduce decalajul în timp ce Kievul rezistă invaziei în curs a Rusiei.

„2025 este anul critic pentru acest război”, a spus Healey. „Acum este momentul critic pentru ca industriile de apărare, armatele și guvernele să-și intensifice efortul”.

Secretarul britanic al apărării a subliniat că sprijinul aliaților Ucrainei nu este doar despre ajutor militar

„Angajamentele nu au fost doar despre puterea de foc, ci despre transmiterea unui mesaj clar: «Suntem alături de voi în luptă și în pace»”, a spus Healey.

Londra a alocat 4,5 miliarde de lire sterline (5,8 miliarde de dolari) pentru Ucraina în 2025 - cea mai mare contribuție anuală de până acum.

Regatul Unit și Norvegia au promis anterior 450 de milioane de lire sterline (585 de milioane de dolari) în sprijin militar combinat.

Germania a anunțat că va trimite patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T, tancuri, vehicule blindate, rachete, obuze și multe altele, cu o contribuție de 11 miliarde de euro (aproape 14,4 miliarde de dolari) până în 2029.

• Citește și: Coaliția pentru Ucraina avansează, dar dubiile despre implicarea SUA rămân

Suma recent dezvăluită arată că „mesajul a fost înțeles foarte clar, că sprijinul pentru Ucraina nu se poate diminua”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Dovile Sakaliene, jurnaliștilor prezenți la summit.

„Lituania a promis în mod special aproape 30 de milioane de euro (34 de milioane de dolari), iar asta înseamnă că în acest an, am promis deja 110 de milioane de euro (125 de milioane de dolari) și vom ajunge, desigur, la 200 de milioane (280 de milioane de dolari), și probabil vom merge spre mai mult”, a adăugat ea.

Țările de Jos au alocat, de asemenea, 150 de milioane de euro (170 de milioane de dolari) pentru a stimula apărarea antiaeriană a Ucrainei, a anunțat ministrul olandez al apărării Ruben Brekelmans.

Angajamentele vin în momentul în care Rusia intensifică atacurile asupra țintelor militare și civile ucrainene și respinge propunerile de încetare a focului din partea președintelui american Donald Trump.

Healey a declarat că președintele rus Vladimir Putin amână negocierile în timp ce intensifică atacurile asupra Ucrainei.

Lansată în 2022 de fostul secretar al Apărării al SUA Lloyd Austin, UDCG a oferit până acum aproximativ 126 de miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei din aproximativ 50 de țări.

Revenirea lui Trump la Casa Albă a marcat o schimbare în politica externă a SUA.

Washingtonul nu a aprobat un nou ajutor pentru Kiev în 2025 și s-a concentrat, în schimb, pe promovarea unui acord negociat cu Moscova.

Întâlnirea din 12 februarie în format Ramstein de la Bruxelles a fost prima care nu a fost prezidată de secretarul american al apărării, deoarece șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a transferat rolul omologului său britanic.

Hegseth nu a participat personal la întâlnirea din 11 aprilie, dar s-a alăturat prin link video.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Witkoff a făcut o oprire la Sankt Petersburg în timp ce se îndrepta spre Oman, unde participă sâmbătă, 12 aprilie, la discuții de nivel înalt cu Teheranul privind programul nuclear al Iranului.

Știrea despre întâlnire a apărut în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe rețele că a trecut deja o lună de când Rusia a respins o propunere a SUA pentru o „încetare a focului totală și necondiționată”.

La câteva ore după ce Witkoff a aterizat în Rusia, Trump a scris și el pe rețelele sociale că „Rusia trebuie să se miște. Prea mulți oameni mor.” El a numit din nou conflictul „absurd” și a spus că acesta „nu ar fi trebuit niciodată să se întâmple”.

Imaginile cum Putin îl întâmpină pe Witkoff în biblioteca prezidențială din Sankt Petersburg au apărut la televiziunea rusă de stat. Potrivit agențiilor de presă ruse, discuțiile au durat peste patru ore.

„Tema întâlnirii — aspecte privind soluționarea conflictului din Ucraina”, se arată într-un comunicat scurt al Kremlinului emis după încheierea întrevederii.

Vizita lui Witkoff a avut loc în contextul unei intensificări a activității diplomatice în jurul războiului din Ucraina, care include discuții SUA–Ucraina la Washington și o reuniune prezidată de Marea Britanie și Germania la Bruxelles.

Agenția rusă de presă TASS a raportat că Witkoff s-a întâlnit și cu Kirill Dmitriev, un apropiat influent al Kremlinului și director al Fondului Rus pentru Investiții Directe.

Cei doi s-au întâlnit și săptămâna trecută, la Washington, unde au discutat despre întărirea relațiilor bilaterale. Dmitriev a numit discuțiile din 11 aprilie productive, potrivit TASS.

Vizita a avut loc la o zi după ce oficiali americani și ruși s-au întâlnit la Istanbul pentru a discuta despre normalizarea relațiilor diplomatice.

Luna trecută, întâlnirea lui Witkoff cu Putin a deschis calea unei discuții telefonice între președinții rus și american. Trimisul lui Trump a mai vizitat Rusia și în februarie și a participat la discuțiile dintre SUA și Rusia de la Riad.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o scrisoare adresată prim-ministrului Dorin Recean din 11 aprilie, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) au cerut Guvernului să folosească o parte din banii prevăzuți de rectificarea bugetară denumită „Bugetul Plus” pentru a crește salariul minim cu 500 de lei pentru că minimul de existență pentru o familie activă deja depășește 6.100 de lei.

„Bugetul Plus”, propus de Guvern și votat de Parlament în prima lectură pe 7 aprilie, prevede alocarea suplimentară a opt miliarde de lei pentru unele investiții și ajutoare sociale.

La rândul său, Guvernul a transmis prin purtătorul său de cuvânt, Daniel Vodă, că face creșteri salariale „într-un mod responsabil față de bugetul public”. Vodă a spus că salariul minim se majorează anual, pe 1 ianuarie, iar anul acesta a ajuns la 5.500 de lei, față de circa 3.000 cât era acum trei ani.

• Citește și: Salariul – principala sursă de venit, iar cei mai mulți bani se duc pe mâncare. Cât câștigă moldovenii și pe ce își cheltuie banii?

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2024, venitul mediu lunar al moldovenilor a fost de circa 5.300 lei pe persoană, iar cheltuielile de aproximativ 4.400 lei.

Deși veniturile au crescut cu 7,5% față de 2023, ajustate la inflație, creșterea reală a fost de doar 2,7%. Cheltuielile, în termeni reali, au scăzut cu 0,9%.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te