Pe 24 martie, asociația Promo-LEX a publicat o opinie juridică vizavi de inițiativa legislativă de modificare a legii privind combaterea coruperii alegătorilor. Printre altele, experții Promo-LEX au îndemnat deputații să renunțe la tentativa de a introduce în Codul Contravențional sancțiuni pentru dezinformarea online pentru că articolul ar încalcă „principiile clarității și previzibilității legi”.

De asemenea, juriștii au subliniat că articolul conține termeni care nu au nicio legătură între ei. De exemplu, deputații consideră că utilizarea discursului instigator la ură pentru dezinformare online este o circumstanță agravantă care atrage amenzi mai mari. La rândul său, Promo-LEX a evidențiat că, dacă dezinformarea poate influența securitatea națională, discursul instigator la ură ține în principal de relațiile sociale și este deja sancționat prin alte prevederi legale.

• Te-ar putea interesa și: Deputații, criticați de Promo-Lex că au votat mai multe legi încălcând procedura, la prima ședință din sesiunea de primăvară

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) de asemenea și-a exprimat îngrijorarea față de modificările propuse de deputați. CJI a spus că restricționarea libertății de exprimare contravine normelor unei societăți democratice. Totodată, CJI consideră că introducerea unor astfel de amenzi ar putea duce la abuzuri sau crea „precedente imprevizibile, periculoase și abuzive”.

În opinia CJI, articolul propus de deputați conține formulări prea generale, care pot fi interpretate în mod diferit. De exemplu, expresia „răspândire printr-un sistem accesibil publicului” poate fi aplicată în diverse situații, inclusiv dacă o persoană doar redistribuie o postare, fără a o crea. Experții au menționat că proiectul nu clarifică dacă sancțiunile se aplică și postărilor de pe Facebook vizibile doar prietenilor sau situațiilor în care cineva distribuie un link fără a adăuga vreun comentariu.

O altă circumstanță agravantă prevăzută în proiect vizează răspândirea dezinformării „pentru a sprijini eforturile unor entități străine”. Centrul a subliniat că aceste formulări sunt vagi, fără a clarifica despre ce eforturi este vorba sau la ce entități străine se referă autorii proiectului.

De asemenea, CJI consideră inacceptabil ca poliția să decidă dacă o publicație reprezintă dezinformare. Juriștii se îndoiesc de promisiunea deputaților că restricțiile vor viza doar afirmațiile factuale și nu opiniile. Potrivit CJI, modul în care este formulat articolul „contrazice în mod evident această afirmație”.

Reprezentanții CJI au mai subliniat că restricții similare sunt în vigoare în Rusia și că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a criticat Moscova pentru limitarea libertății de exprimare. De asemenea, CJI a amintit că, în 2022, deputații moldoveni au încercat deja să introducă un mecanism similar, dar au renunțat la inițiativă în urma consultărilor publice.

Președinta Comisiei juridice a Parlamentului și principala autoare a proiectului, deputata PAS, Veronica Roșca a declarat că amendamentul va fi revizuit împreună cu Comisia parlamentară pentru mass-media. Ea a subliniat că este „bucuroasă” de interesul manifestat față de proiect.

La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege privind combaterea coruperii alegătorilor. Acesta prevede modificări atât în Legea „Cu privire la partidele politice”, cât și în Codurile Penal și de Procedură Penală.

• Vezi și: Experți europeni vor ajuta Moldova să lupte cu finanțarea ilegală a partidelor

Pe 17 martie, printre amendamentele înregistrate la proiect a fost inclusă și propunerea de a sancționa cu amenzi dezinformarea online. Amenda minimă este de 2.500 de lei pentru persoanele fizice, iar cea maximă – 20.000 de lei pentru persoanele juridice (în cazul dezinformării cu circumstanțe agravante).

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noile reglementări permit finanțarea unor lucrări precum restaurarea, conservarea sau consolidarea monumentelor. Sunt eligibile și studiile de fezabilitate sau proiectele tehnice privind intervenția asupra monumentelor.

Prin acest fond vor fi finanțate și activitățile de identificare, cercetare, inventariere, digitalizare sau promovare a monumentelor. Totodată, se vor putea aloca bani și pentru stabilirea zonelor de protecție sau pentru măsurile de prevenire a degradării.

Mărimea finanțării, care va fi între 30 și 80% din costul lucrărilor, va fi decisă printr-o hotărâre de Guvern, în funcție de importanța intervenției și valoarea totală a proiectului.

Pentru anul 2025, Guvernul a alocat 31 de milioane de lei pentru Fondul Național al Culturii.

Potrivit autorităților, în R. Moldova sunt peste 1.800 de monumente istorice de arhitectură, 112 monumente de for public și peste 11.000 de situri arheologice de importanță națională. Acestora li se adaugă și monumente de categorie locală, a căror evidență încă nu a fost finalizată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În postarea prin care și-a anunțat retragerea, Stamate a spus că în ultimele săptămâni „am traversat una dintre cele mai dificile perioade din viața mea” și că regretă reacțiile instituționale și politice, inclusiv din partea propriilor colegi din PAS, la scandalul declanșat în jurul amendamentelor aduse la legea amnistiei.

Amendamentele respective, votate în 2022 de deputații PAS, au permis ca din penitenciare să fie eliberați mai mulți deținuți care erau condamnați pe viață pentru crime și infracțiuni deosebit de grave. Între timp, unii dintre cei eliberați au fost întorși în penitenciare, după ce instanțele au anulat deciziile care au permis eliberarea lor.

Parlamentara susține că a devenit „o țintă în cadrul unor interese mai largi” și a insistat că toate acțiunile sale au fost legale și în conformitate cu legislația.

„Având în vedere decizia conducerii PAS de a mă exclude din formațiune și modul în care au evoluat relațiile instituționale în ultimele zile, anunț retragerea mea din fracțiunea parlamentară PAS”, a scris Olesea Stamate.

PAS nu a venit cu o reacție deocamdată, dar anterior, formațiunea i-a cerut lui Stamate să-și depună mandatul de deputat.

• Te-ar putea interesa și: Procuratura Generală solicită CC să examineze amendamentele care au permis eliberare unor deținuți condamnați pe viață

Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, fiind acuzată că a fost autoarea a trei amendamente care au permis eliberarea unor deținuți periculoși, pe care ceilalți deputați PAS le-au votat din „abuz de încredere”.

Potrivit partidului de guvernământ, deținuții condamnați pe viață mai întâi foloseau legea amnistiei din 2021 pentru a-și reduce pedeapsa la 30 de ani, după care foloseau prevederile unor amendamente introduse în 2022, care permiteau ieșirea la libertate după ispășirea a 2/3 din termenul pedepsei.

Stamate a spus că scopul amendamentelor propuse de ea a fost de a oferi o șansă la eliberare unor categorii vulnerabile de condamnați, precum „femeile însărcinate și mamele care au în îngrijire copii până la 12 ani”.

Odată cu excluderea Olesei Stamate din PAS, premierul Dorin Recean a solicitat demisia directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, motivând decizia că ANP este „instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple”. La rândul său, Falca, care a demisionat, a spus că instituția pe care a condus-o doar a executat legile votate de deputați.

După izbucnirea scandalului, deputații au adoptat o inițiativă legislativă care schimbă modul în care este aplicată legea amnistiei și Codul Penal. Astfel, persoanele condamnate la închisoare pe viață nu vor mai putea beneficia în același timp atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea din închisoare, pe motivul executării a 2/3 din termenul pedepsei.

Pe 8 aprilie, Curtea Constituțională a decis să suspende aplicarea celor trei amendamente la Codul Penal până la o decizie finală a instanței privind constituționalitatea lor, ca urmare a solicitării procurorului general, Ion Munteanu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe podul feroviar Prut-Fălciu, nu s-a circulat de mai bine de 30 de ani, din 1993. Ministrul moldovean al Infrastructurii, Vladimir Bolea, a precizat, la ceremonia de semnare, că, pentru început, pe acest segment va fi reluat doar transportul de mărfuri, iar, pe măsură ce vor fi renovate stațiile și gările din regiune, ar putea fi pornit și cel de pasageri.

Cei aproape 4 km de cale ferată pe segmentul din R. Moldova vor avea ecartament european. „Acest memorandum ține de redeschiderea unui nou circuit și de ancorarea R. Moldova în circuitul feroviar al Uniunii Europene și al României, implicit”, a spus Bolea.

Potrivit lui, reluarea conexiunii feroviare pe acest segment va aduce multiple beneficii agenților economici din R. Moldova, care vor putea parcurge un traseu mai scurt pentru transportarea mărfurilor, economisind timp și bani.

La rândul lui, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor din România, Irinel Scrioșteanu, a spus că ecartamentul european va întări poziția R. Moldova ca partener comercial, în perspectiva integrării sale europene.

„Este normal ca sistemul cu ecartament european să avanseze în teritoriul Republicii Moldova. Vizăm un transport masiv de marfă dinspre portul Constanța către R. Moldova și invers”, a spus Irinel Ionel Scrioșteanu.

Republica Moldova planifică trecerea totală la un ecartament european până în 2033.

Cea mai mare parte a rețelei feroviare din R. Moldova este cu ecartament de 1.520 mm, similar cu cel folosit în țările din fosta Uniune Sovietică, inclusiv în Ucraina. România și majoritatea țărilor din Uniunea Europeană folosesc ecartamentul standard european de 1.435 mm. Ecartamentul este distanța dintre fețele interioare ale celor două șine ale unei căi ferate.

Încep lucrările la podului rutier de la Ungheni

Lucrările de construcție a podului rutier peste Prut, care va uni localitățile Golăiești din România și Zagarancea din R. Moldova, vor începe pe 26 aprilie.

Proiectul a fost numit „Podul de flori”, similar evenimentelor din 1990 și 1991, când mii de oameni au traversat frontiera dintre România și Moldova sovietică de pe râul Prut fără pașapoarte și vize, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial.

„De ce «Podul de flori»? Pentru că în anii '90 el a fost un pod metaforic, spiritual și astăzi, după atâția ani, începem în realitate să punem în piatră dorințele și visele pe care le-au avut pe atunci românii”, a explicat Vladimir Bolea.

Irinel Scrioșteanu a precizat că acesta va fi primul pod nou peste Prut construit în ultimii 60 de ani. Oficialul român a mai declarat că autoritățile de la București și-au propus ca până în 2030 să fie finalizate cinci poduri peste râul Prut, care să lege România de R. Moldova.

Podul feroviar de la Ungheni va avea patru benzi de circulație, câte două pe sens, și trotuare pietonale. Lungimea totală va fi de 261 de metri, iar lățimea va ajunge la 13 metri în prima etapă.

„Podul de flori” face parte din proiectul strategic al Autostrăzii Unirii, cu traseul Târgu Mureș - Iași - Ungheni, care se va conecta de la frontiera cu Republica Moldova cu Drumul Național Chișinău - Ungheni.

Potrivit proiectului de construcție, traficul rutier va putea fi deschis provizoriu pe pod din toamna anului 2026, în timp ce finalizarea Autostrăzii Unirii este estimată pentru perioada 2029-2030.

Investiția în construirea podului este finanțată integral din fonduri europene. Valoarea proiectului este de peste 30 de milioane de euro.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Toți susținem eforturile președintelui Trump pentru pace”, a spus Rutte într-o conferință de presă cu Zelenski, după ce a explicat că discuțiile nu sunt simple „în contextul acestei violențe oribile”.

Într-o postare pe X în legătură cu vizita, Rutte a scris că NATO va continua să sprijine Ucraina „așa încât să se poată apăra astăzi și să descurajeze o agresiune în viitor”.

După discuțiile cu Rutte, Zelenski a spus că a abordat pe larg chestiunea apărării antiaeriene a Ucrainei. „Absolut toată lumea vede cât de acută este nevoia de sisteme de apărare aeriană și de rachete”, a spus președintele ucrainean.

Este prima vizită în Ucraina a unui oficial occidental de acest rang după atacul rusesc cu rachete balistice asupra orașului nord-estic Sumî, în Duminica Floriilor, pe 13 aprilie, care a ucis 34 de oameni și a rănit 117. Un atac similar la Krivoi Rog, pe 4 aprilie, a ucis 20 de oameni, inclusiv 9 copii.

Atacurile au loc în ciuda promovării unui acord de încetare a focului de către administrația Trump.

• ^{Vezi și: Orașul Sumî își plânge locuitorii uciși de rachetele rusești}

După discuțiile cu Rutte la Odesa, Zelenski a mai spus că Ucraina așteaptă pregătirea rapidă unui contingent de trupe străine care să descurajeze Rusia împotriva unei noi invazii, în eventualitatea unui acord de pace.

„Marea Britanie, Franța și alte țări membre NATO pregătesc deja activ terenul pentru un contingent de securitate în Ucraina. Este important ca toți să fim suficient de rapizi și eficienți în acest proces” a spus liderul ucrainean.

Secretarul general al NATO a mers la Odesa prin Chișinău, unde s-a văzut cu președinta moldoveană, Maia Sandu. Într-un comunicat al Președinției, se spune că cei doi au luat în discuție „evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii”, dar și cooperarea dintre R. Moldova și NATO.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind jurnaliștilor la un briefing de presă din 15 aprilie, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu a spus că schemele pentru corupere electorală au fost identificate în toate raioanele țării, dar acestea au avut o amploare mai amplă, în sudul țării, în particular în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, dar și la nord: în municipiul Bălți și raioanele Fălești și Râșcani, la care se adaugă și raionul Orhei.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) a precizat că dintre cei amendați, majoritatea persoanelor și-au recunoscut vina, iar unii colaborează cu poliția, ajutând la identificarea altor persoane implicate.

Dar sunt și persoane care refuză colaborarea: „acei organizatori la nivel local, care au asigurat procese de corupție electorală”, a spus șeful IGP, care a precizat că doar 3% dintre amenzile aplicate au fost contestate în instanță.

Legislația moldoveană prevede amenzi cuprinse între 25.000 și 37.500 de lei pentru corupere electorală pasivă, adică primirea așa-numitor „pomeni electorale” ca bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje în schimbul votului.

• Citește și: Zeci de sesizări, contra amenzilor pentru vânzarea votului. CC le respinge pe toate

Cernăuțeanu a mai spus că numărul persoanelor cercetate pentru corupere electorală a depășit 140.000, fiind în creștere cu câteva mii față de datele prezentate de poliție acum jumătate de an.

„Toate aceste persoane au fost desjucate din cadrul cauzei penale și au fost trimise în adresa Poliției pentru a fi documentate pentru corupere electorală”, a spus șeful IGP.

Forma activă a coruperii electoarele este pedepsită și penal. În decembrie 2024, procurorul general, Ion Munteanu, a anunțat că procurorii instrumentează 84 de cauze penale privind coruperea alegătorilor.

Tot atunci, Serviciul de Informații și Securitate a prezentat un raport potrivit căruia autoritățile ruse ar fi creat un centru de comandă la Moscova pentru a submina procesul electoral din R. Moldova. Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi fost desemnat lider al acestui grup, având la dispoziție resurse financiare, logistice și tehnice oferite de Rusia pentru a influența rezultatele scrutinelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sesiunea de BAC se va desfășura în perioada 3–20 iunie. Elevii vor susține probe la limba de instruire, limba străină, disciplina de profil și o disciplină la alegere.

Elevii din școlile cu predare în limba rusă pot fi scutiți de examenul la limba și literatura română, dacă obțin un certificat de competență lingvistică de nivel B2. Certificatul poate fi eliberat inclusiv de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare.

Pentru sesiunea 2025, ministerul a aprobat 91 de centre de BAC, dintre care 30 sunt în Chișinău. În 17 raioane, din cauza numărului mic de candidați, va funcționa câte un singur centru. Lista centrelor, precum și desemnarea președinților și secretarilor acestora, a fost stabilită în baza propunerilor înaintate de direcțiile raionale de educație.

Evaluări externe pentru gimnazii

Pentru elevii de clasa a IX-a, Ministerul Educației anunță o evaluare centralizată a testelor scrise. Lucrările vor fi verificate în patru Centre Republicane de Evaluare, toate situate în Chișinău.

Peste 32.000 de candidați sunt în scriși pentru a susține examenele de clasa IX-a. Rezultatele vor fi afișate pe 23 iunie, în instituțiile unde elevii au studiat.

Toate centrele de examen vor fi monitorizate video. Testele vor fi sigilate și transportate sub supraveghere strictă către centrele de evaluare. Contestațiile vor putea fi depuse în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor, iar notele finale vor fi comunicate până la sfârșitul lunii iunie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei doi chinezi capturați în timpul luptelor din regiunea Donețk, au spus jurnaliștilor că au fost racolați în armata rusă prin intermediul rețelelor de socializare online din China, unde este intens răspândită propaganda care îndeamnă la înrolarea în serviciul militar al Rusiei.

Ei susțin că aceste mesaje își ating deseori ținta, deoarece în China, statutul de militar este unul râvnit, însă nu este foarte accesibil, motiv pentru care „unii pot fi tentați” să dea curs ofertei rusești. De asemenea, în China este promovată o „atitudine prietenoasă” față de Rusia, așa încât decizia de a te alătura armatei ruse nu apare ca problematică.

Salariile mari promise, motivul principal

Dar ambii prizonieri au spus că banii au fost principalul motiv pentru care s-au alăturat armatei ruse, având în vedere că în videoclipurile de propagandă li se promiteau un salariu de 200 - 250 de mii de ruble pe lună (până la 2.500 de euro - n.r.).

Unul din cei doi a spus că au primit astfel de sume pe cardurile lor, dar că nu au reușit să le cheltuie, iar comandanții ruși le luau periodic cardurile pentru a plăti cu ele pentru combustibili, încărcătoare pentru mobil și alte lucruri.

Celălalt prizonier a afirmat că oricum nu se aștepta la un asemenea salariu, pentru că nu intenționa să participe la lupte. El spune că dorea să lucreze în domeniul reabilitării medicale - cu asta se ocupa și în China - însă ajuns în armata rusă, lucrurile s-au schimbat.

Ping-pong de declarații între Kiev și Beijing

În conferința de presă din 14 aprilie, cei doi au spus că sunt dispuși să participe la un schimb de prizonieri și au cerut autorităților chineze să fie repatriați.

„În China, indiferent de partea cui lupți, ești pedepsit. Nu știu exact câți ani voi primi, dar oricum vreau să mă întorc acasă, la cei dragi”, a spus un prizonier.

Autoritățile ucrainene spun că desfășoară în prezent mai multe investigații pentru a afla cum au ajuns cetățenii chinezi să participe în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Anchetatorii verifică inclusiv declarațiile celor doi prizonieri, bănuiți inclusiv de crime de război și mercenariat.

Ministerul chinez al Afacerilor Externe a spus marți, 15 aprilie, că respinge ceea ce a numit „manipularea și agitația” din jurul celor doi cetățeni chinezi capturați în Ucraina. Beijingul a insistat că „verifică informațiile și circumstanțele relevante”.

• ^{Citește și: Zelenski ia China în vizor după ce a prins doi chinezi, luptând pentru Rusia. China ripostează}

Săptămâna trecută, diplomația chineză critica „declarațiilor iresponsabile” în legătură cu presupusul sprijin acordat Rusiei în război, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Beijingul „a închis ochii” la racolarea cetățenilor săi de către Rusia.

Zelenski a mai afirmat că serviciile ucrainene dețin informații despre prezența a cel puțin 155 de cetățeni chinezi în rândurile armatei ruse.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia „nu implică China în războiul contra Ucrainei” și că Beijingul ar avea o „poziție echilibrată”.

Spre deosebire de SUA și alte țări occidentale, China se prezintă drept o parte neutră în războiul dintre Rusia și Ucraina și nu oferă ajutor militar niciuneia dintre părți. Totuși, Beijingul rămâne un aliat politic și economic apropiat al Moscovei, iar membrii NATO numesc China un „complice esențial” în acest război, pe care nu l-a condamnat vreodată.

După Serviciul ucrainean al RFE/RL

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

După deliberări de circa două ore, membrii Adunării populare au adoptat în o rezoluție adresată conducerii R. Moldova prin care au condamnat decizia CC.

Într-un comunicat emis înaintea ședinței, legislativul local de la Comrat a catalogat decizia CC ca una „îndreptată spre lichidarea bazei autonomiei găgăuze și spre subminarea situației socio-politice” din R. Moldova.

După adoptarea rezoluției, deputatul local Ilia Uzun a prezentat poziția Comitetului Executiv al Găgăuziei, care a spus că susține în totalitate pe cea a legislativului.

Uzun, care a preluat conducerea executivului local după arestarea Evgheniei Guțul, a spus că decizia CC este „o lovitură asupra autonomiei găgăuze” și asupra „sistemului de balans între centru și autonomie”.

Aliatul lui Guțul a mai declarat că decizia CC este e doar una dintre metodele puterii de la Chișinău de a eroda autonomia locală, iar alte metode includ amenzile mari pentru corupția electorală și arestarea Evgheniei Guțul.

El crede că puterea de la Chișinău „vrea o subjugare totală”, însă Găgăuzia „nu se supune”.

„Găgăuzia se va răscula, la sigur”, a spus Uzun.

Deputații de la Comrat nu mai pot propune procurorul-șef local

Cu o zi înaintea, CC a declarat neconstituționale mai multe prevederi legale, în urma cărora Adunarea Populară de la Comrat a pierdut dreptul de a desemna procurorul-șef al UTA Găgăuzia. Până acum, CSP era obligat să examineze doar candidatul propus de Adunare.

Decizia Curții, care este definitivă, vine în urma examinării unei sesizări a procurorului general al R. Moldova, Ion Munteanu, care spune că prevederile anterioare ofereau Găgăuziei „un tratament diferit față de alte administrații locale” și alte etnii care locuiesc pe teritoriul țării și nu au dreptul să aleagă procurorul raional/municipal.

Un alt argument a lui Munteanu spune că Procuratura este o „instituție autonomă în cadrul autorității judecătorești” și, prin urmare, puterile legislativă și executivă nu trebui să se implice în desemnarea procurorului.

Imediat după decizia CC, Procuratura Generală a emis un comunicat în care a salutat decizia judecătorilor constituționali.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | De ce Chișinăul eșuează în relația cu Comratul

Pe lângă membrii Adunării Populare, decizia CC a fost criticată și de unele partide de opoziție. PSRM, cel mai mare partid din opoziția parlamentară, a exprimat „dezacordul ferm” cu decizia CC.

Potrivit socialiștilor, decizia CC „subminează echilibrul relațiilor dintre centru și autonomie” și ar putea avea efecte negative și asupra reglementarii conflictului transnistrean.

Cu un mesaj similar a venit și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști la alegerile prezidențiale precedente.

Decizia este „o lovitură simbolică prin eliminarea unui mecanism de echilibru între centru și autonomie”, a scris pe rețele Stoianoglo, care astăzi face parte din blocul declarat pro-european „Alternativa”, alături de alți politicieni care în trecut au colaborat cu Igor Dodon: Marc Tkaciuc, Ion Chicu și Ion Ceban.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

BERD a anunțat luni, 14 aprilie, că este în căutarea unui investitor strategic, gata să investească pe termen lung în singurul port maritim din R. Moldova. Banca a spus că procesul este „în deplină coordonare cu Guvernul R. Moldova”.

„Noi am fost informați că începe această procedură”, a spus ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea rugat de jurnaliști să comenteze anunțul BERD în marginea unei conferințe la un alt subiect. El a spus că autoritățile nu cunosc alte detalii decât cele spune public de BERD.

Banca a sprijinit construcția și operarea Portului Internațional Liber Giurgiulești încă din 1995, iar din 2021 a devenit proprietara conglomeratului Danube Logistics SRL, care este unicul operator al portului moldovean. În prezent, portul de la Giurgiulești gestionează peste 70% din comerțul de import și export pe apă al țării.

În vara anului trecut, Guvernul României și-a exprimat interesul în achiziția portului moldovean. Printr-o decizie din 28 august 2024, Guvernul de la București a dat undă verde începerii unor negocieri cu BERD pentru cumpărarea portului.

Comentând intenția României, purtătorul de cuvânt al Guvernului Moldovei, Daniel Vodă, a explicat atunci că la Giurgiulești funcționează două entități de infrastructură portuară: Portul Internațional Liber de la Giurgiulești, care aparține BERD, și Portul de stat, care este în proprietatea Guvernului moldovean.

Vodă a dat asigurări că „nu există nicio discuție cu privire la vinderea portului de stat”. El a mai spus că nu doar România este interesată de cumpărarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, dar și Turcia, Regatul Țărilor de Jos și Danemarca.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„200 de milioane de lei sunt repartizați egal între municipiul Chișinău, care va beneficia de 100 de milioane de lei, și restul pentru școlile din țară, pentru inițierea procesului de alimentație”, a declarat luni, 14 aprilie, ministrul Educației Dan Perciun, care spune că renovările vor fi finalizate până la începutul noului an școlar 2025-2026.

Potrivit oficialului, lucrările vizează îmbunătățirea condițiilor de alimentație pentru aproape 300.000 de elevi din clasele a I-IX-a. Perciun argumentează că renovările sunt necesare în contextul în care, începând cu luna septembrie 2025, elevii din clasele a V-a și a IX-a vor beneficia de alimentație gratuită.

• Te-ar putea interesa și: Ce produse sunt incluse în meniul gratuit de care vor beneficia elevii din gimnaziu

În municipiul Chișinău, fiecare instituție de învățământ va beneficia de o sumă fixă de 200.000 de lei, la care se va adăuga o sumă calculată per elev, astfel încât să se țină cont de numărul de elevi din fiecare instituție.

Școlile din restul țării vor primi circa 20.000 de lei, la care se va adăuga un coeficient per elev. În cazul instituțiilor cu un număr mare de elevi, finanțarea va putea ajunge până la jumătate de milion de lei per școală.

Lucrările de reparație și dotare cu echipamente se vor desfășura pe parcursul verii. Ele vor fi coordonate de Ministerul Educației și Cercetării în colaborare cu autoritățile locale, iar licitațiile vor fi organizate la nivel de raion.

Ministrul Perciun spune că efortul face parte din extinderea programului de alimentație gratuită de la 135.000 de elevi, la circa 300.000. Pentru alimentația elevilor pe parcursul unui an întreg de studii, autoritățile vor cheltui 600 de milioane de lei.

De acest sprijin vor beneficia inclusiv elevii din școlile profesionale și cele cu profil sportiv, precum și cei din clasele V–XII din raioanele de est ale Republicii Moldova, municipiul Bender și instituțiile de învățământ aflate în zona de securitate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președinția moldoveană a transmis că vizita „reconfirmă sprijinul bipartit” de care se bucură R. Moldova în Statele Unite.

Sandu a spus delegației americane că pentru R. Moldova este importantă menținerea sprijinului american, în special în domeniul securității energetice, unde odată cu suspendarea activității Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), mai multe proiecte derulate cu suport american au fost suspendate.

Din delegație fac parte patru congresmani republicani și patru democrați, inclusiv doi membri ai grupului de prietenie cu Republica Moldova din Congresul SUA (Moldova Caucus).

Maia Sandu a vorbit delegației americane că R. Moldova se confruntă cu riscuri „generate de atacurile hibride ale Federației Ruse” și a spus că Moldova are un „rol esențial” în menținerea stabilității la frontiera cu Ucraina invadată de Kremlin.

Tot astăzi, delegația americană va avea o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Șeful legislativului, care este și liderul PAS, a spus presei că va vorbi despre proiectele majore din R. Moldova care întâmpină dificultăți după retragerea finanțării americane prin USAID.

El a călătorit recent în SUA, alături de ministrul de Externe Mihai Popșoi. Revenit la Chișinău, Grosu a spus că autoritățile americane au confirmat disponibilitatea de a relua finanțarea unor proiecte mari care în trecut beneficiau de suportul USAID.

„Sunt semnale bune. Nu vreau să vă dau denumirea proiectelor, dar sunt proiecte mari din domenii prioritare”, a declarat președintele Parlamentului.

• Te-ar putea interesa și: Circa 200 de moldoveni aflați ilegal în SUA vor fi repatriați, spune speakerul Igor Grosu

Departamentul de Stat al SUA a oprit, pe 24 ianuarie, finanțarea pentru aproape toate programele de asistență financiară externă, ca parte a eforturilor președintelui Donald Trump de a le alinia la obiectivele sale de politică externă.

În R. Moldova, USAID a fost prezentă din 1992 și a oferit asistență de circa două miliarde de dolari până în prezent, potrivit autorităților moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Una din dronele rusești a cauzat un incendiu la o stație petrolieră din regiunea ucraineană Zaporojie, dar nimeni nu a fost rănit, a spus guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov. Forțele aeriene ucrainene spun că au doborât alte 40 de drone, iar 11 nu au ajuns la țintă, fiind probabil bruiate electronic. Nu este limpede dacă alte drone au scăpat, cauzând pagube.

Atacurile au continuat în ciuda șocului și condamnărilor internaționale cauzate de loviturile de duminică la Sumî. Două rachete balistice rusești au lovit zone rezidențiale ale orașului din nord-estul Ucrainei, în timp ce oamenii mergeau la biserică de Florii sau la plimbare, printre uciși și răniți numărându-se și copii.

Reacțiile europene continuă: Trump ar trebui să vadă „bătaia de joc” a lui Putin

Reluând luni dimineață condamnările internaționale ale atacului, luni dimineața, ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a spus că președintele american Donald Trump și administrația acestuia ar trebui să vadă că președintele rus Vladimir Putin „își bate joc de bunăvoința lor”.

Înainte de Sumî, Rusia a mai atacat cu o rachetă balistică pe 4 aprilie un restaurant și un teren de joacă din Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean, Volodomir Zelenski, ucigând 20 de oameni, inclusiv 9 copii.

„Ucraina a căzut de acord în mod necondiționat asupra opririi focului cu peste o lună în urmă. Atacurile ticăloase de la Krivoi Rog și Sumî sunt răspunsul în bătaie de joc al Rusiei”, a spus Sikorski la sosirea la Luxemburg pentru o reuniune a miniștrilor europeni de externe.

• ^{Vezi și: Primele reacții din capitalele europene după atacul rusesc asupra Ucrainei:}

Armistițiul acceptat de Ucraina a fost mediat de Trump, iar ministrul de externe polonez și-a exprimat speranța că președintele american vede ce se întâmplă și va lua „decizii corecte”.

Comentând în cursul nopții atacul de la Sumî, Trump l-a descris drept „îngrozitor”. „Mi s-a spus că a fost o greșeală, dar cred că este un lucru îngrozitor”, a spus Trump fără să explice la cine se referă sau la ce incident anume prin „greșeală”.

Înaintea reuniunii de la Luxembourg, luni dimineață, șefa politicii externe și de securitate, Kaja Kallas, a făcut apel la exercitarea unor „presiuni maxime” asupra Rusiei în urma atacului de la Sumî, pentru oprirea războiului din Ucraina.

Alăturându-se și el corului internațional al condamnărilor, viitorul cancelar conservator al Germaniei, Friedrich Merz, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin de comiterea unei crime grave de război prin loviturile de la Sumî.

Merz care urmează a fi votat în fruntea unui guvern de coaliție în următoarele săptămâni a spus că a fost un atac „deliberat și brutal”.

„Asta le face Putin celor care vorbesc cu el despre încetarea focului”, a spus Merz, adăugând că este „naiv” să ceri în continuare negocieri de pace cu Putin, care interpretează aceste inițiative ca semn de slăbiciune.

După DPA și Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Cu profundă tristețe, anunțăm că tatăl nostru, Mario Vargas Llosa, a murit astăzi în liniște, la Lima, înconjurat de familie”, a scris pe rețeaua X fiul cel mare al scriitorului, Álvaro, într-un mesaj semnat și de frații săi, Gonzalo și Morgana Vargas Llosa.

Născut într-o familie peruană din clasa de mijloc, Vargas Llosa a fost una dintre figurile emblematice ale „boom-ului” literar latino-american din anii ’60–’70, alături de Gabriel García Márquez (Columbia) și Julio Cortázar (Argentina).

În ultimele luni, au circulat zvonuri despre înrăutățirea stării sale de sănătate, iar scriitorul a stat departe de viața publică.

În octombrie anul trecut, fiul său Álvaro Vargas Llosa spunea că, fiind pe punctul de a împlini 90 de ani, tatăl său este la „o vârstă la care trebuie să-ți reduci puțin ritmul activităților”.

„Moartea sa va întrista rudele, prietenii și cititorii din întreaga lume”, a mai spus familia într-o declarație, adăugând: „Dar sperăm că, așa cum se întâmplă și cu noi, vor găsi mângâiere în faptul că a avut o viață lungă, aventuroasă și rodnică și lasă în urmă o operă care îl va depăși”.

Moștenirea literară și nu numai

Vargas Llosa a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2010 pentru opere precum Mătușa Julia și condeierul (1977), Războiul de la sfârșitul lumii (1981) și Moartea în Anzi (1993).

A fost apreciat pentru descrierea fidelă a realităților sociale în romane precum Orașul și câinii ( 1963) și Conversație la catedrală (1969). Operele sale au fost traduse în aproximativ 30 de limbi.

Însă, spre deosebire de mulți dintre colegii săi de generație, a renunțat devreme la ideile socialiste, iar implicarea sa în politică și convingerile conservatoare au iritat profund clasa intelectuală de stânga din America Latină.

În 1990, a candidat la președinția Peru-ului, susținând că vrea să salveze țara de haosul economic și de insurgența marxistă.

A pierdut în turul al doilea în fața lui Alberto Fujimori, un agronom și profesor universitar necunoscut la acea vreme, care a ajuns ulterior la închisoare pentru crime împotriva drepturilor omului și corupție.

Dezamăgit de înfrângerea electorală, Vargas Llosa s-a mutat în Spania, dar a rămas o voce influentă în spațiul latino-american, criticând vehement noul val de lideri de stânga radicală, în frunte cu fostul președinte Venezuelei, Hugo Chávez.

Vargas Llosa s-a mutat anul trecut înapoi la Lima, undea și-a sărbătorit și cea de-a 89-a zi de naștere, pe 28 martie.

Cu câteva zile înainte, fiul său Álvaro a publicat pe X trei fotografii care îl arătau pe scriitor în diferite locuri din Lima, unde a scris ultimele sale două romane: Colțurile( 2016) și Îți dedic tăcerea mea (2023).

Familia a anunțat că, potrivit dorinței lăsate de Vargas Llosa, nu va fi organizată nicio ceremonie publică de înmormântare, iar corpul scriitorului va fi incinerat.

După AFP și Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a fost printre primii lideri europeni care au reacționat pe rețele de socializare online la atacul rusesc.

„Moldova deplânge victimele alături de Ucraina și cere mai multă apărare antiaeriană pentru a salva vieți”, a scris pe X președinta moldoveană, care a adăugat că „agresorul trebuie tras la răspundere”.

• Vezi și: Cel puțin 34 de ucraineni au murit de Florii, într-un atac al Rusiei asupra orașului Sumî

Rusia a atacat orașul ucrainean Sumî duminică dimineața, 13 aprilie, de Florii. Două rachete balistice au lovit chiar în centrul localității, unde se aflau zeci de persoane. Autoritățile ucrainene spun că cel puțin 34 de oameni și-au pierdut viața, inclusiv doi copii, iar 117 oameni au fost răniți, unii aflându-se în stare gravă.

Reacții din Statele Unite

„Cred că a fost îngrozitor”, a declarat președintele american Donald Trump, vorbindu-le jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial care îl aducea din Florida la Washington, duminică seara.

„Și mi s-a spus că a fost o greșeală. Dar cred că este un lucru îngrozitor. Cred că întregul război este un lucru îngrozitor”, a spus Trump. Întrebat ce a vrut să spună prin „greșeală”, el a răspuns: „Au făcut o greșeală... o să-i întrebați pe ei”, fără a preciza la cine se referă sau la ce incident anume.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a calificat și el atacul drept „îngrozitor”. El a mai spus că este „o aducere aminte tragică al motivului pentru care președintele Trump și administrația sa depun atâtea eforturi pentru a pune capăt acestui război și a obține o pace durabilă.”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a îndemnat duminică pe Trump să viziteze Ucraina pentru a înțelege mai bine amploarea distrugerilor provocate de invazia Rusiei.

„Vă rog, înainte de orice decizie, înainte de orice formă de negocieri, veniți să vedeți oamenii, civilii, soldații, spitalele, bisericile, copiii distruși sau morți”, a spus Zelenski, potrivit transcrierii unui interviu difuzat de postul american CBS.

Atacul rusesc a avut loc la două zile după întrevederea-surpriză de la Sankt Petersburg între Vladimir Putin și trimisul special al SUA, Steve Witkoff.

Întâlnirea a avut loc pe fundalul unei iritări vădite a liderului de la Washington, Donald Trump, care a promis că va pune capăt războiului din Ucraina. La câteva ore după ce Witkoff a aterizat în Rusia, Trump a scris și el pe rețelele că „Rusia trebuie să se miște. Prea mulți oameni mor.” El a numit din nou conflictul „absurd” și a spus că acesta „nu ar fi trebuit niciodată să se întâmple”.

Consternare în Europa

Liderul francez, Emmanuel Macron, a scris că „toți știu că acest război a fost inițiat doar de către Rusia, iar astăzi a devenit clar că Rusia este cea care a ales să-l continue” cu dispreț față de viețile omenești și „efortul diplomatic al președintelui Trump”.

Președintele Franței a subliniat că trebuie să urmeze „măsuri dure” pentru a împinge Rusia spre încetarea focului.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis că atacul rusesc asupra orașului Sumî este „un exemplu macabru al felului în care Rusia a intensificat atacurile în timp ce Ucraina a acceptat o încetare necondiționată a focului”.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „profund alarmat și șocat” de bombardamentul care urmează „un model devastator de atacuri similare asupra orașelor ucrainene în ultimele săptămâni”.

La aproape o lună de la primul anunț privind un cadru general al unui acord de încetare a focului, negociat de Washington separat cu Ucraina și Rusia, încetarea focului pare să fi eșuat complet, iar Kievul și mai ales Moscova recurg la atacuri zilnice.

Regiunea ucraineană Sumî, care se învecinează cu regiunea rusă Kursk, este cel mai evident loc unde forțele ucrainene anticipează o nouă ofensivă rusească, inițiată după succesele rușilor pe partea lor a graniței.

Un alt lider european, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus că prin acest atac, Moscova „a arătat încă o dată că acest război există și durează doar pentru că ea alege asta”.

Costa a subliniat că Uniunea Europeană „va fi mereu alături de poporul eroic al Ucrainei”, iar cei responsabili pentru aceste atacuri trebuie trași la răspundere.

O reacție a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nausėda, care a numit atacul asupra orașului Sumî „o palmă peste față pentru toți cei care caută și doresc pacea”.

Liderul baltic a scris că lumea civilizată „trebuie să folosească forța pentru a-i opri pe acești barbari care ucid civili și copii” și și-a exprimat sprijinul pentru Zelenski și poporul ucrainian.

Mesaje similare au transmis și alți lideri europeni, în timp ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut un nou apel la comunitatea internațională să pună presiune pe Rusia în vederea opririi atacurilor.

„Fără presiune asupra Rusiei, pacea este imposibilă. Discuțiile nu au oprit niciodată rachetele balistice și bombele aeriene. Este nevoie ca atitudinea față de Rusia să fie similară cu cea față de un terorist”, a transmis liderul de la Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

După două ore de discuții, oficialii iranieni au descris efortul drept „pozitiv” și „constructiv”. Delegația americană nu a emis niciun comunicat imediat privind rezultatul discuțiilor din capitala Omanului, Muscat.

Cele două delegații au convenit reluarea negocierilor săptămâna viitoare, tot la subiectul programului nuclear iranian, anunță Associated Press, care citează televiziunea de stat iraniană.

Tema discuției dintre reprezentanții SUA, conduși de emisarul președintelui american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și cei iranieni, în frunte cu ministrul de Externe de la Teheran, Abbas Araghchi, a fost progresul rapid al programului nuclear iranian, în paralel cu amenințarea Washingtonului cu un răspuns militar.

Teheranul a insistat ca discuțiile să fie „indirecte”, ceea ce presupune ca negociatorii să nu stea în aceeași cameră, ci să-și transmită mesajele prin intermediari. Casa Albă a descris discuțiile drept un angajament diplomatic direct.

„Ceea ce este clar în această etapă este că negocierile sunt indirecte și, din perspectiva noastră, se referă exclusiv la problema nucleară”, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, după ce a sosit în capitala Omanului, Muscat.

El a mai spus că a venit în Oman „cu voința necesară pentru a ajunge la un acord bazat pe egalitate și unul care să asigure interesele naționale ale poporului iranian”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat miercuri, 9 aprilie, că „dacă va fi necesar”, Statele Unite vor folosi „categoric”, forța militară împotriva Iranului în cazul în care nu se va ajunge la un acord.

În acest scenariu, Israelul ar urma să joace un rol principal.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a reacționat vineri, 11 aprilie, într-o postare pe rețele: „Cu seriozitate și vigilență sinceră, oferim diplomației o șansă reală”.

Emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a sosit la Muscat din Rusia, unde a discutat cu președintele Vladimir Putin.

• Citește și: Trimisul lui Trump a purtat discuții cu Putin, în timpul unei opriri surpriză în Rusia

Disputa dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian este una mai veche, dar președintele Trump a spus categoric că nu va permite Iranului să aibă arme nucleare.

Însă rămâne neclar dacă președintele american dorește să restrângă activitățile nucleare ale Iranului sau să le oprească complet.

La rândul său, Iranul se arată dispus să ofere asigurări că nu caută să producă o bombă, dar a respins ideea de a abandona complet programul său nuclear.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te