Organizațiile neguvernamentale răspândite în ultimele decenii și în Republica Moldova pot complementa funcțiile pe care nu reușește să le îndeplinească guvernul, iar deseori se prezintă ca apărătoare ale intereselor cetățenilor în raport cu guvernul. Deși nu au scopul aducerii de profit celor care le conduc, accesul acestor organizații la resurse financiare este limitat, după cum s-a discutat chiar astăzi la Chișinău la o conferință.
Mecanismul celor două procente este cea mai nouă oportunitate pentru societatea civilă din Republica Moldova de a atrage mai multe fonduri în pușculița lor. Este al doilea an în care cetățeanul are posibilitatea să redirecționeze două la sută din impozitele plătite statului, în favoarea unui ONG sau a unui cult religios. Rezultate există deja. În 2017, s-au adunat circa 3 milioane de lei. Dar mai există provocări, afirmă Sorina Macrinici, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova:
„Totuși ce ne-a surprins pe noi a fost o rată mare de anulări a desemnărilor din cauza datoriilor pe care le aveau contribuabilii față de Bugetul public național. Sunt cam 24% de desemnări. Și mă tem eu că aceasta va descuraja oamenii să mai facă desemnări anul viitor. Totuși, credem noi că ar fi util mai multe campanii de informare și discuții cu oamenii, atât din partea ONG-urilor care fac aceste campanii și încearcă să convingă oamenii să direcționeze, dar și din partea autorităților.”
Schimbarea a luat mult timp. Legea celor două la sută, cu care se laudă autoritățile acum, a fost dezbătută circa zece ani. Cam tot atâta timp se discută despre antreprenoriatul social care ar trebui facilitat prin lege. La modul practic, asta înseamnă că ONG-urile oferă diverse servicii și produse, iar din banii adunați ajută beneficiarii sau își completează bugetele. Iată cum face uz de acest instrument directorul executiv al Asociației Motivație Igor Meriacre:
„De exemplu, asociația Motivație are două unități de transport, două microbuze adaptate pentru transportarea persoanelor cu dizabilități. Oferind transport cu plată pentru anumite categorii de persoane sau organizații, noi putem susține și oferi transport gratuit pentru alte categorii de beneficiari care nu pot plăti aceste servicii. Plus, putem să menținem aceste microbuze în stare bună de funcționare. Asta este o formă de antreprenoriat social.”
80% din finanțarea ONG-urilor vine din granturi din exterior. În cadrul unei conferințe tematice regionale, care are loc în perioada 15-16 mai, experții din Europa Centrală și de Est au spus că starea de lucruri în Republica Moldova este caracteristică pentru o democrație în devenire, însă e nevoie de o diversificare a surselor de venit. Pe lângă mecanismul procentual și antreprenoriatul social, ei recomandă instrumente precum filantropia, contractarea socială, granturile de stat, printre altele.
La sfârșitul lunii martie, Parlamentul a aprobat Strategia de dezvoltare a societății civile 2018-2020. În așa mod, autoritățile vor să-și arate sprijinul pentru sectorul asociativ, punând în capul mesei colaborarea cu ONG-uri la crearea politicilor publice. Partenerii Occidentali au insistat și ei pe elaborarea acestui document. Ei cer ca legislatorii să nu intervină cu modificări de esență pe ultima sută de metri, deoarece societatea civilă este un actor important în implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Deși în aparență lucrurile par să intre în albia lor firească, experții vorbesc despre o neîncredere între putere și ONG-uri. Pentru a crea punți de legătură, iată ce propune Boris Strecansky de la Centrul pentru Filantropie din Slovacia.
„Lipsa încrederii este o problemă comună pentru majoritatea țărilor din Estul și Centrul Europei, poate cu anumite excepții, cum ar fi Croația. Dar cooperarea dintre sectorul public și cel asociativ la un moment dat devine inevitabilă. Apare necesitatea să cauți modele de colaborare. De asta e nevoie să se dezvolte capacități pe interiorul instituțiilor de stat, ca autoritățile să poată lucra cu societatea civilă și să trateze ONG-urile ca parteneri. În ceea ce ține de sectorul asociativ, e important să treceți peste neîncredere și suspiciuni, chiar dacă autoritățile de obicei nu se arată deschise cooperării.”
Sondajele arată că majoritatea moldovenilor nu au ca prioritate implicarea în acțiuni de voluntariat sau donarea de bani. De ce? E o consecință a regimului sovietic, în care principalul donator era statul, iar beneficiarul – omul de rând, explică Serghei Neicovcen de la Centrul Contact din Moldova.
„Totuși, nu numai banul face donația, trebuie să existe spiritul filantropic care la noi aproape nu există și noi trebuie să dezvoltăm acest spirit. Anume ONG-urile trebuie să lucreze cu oameni, cu sectorul privat, trebuie să dezvoltăm această încredere a societății față de noi, care deja este foarte joasă. Trebuie să ne creăm o imagine cât de cât pozitivă, ca să avem încrederea persoanelor care pot dona.”
Experții occidentali afirmă că schimbarea va avea loc în timp, așa cum s-a întâmplat în alte țări post-sovietice. Au propus și o soluție. Pentru a promova filantropia și caritatea, trebuie să apară cât mai multe exemple pozitive în mass-media, și anume cazuri în care banii din donații au fost folosiți judicios, spre binele comunității.
